3ra-84/23 — contestarea actului administrativ

3ra-84/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-84/2023

2-19100573-01-3ra-24012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G.Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: G.Mîra, A.Bostan, G.Dașchevici)

Î N C H E I E R E

29 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

examinând cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de

Justiție, Aliona Miron, Mariana Pitic, Maria Ghervas, Iurie Bejenaru, Galina

Stratulat, Nicolae Craiu și Tamara Chișca-Doneva, depusă de Serghei Mocanu,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Serghei Mocanu împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal, terți Inspectoratul General de Poliție al MAI și Marcel Balagura

privind anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil,

c o n s t a t ă :

La 03 iunie 2019 Serghei Mocanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu

privire la anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil.

Prin hotărârea din 27 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Mocanu

împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu

privire la anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil (f.d. 91, 96-105).

Prin decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul depus de Serghei Mocanu împotriva hotărârii din 27 mai 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 148, 149-160).

Prin decizia din 04 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul

depus de către Serghei Mocanu. S-a casat integral decizia din 24 noiembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ, intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Mocanu împotriva Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la anularea parțială

a actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

1

administrativ individual favorabil, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f.d.184-197).

Prin încheierea din 26 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, au fost atrași în

proces, în cauza de contencios administrativ inițiată la cererea de chemare în

judecată înaintată de Serghei Mocanu împotriva Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal cu privire la anularea parțială a actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil, persoanele terțe: Inspectoratul General de Poliție și Marcel Balagura.

Prin decizia din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a casat

hotărîrea din 27 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o

decizie nouă, prin care acțiunea în contencios administrativ depusă de Mocanu

Serghei împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,

terți Inspectoratul General de Poliție al MAI și Marcel Balagura privind anularea

parțială a actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil, s-a respins ca neîntemeiată.

La 04 ianuarie 2023 Mocanu Serghei a depus recurs motivat, solicitând casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii insanței de fond cu emiterea unei noi decizii

de admitere integrală a acțiunii.

La 02 februarie 2023 și respectiv la 07 februarie 2023 Inspectoratul General al

Poliției a depus referință și a solicitat respingerea recursului înaintat de Serghei

Mocanu ca fiind inadmisibil.

La 17 februarie 2023 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal a depus referință și a solicitat respingerea recursului înaintat de Serghei

Mocanu ca fiind inadmisibil.

Ședința de judecată cu privire la examinarea admisibilității recursului depus de

Serghei Mocanu împotriva deciziei din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, a fost stabilită pentru data de 29 martie 2023, în componența completului

de judecat compus din magistrații Iurie Bejenaru (președinte), Maria Ghervas și

Mariana Pitic (judecători), conform fișei de repartizare a cauzei.

La 28 martie 2023, Serghei Mocanu în temeiul art.50 alin.(1) lit.e) din Codul de

procedură civilă și art.6 din CEDO, a înaintat cerere de recuzare judecătorilor Curții

Supreme de Justiție, Aliona Miron, Mariana Pitic, Maria Ghervas, Iurie Bejenaru,

Galina Stratulat, Nicolae Craiu și Tamara Chișca-Doneva, de la examinarea

admisibilității recursului depus de Serghei Mocanu împotriva deciziei din 13

septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Drept motive de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Aliona

Miron, Mariana Pitic, Maria Ghervas, Iurie Bejenaru, Galina Stratulat, Nicolae

Craiu și Tamara Chișca-Doneva, a indicat că la momentul actual în privința

judecătorilor nominalizați planează o bănuială rezonabilă că nu pot fi imparțiali și

obiectivi, ori au fost numiți în calitate de judecatori la Curtea Supremă de Justiție pe

timpul statului capturat.

Ca urmare, întru evitarea încălcării elementelor inerente ale garanțiilor

procesuale instituite la art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, reglementează dreptul la un

proces echitabil, se impune admiterea recuzării acestor magistrați. Or, examinarea în

2

continuare a cererii de recurs de judecătorii nominalizați ar leza dreptul său la un

proces echitabil garantat de art.6 al Convenției privind Drepturile Omului.

În sprijinul celor expuse menționează că urmează de reținut faptul că

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului stipulează că, judecătorii trebuie

nu numai să îndeplinescă criterii obiective de imparțialitate, ci să fie și percepuți ca

fiind imparțiali. Or, miza este încrederea pe care instanțele trebuie să o inspire

justițiabililor dintr-o societate democratică.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau

abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură

civilă.

Examinând cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Aliona Miron, Mariana Pitic, Maria Ghervas, Iurie Bejenaru, Galina Stratulat,

Nicolae Craiu și Tamara Chișca-Doneva, depusă de către Serghei Mocanu,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, cererea de recuzare este neîntemeiată și urmează a fi respinsă

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

În conformitate cu art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică

într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința

cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un

participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al

acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce

poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus

părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până

la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul

procedurii administrative.

În același timp, art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, prevede că recuzarea

sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 50 alin. (1), lit. e) din Codul de procedură civilă,

judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal,

direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la

îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Totodată, conform art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există

temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul,

grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea

poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către

instanță.

Pentru a se pronunța asupra cererii de recuzare depuse de Serghei Mocanu,

judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Aliona Miron, Mariana Pitic, Maria

3

Ghervas, Iurie Bejenaru, Galina Stratulat, Nicolae Craiu și Tamara Chișca-Doneva,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră imperioasă analiza ce lor invocate prin prisma jurisprudenței

relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului. În hotărârea Kyprianou v. Cyprus

(73797/01, § 121, ECHR 2005).

Înalta Curte a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la

imparțialitatea instanței judecătorești. Într-o societate democratică este de o

importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației

și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale (a se vedea Padovani v.

Italy, hotărâre din 26 februarie 1993, Seria A nr. 257B, p.20, § 27).

În acest sens, art. 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială.

Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența

sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata

convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o

abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a

exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, din 1

octombrie 1982 și Grieves v. the United Kingdom).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte

care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În sensul dat, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea

Tocono și Profesorii Prometeiști v. Moldova, Castillo Algar v. Spain și Morel v.

France). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime

de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că

acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă

această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and Santangelo v.

Italy și Wettstein v. Switzerland).

Cu referire la argumentele invocate de Serghei Mocanu privind imparțialitatea

judecătorilor recuzați la examinarea cererii de recurs, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că, simpla citare

a normei legale, cât și careva dubii sau suspiciuni cu privire la obiectivitatea și

nepărtinirea magistraților nu pot servi drept argument justificat întru recuzarea

acestora, atâta timp cât nu există fapte dovedite care să dea naștere la îndoieli în ceea

ce privește imparțialitatea lui.

Totodată, Colegiul atestă că argumentele invocate în această privință, de fapt,

sunt critici în adresa judecătorilor, care au dreptul de a exista într-o societate

democratică, însă, pentru a constitui temei de imposibilitate a magistraților de a

participa la examinarea unei cauze concrete, acestea din urmă trebuie să fie însoțite

de probe suficiente.

Colegiul atestă că examinarea admisibilității recursului depus de Serghei

Mocanu împotriva deciziei din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost

stabilită pentru data de 29 martie 2023, în componența completului de judecat

4

compus din magistrații Iurie Bejenaru (președinte), Maria Ghervas și Mariana Pitic

(judecători), conform fișei de repartizare a cauzei.

În acest sens, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că motivele invocate în cererea de recuzare a

judecătorilor, Maria Ghervas, Mariana Pitic și Iurie Bejenaru nu cad sub incidența

art. 50 alin. (1) lit. d) și e) din Codul de procedură civilă.

Astfel, aluziile interpretate referitor la nepărtinirea judecătorilor pe cauza

dedusă justiției, care într-un mod sau altul ar dezavantaja un participant la proces

față de altul, nu pot fi interpretate în favoarea încadrării în prevederile art. 50 al

Codului de procedură civilă.

Cât privește cererea de recuzare înaintată judecătorilor Galina Stratulat, Tamara

Chișca-Doneva, Aliona Miron și Nicolae Craiu, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că judecătorii

nominalizați nu participă la examinarea cererii de recurs depusă de Serghei Mocanu,

în conformitate cu art. 52 alin. (5) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că, motivele invocate în cererea de recuzare nu constituie

circumstanțe, care indică la imparțialitatea obiectivă a judecătorilor nici în sensul

definit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Or, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea

aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea

judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile. În acest context, jurisprudența

Curții Europene a Drepturilor Omului statuează că, în fiecare caz concret va trebui

de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de

natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein contra

Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001).

Din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Maria Ghervas,

Mariana Pitic și Iurie Bejenaru.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) și 230 din Codul administrativ, art. art.50-

53 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de

Justiție, Maria Ghervas, Mariana Pitic și Iurie Bejenaru, depusă de Serghei Mocanu,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Serghei Mocanu împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal, terți Inspectoratul General de Poliție al MAI și Marcel Balagura

5

privind anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

6