2ac-94/23 — acordarea facilitatilor vamale, restituirea sumelor

Dosarul nr. 2ac-94/2023

2-21184967-01-2cc-24032023

Î N C H E I E R E

17 mai 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Aliona Miron

Ion Malanciuc

examinând conflictul negativ de competență apărut între Judecătoria Bălți, sediul

Central și Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Grav-Metit” împotriva Biroului Vamal

Nord al Serviciului Vamal cu privire la acordarea facilității vamale, restituirea sumelor

și încasarea cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă :

La 03 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, SRL „Grav-Metit” a

depus la Judecătoria Bălți, sediul Central, cerere de chemare în judecată împotriva

Biroului Vamal Nord al Serviciului Vamal, solicitând acordarea facilităților vamale și

fiscale, restituirea din contul Biroului Vamal Nord al Serviciului Vamal în beneficiul

SRL „Grav-Metit” a sumei de 132 211,40 lei, încasarea cheltuielilor de asistență

juridică în sumă de 10 000 lei.

Prin încheierea din 07 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central prezenta

cauză de contencios administrativ a fost transmisă Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

pentru examinare conform competenței.

La 10 martie 2023, în temeiul art. 200 alin. (3) din Codul administrativ, Biroul

Vamal Nord al Serviciului Vamal a depus cerere privind ridicarea conflictului de

competență, motivând că birourile vamale Nord, Centru și Sud activează ca

subdiviziuni teritoriale ale Serviciului Vamal, care au un sediu determinat, au o

structură organizatorică aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 167 din 22

decembrie 2020 și Ordinul Serviciului Vamal nr. 1159-p din 23 decembrie 2020,

acționează în regim de putere publică în scopul realizării misiunii Serviciului Vamal și

exercită atribuțiile ce le revin în domeniul administrării vamale în zona sa de

competență. Mai mult, potrivit practicii judiciare a Curții Supreme de Justiție, litigiile

înaintate împotriva birourilor vamale Nord, Centru și Sud, au fost strămutate după

competență în raza de activitate a autorității publice pârâte care a desfășurat activitatea

administrativă contestată.

1

Prin încheierea din 14 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

suspendat procesul și transmis dosarul la Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea

conflictului negativ de competență apărut între Judecătoria Bălți, sediul Central și

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

constată competența Judecătoriei Bălți, sediul Central de a judeca prezenta cauză de

contencios administrativ, din următoarele considerente.

Conform art. 200 alin. (3), (4) din Codul administrativ, conflictul de competență

dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte

de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție.

Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces,

printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

Din materialele cauzei rezultă că prin acțiunea de contencios administrativ depusă

de către SRL „Grav-Metit” împotriva Biroului Vamal Nord al Serviciului Vamal a

solicitat acordarea facilității vamale, restituirea sumelor și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că solicitările

reclamantului sunt îndreptate împotriva Biroului Vamal Nord.

Potrivit art. 196 din Codul administrativ acțiunea în contencios administrativ se

depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică

care a desfășurat activitatea administrativă contestată, daca legea nu prevede altfel.

Dacă la o procedură de contencios administrativ participă mai multe autorități publice,

acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază

teritorială își are sediul autoritatea publică pîrîtă.

Potrivit art. 5 alin. (2) din Legea cu privire la Serviciul Vamal nr. 302 din 21

decembrie 2017, din Serviciul Vamal fac parte: a) aparatul central; b) birourile vamale,

ca subdiviziuni teritoriale aflate în subordinea aparatului central; c) posturile vamale,

ca subdiviziuni teritoriale aflate în subordinea birourilor vamale.

Alinatul 3 al articolului 5 din aceiași lege stipulează că, Serviciul Vamal este

persoană juridică de drept public, care dispune de ștampilă cu Stema de Stat a

Republicii Moldova, de cont trezorerial și este finanțat de la bugetul de stat.

Potrivit art. 9 din Codul vamal, activitatea vamală este desfășurată de organele

vamale. Organele vamale sînt organe de drept care constituie un sistem unic al

Serviciului Vamal, format din aparatul central al Serviciului Vamal și subdiviziunile

teritoriale, alcătuite din birouri vamale și posturi vamale. Statutul, funcțiile și

competența Serviciului Vamal sînt determinate de prezentul cod și de Guvern. Unitățile

subordonate (birourile vamale și posturile vamale) sînt create, reorganizate și lichidate

de către Serviciul Vamal. Nici o autoritate publică, cu excepția Parlamentului și a

Guvernului, nu este în drept să emită decizii cu privire la competența organelor vamale,

să le modifice atribuțiile, să le impună alte funcții sau să intervină în activitatea lor.

Conform art. 7 din Codul administrativ, autoritate publică se consideră orice

structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act

normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes

public.

2

Regimul de putere publică este reglementat, la rândul său, de art. 8 al aceluiași act

normativ și reprezintă ansamblul competențelor prevăzute de lege în vederea realizării

sarcinilor autorităților publice, care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță

juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice.

Din normele legale citate supra rezultă indubitabil calitatea de autoritate publică

în sensul legii a Serviciului Vamal, cu obligații și drepturi depline în exercitarea

atribuțiilor sale în regim de putere publică în scopul realizării interesului public ce

vizează satisfacerea necesităților sociale rezultate din implementarea politicii vamale,

și asigurarea securității economice a statului, în limita competențelor sale.

Activitatea birourilor vamale, care sunt organe vamale în sensul art. 9 alin. (2) din

Codul vamal, de asemenea se desfășoară exclusiv în baza legii și pentru executarea

legii, în conformitate cu principiile legalității, imparțialității, nediscriminării,

profesionalismului, independenței, integrității, transparenței, obiectivității, eficienței,

loialității și responsabilității și toate rigorile impuse procedurii administrative, având în

competența sa inclusiv atribuții de examinare a petițiilor, cererilor, plângerilor,

proceselor contravenționale etc., la nivelul unităților administrativ-teritoriale. În

exercitarea acestora, birourile vamale colaborează cu societatea civilă, asigurând

accesul la informațiile oficiale, cu excepția celor cu accesibilitate limitată, publicarea

pe pagina sa web oficială a informațiilor cu caracter public și transparența procesului

decizional, în modul stabilit de legislație.

Deși, prin Legea nr. 257 din 16 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor acte

normative a fost modificat art. 5 din Legea nr. 302 din 21 decembrie 2017 cu privire la

Serviciul vamal, excluzându-se la alin. (2), litera b), textul „cu personalitate juridică”,

birourile vamale reprezintă în continuare organe de drept care își desfășoară activitatea

ca subdiviziuni teritoriale, inclusiv cea administrativă, iau decizii ce produc efecte

juridice și răspund conform legii pentru acestea. Birourile vamale exercită activitate

administrativă la nivel de unități administrativ-teritoriale, ce este supusă controlului

judecătoresc de către instanțele judecătorești din aceleași unități administrativ-

teritoriale, adică în limita razei teritoriale în care organul vamal a desfășurat procedura

administrativă propriu-zisă, în sensul art. 6 din Codul administrativ.

Mai mult, prin Ordinul nr. 199-0 din 30 iunie 2021 al directorului Serviciului

Vamal „Cu privire la delegarea competențelor și dreptul de semnătură în adresa

birourilor vamale”, a fost delegat conducerii birourilor vamale dreptul la semnătură a

actelor juridice, conform domeniilor de competențe descrise în Anexa la prezentul

ordin, precum și întru asigurarea executării sarcinilor și atribuțiilor stabilite în

Regulamentele privind organizarea și funcționarea birourilor vamale, aprobate

conform pct. 4 și 5 din prezentul ordin.

Conform pct. 3 competențe de semnare a actelor juridice în domeniul juridic din

Anexa la Ordinul nr. 199-0 din 30 iunie 2021 al directorului Serviciului Vamal „Cu

privire la delegarea competențelor și dreptul de semnătură în adresa birourilor vamale”,

conducerea birourilor vamale a fost împuternicită să semneze actele necesare procedurii

judiciare, inclusiv: procurile de reprezentare la instanțele de judecată și în fața altor

instituții din domeniul public/privat și organe de drept; referințele, pledoariile, cererile,

demersurile, cererile de apel și cele de recurs, contestațiile, cererile de intentare a

3

procedurii de insolvabilitate, cererile de validare a creanțelor, cererile de chemare în

judecată.

Distinct de cele enunțate, la caz se constată că procedura administrativă a fost

executată și emis actul administrativ contestat de către Biroul Vamal Nord, fapt ce

confirmă că acesta activează în regim de autoritate publică.

Drept urmare, competentă de a examina cauza dată este instanța în a cărei rază

teritorială își are sediul Biroul Vamal. Respectiv, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea

competenței Judecătoriei Bălți, sediul Central, la examinarea prezentei cauze de

contencios administrativ.

Or, conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul

judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu

excepțiile expres stabilite de lege.

În conformitate cu prevederile art. art. 193, 200 alin. (3), (4) și art. 230 din Codul

administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se constată competența Judecătoriei Bălți, sediul Central, pentru examinarea

cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea cu Răspundere Limitată „Grav-Metit” împotriva Biroului Vamal Nord al

Serviciului Vamal cu privire la acordarea facilității vamale, restituirea sumelor și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Cauza în contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Grav-Metit” împotriva Biroului Vamal

Nord al Serviciului Vamal cu privire la acordarea facilității vamale, restituirea sumelor

și încasarea cheltuielilor de judecată, se remite Judecătoriei Bălți, sediul Central, pentru

examinare conform competenței.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Aliona Miron

Ion Malanciuc

4