3ra-147/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-147/23 2-21044886-01-3ra-01022023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: L.Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, G.Dașchevici, A.Bostan) Î N C H E I E R E 29 martie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Nicolae Șerbina, reprezentat de avocatul Covaliov Vitali, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Șerbina împotriva Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La data de 26 martie 2021 Nicolae Șerbina a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne prin care a solicitat anularea ordinului șefului adjunct al Inspectoratului General al Poliției al MAI nr.43ef.

din 02.02.2021, prin care ofițerul Serviciului de Patrulare Cahul, Taraclia, Vulcănești al Direcției de Patrulare „Sud” al Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP al MAI, Șerbina Nicolae a fost sancționat disciplinar cu mustrare. În motivarea acțiunii, a menționat că prin ordinul șefului adjunct al Inspectoratului General al Poliției al MAI nr.43ef. din 02.02.2021, ofițer al Serviciului Patrulare Cahul, Taraclia, Vulcănești al Direcției Patrulare „Sud” al Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP al MAI, Șerbina Nicolae a fost sancționat disciplinar cu mustrare. Drept temei pentru emiterea ordinului de sancționare nr.43 ef.

din 02.02.2021 a servit raportul comisarului Oprea Ivan privind presupusul fapt de manifestare de către ofițer al Serviciului Patrulare Cahul, Taraclia, Vulcănești al Direcției Patrulare „Sud” al INSP al IGP al MAI, Șerbina Nicolae, lipsei de respect față de superiorul Șoimu Victor și numirea acestuia cu cuvinte injurioase. Ordinul nr.43ef. 1 din 02.02.2021, a fost adus la cunoștință reclamantului Șerbina Nicolae sub semnătură la 24.02.2021. A notat că ordinul șefului adjunct al IGP al MAI, nr.43ef. din 02.02.2021, prin care ofițer al Serviciului de Patrulare Cahul, Taraclia, Vulcănești al Direcției de Patrulare „Sud” a Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP al MAI, Șerbina Nicolae a fost sancționat disciplinar cu mustrare, este ilegal și pasibil anulării din următoarele considerente.

A invocat prevederile art.57 din Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16.12.2016, pct.47- 48 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 07.06.2017. A menționat că, la efectuarea anchetei de serviciu asupra presupusului fapt de manifestare de către ofițer al Serviciului de Patrulare Cahul, Taraclia, Vulcănești al Direcției Patrulare „Sud” al INSP al IGP al MAI, Șerbina Nicolae, lipsei de respect fața de superiorul Șoimu Victor și numirea acestuia cu cuvinte injurioase, au fost încălcate grav prevederile pct.48 al Secțiunii a 3-a din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 07.06.2017, care stabilesc procedura desfășurării anchetei de serviciu.

A declarat că la emiterea ordinului de sancționare nr.43 ef. din 02.02.2021, au fost grav încălcate prevederile pct.98 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 07.06.2017, care stabilesc că, ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare, cu excepția sancțiunii disciplinare sub formă de concediere, care se aplică cu respectarea art.81 alin. (3) din Codul muncii, se comunică persoanei sancționate sub semnătură, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, iar în cazul în care aceasta activează într-o subdiviziune inferioară, aflată în altă localitate, în termen de 15 zile lucrătoare și produce efecte de la data comunicării.

Astfel, la efectuarea anchetei de serviciu și la emiterea ordinului șefului adjunct a Inspectoratului General al Poliției al MAI nr.43ef. din 02.02.2021, prin care ofițer al Serviciului de Patrulare Cahul, Taraclia, Vulcănești al Direcției de Patrulare „Sud” a Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP al MAI, Șerbina Nicolae a fost sancționat disciplinar cu mustrare, au fost încălcate grav cerințele și prevederile cât Legii privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, nr.288 din 16.12.2016, atât și a Statutului disciplinar ai funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 07.06.2017.

A declarat că, prin procesul-verbal cu privire la contravenție nr.8179260352271286 și decizia agentului constatator, în persoana subofițerului superior IP Cahul, Avadenii Victor, privind constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii contravenționale din 05.01.2021, pentru presupusul fapt de manifestare a lipsei de respect fața de Șoimu Victor și numirea acestuia cu cuvinte injurioase, contravenientul Șerbina Nicolae a fost recunoscut vinovat pentru contravenția, prevăzută de art.69 alin.(1) Cod contravențional și i-a fost aplicată sancțiunea contravențională sub formă de amendă în mărime de 450 lei. La 13.01.2021 procesul-verbal privind contravenție și decizia agentului constatator din 05.01.2021 a fost contestată în Judecătoria Cahul (sediul central) și 2 se află spre examinare (cauza contravențională nr.5-4/2021 (PIGD 4-21004175-15- 5r-13012021).

În sensul art.10 alin.(1) Cod administrativ, ordinul șefului adjunct a Inspectoratului General al Poliției al MAI nr.43ef. din 02.02.2021, prin care ofițer al Serviciului Patrulare Cahul, Taraclia, Vulcănești al Direcției de Patrulare „Sud” a Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP al MAI, inspector superior Șerbina Nicolae a fost sancționat disciplinar cu mustrare, fapt ce reprezintă un act administrativ individual. Făcând referire la prevederile art.10 alin.(1) Cod administrativ, art.art.2 alin.(3), 16 alin.(1) lit.b) și lit.d), 17 Cod civil, a notat că ordinul șefului adjunct a Inspectoratului General al Poliției al MAI nr.43ef.

din 02.02.2021, prin care ofițer al Serviciului de Patrulare Cahul, Taraclia, Vulcănești al Direcției de Patrulare „Sud” a Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP al MAI, inspector superior Șerbina Nicolae a fost sancționat disciplinar cu mustrare, a fost emis cu încălcări ale prevederilor legislației în vigoare, este considerat ca fiind unul ilegal și pasibil anulării. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 02 martie 2022, acțiunea în contencios administrativ depusă de Șerbina Nicolae împotriva Inspectoratului General de Poliție al MAI privind contestarea actului administrativ individual defavorabil, s-a respins ca neîntemeiată.

La 04 martie 2022, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 alin. (1)-(2) Cod administrativ, Șerbina Nicolae, reprezentat de avocatul Vitali Covaliov a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 02 martie 2022, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea. Prin decizia din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel depusă de Șerbina Nicolae, reprezentat de avocatul Vitali Covaliov și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 02 martie 2022. Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că prin ordinul șefului adjunct al Inspectoratului General al Poliției al MAI, nr.43ef.

din 02.02.2021, ofițer al Serviciului Patrulare Cahul, Taraclia, Vulcănești al Direcției Patrulare „Sud” al Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP al MAI, inspector superior Șerbina Nicolae a fost sancționat disciplinar cu mustrare. Astfel, prin ordinul nr.43 ef.

din 02.02.2021 s-a ordonat:,, 1. Pentru încălcarea prevederilor art.26 alin.(1) lit.a) din Legea nr.320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, pct.23 din Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.629/2017 și pct.13 subpct.4) din Fișa postului, faptă manifestată prin utilizarea cuvintelor injurioase în adresa conducătorului său nemijlocit Victor Șoimu, la 10 decembrie 2020, aproximativ la ora 07:05, la sediul subunității în care activează din mun.Cahul(...)în timp ce ultimul desfășura instrucțiunea efectivului care urma să exercite serviciul de patrulare, ofițerul Serviciului patrulare Cahul, Taraclia, Vulcănești al Direcției patrulare „Sud” a Inspectoratului național de securitate publică, inspector superior Șerbina Nicolae Nicolae se sancționează disciplinar cu mustrare”(f.d.12-14) Prin hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 14 septembrie 2021 a fost admisă contestația lui Nicolae Șerbina, fiind declarat nul procesul-verbal și a deciziei de sancționare din 05 ianuarie 2021(f.d.66-71), care a fost menținută prin decizia irevocabilă a Curții de Apel Cahul din 17 noiembrie 2021(f.d.72-77).

3 În acest context, instanța de apel a subliniat că anularea procesului-verbal cu privire la contravenție, pe temeiul nerespectării de către agentul constatator a unor cerințe de formă și admiterea erorilor procedurale la etapa întocmirii procesului- verbal cu privire la contravenție, nu este de natură să afecteze legalitatea actului administrativ individual defavorabil de sancționare disciplinară a reclamantului – Șerbina Nicolae, deoarece materialele anchetei de serviciu demonstrează comiterea de către reclamant a faptei disciplinare – utilizarea cuvintelor injurioase în adresa superiorului său nemijlocit – Victor Șoimu, iar sancțiunea disciplinară aplicată sub formă de mustrare este apreciată de către instanța de judecată ca fiind una echitabilă și aplicată cu respectarea principiului individualizării sancțiunii aplicate.

O abordare contrară este de natură să genereze haos în ierarhia organelor poliției.

În conformitate cu art. 59 alin. (1) din Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, sancțiunile disciplinare se aplică prin ordinul angajatorului sau al persoanei împuternicite de către acesta, iar conform anexei nr. 5 a hotărârii Guvernului nr. 460 din 22 iunie 2017 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, este aprobat Nomenclatorul privind competențele de angajare și acordare a gradelor speciale, precum și modalitatea delegării acestora, astfel încât șeful Inspectoratului General al Poliției, angajează/numește și eliberează din funcție, promovează, detașează, dispune asigurarea interimatului funcției publice cu statut special de conducere, prelungește termenul de aflare la serviciu peste limita de vîrstă, conform prevederilor legale, dispune retrogradarea și restabilirea gradului special, dispune trimiterea în deplasare în interes de serviciu, suspendarea din funcție, reîncadrarea în funcție, acordă stimulări și aplică sancțiuni disciplinare funcționarilor publici cu statut special din cadrul Inspectoratului General al Poliției, subdiviziunilor subordonate ale Inspectoratului General al Poliției, cu excepția șefilor subdiviziunilor specializate.

În conformitate cu pct.39 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, se consideră abatere disciplinară fapta (acțiune sau inacțiune) a funcționarului săvîrșită cu vinovăție prin care au fost încălcate prevederile prezentului Statut disciplinar, ale actelor normative în vigoare, restrîngerile, interdicțiile și incompatibilitățile statuate de legislația în vigoare, ordinele și dispozițiile superiorilor, regulamentul intern sub a căror incidență se înscrie specificul funcției, precum și cerințele fișei postului deținut. Conform art. 50 lit. c) și e) din Legea enunțată, funcționarul public cu statut special are următoarele obligații: c) să respecte jurămîntul depus și normele deontologice și e) să respecte principiile, normele și regulile activității profesionale.

Potrivit pct. 7 subpct. 3 și 5 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 409/2017, funcționarul este obligat, să respecte jurămîntul depus și normele deontologice și să respecte principiile, normele și regulile activității profesionale. Conform pct. 13 subpct. 2 și 7 din Statutul enunțat, funcționarului îi este interzis să abuzeze de calitatea oficială și să compromită, prin activitatea sa privată ori publică, prestigiul funcției sau al instituției din care face parte și să manifeste 4 un comportament necinstit, amoral și josnic sau alt comportament ce ar denigra imaginea și prestigiul instituției.

În conformitate cu pct. 7 subpct. 8 și 9 din Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministreului Afacerilor Interne, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 629/2017, funcționarul public cu statut special este obligat să respecte principiile, normele și regulile activității profesionale și să promoveze și să consolideze prin propria prestație imaginea publică a instituției pe care o reprezintă. Instanța de apel a reiterat că raporturile juridice de muncă trebuie să se desfășoare într-un cadru legal, pentru a fi respectate drepturile și îndatoririle, precum și interesele legitime ale ambelor părți. În acest cadru, cercetarea disciplinară prealabilă aplicării sancțiunii contribuie în mare măsură la prevenirea unor măsuri abuzive, nelegale sau nefondate, dispuse de angajator, profitând de situația sa dominantă.

Potrivit art.26 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr.320 din 27.12.2012, polițistul își desfășoară activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și al instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, fiind obligat: să respecte cu strictețe drepturile, libertățile omului și demnitatea umană, să aibă comportament demn și respectuos pentru persoane, o atitudine fermă față de cei care încalcă legile. Prevederi similare se conțin și în Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.629 din 8 august 2017, care în pct.21 prevede că este interzis să folosească în comunicarea cu publicul și cu colegii de serviciu expresii indecente, vulgare, discriminatorii și disprețuitoare.

În condițiile speței, s-a constatat cert că, prin acțiunile sale, Șerbina Nicolae, deținând calitatea de funcționar public cu statut special, a utilizat cuvinte injurioase în adresa conducătorului său, în timp ce acesta desfășura instrucțiunea efectivului care urma să exercite serviciul de patrulare. Sub acest aspect, instanța de apel a menționat că, în cadrul incidentului produs la 10.12.2020, Șerbina Nicolae nu a manifestat considerație în coraport cu alte persoane, manifestând un comportament neadecvat și utilizând expresii reproșabile datorită caracterului lor vulgar. Corespunzător, fiind constatat că, Șerbina Nicolae a comis fapte contrare prevederilor legislației și normelor etice acceptate și respectate în societate, ce constituie abatere disciplinară gravă, instanța de apel a concluzionat asupra legalității ordinului cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare în privința apelantului-reclamant.

Instanța de apel a respins ca nefondate argumentele apelantului cu privire la faptul că ordinul contestat a fost emis cu încălcări ale prevederilor legislației în vigoare, astfel acesta este considerat ca fiind unul ilegal și pasibil anulării. La emiterea actelor administrative individuale defavorabile în privința lui Șerbina Nicole, autoritatea a respectat limitele dreptului discreționar. La data de 12 octombrie 2022 Nicolae Șerbina, reprezentat de avocatul Covaliov Vitali a depus recurs motivat, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotarârii instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii de radmitere integrală a acțiunii. 5 În motivarea recursului s-a indicat că, atât instanța de fond cât și instanța de apel au interpretat în mod eronat legea, mai mult ca atât instanțele ierahic inferioare nu au examinat obiectiv înscrisurile probatorii și au emis o hotărâre judecătorească neîntemeiată.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 27 septembrie 2022, Nicolae Șerbina, reprezentat de avocatul Covaliov Vitali a depus recurs motivat la 12 octombrie 2022. Conform actelor cauzei, dispozitivul deciziei din 27 septembrie 2022 a fost notificat de către participanții la proces la 07 octombrie 2022 (f.d.135), iar decizia motivată din 27 septembrie 2022 a fost notificată de către participanții la proces la 25 ianuarie 2023 (f.d.141), prin intermediul adresei electronice. Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurentul Nicolae Șerbina, reprezentat de avocatul Covaliov Vitali s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul motivat la 12 octombrie 2022, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 28 februarie 2023 Inspectoratul General al Poliției al MAI a depus referință și a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de recurs depusă de Nicolae Șerbina, reprezentat de avocatul Covaliov Vitali. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Nicolae Șerbina, reprezentat de avocatul Covaliov Vitali, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

6 În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Nicolae Șerbina, reprezentat de avocatul Covaliov Vitali.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 7 d i s p u n e: Recursul depus de Nicolae Șerbina, reprezentat de avocatul Covaliov Vitali se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru 8