3ra-147/23 — contestarea actului administrativ

3ra-147/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-147/23

2-21044886-01-3ra-01022023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: L.Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, G.Dașchevici, A.Bostan)

Î N C H E I E R E

29 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Nicolae Șerbina, reprezentat de

avocatul Covaliov Vitali,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Nicolae Șerbina împotriva Inspectoratului General de Poliție al

Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ

individual defavorabil,

împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La data de 26 martie 2021 Nicolae Șerbina a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor

Interne prin care a solicitat anularea ordinului șefului adjunct al Inspectoratului

General al Poliției al MAI nr.43ef. din 02.02.2021, prin care ofițerul Serviciului de

Patrulare Cahul, Taraclia, Vulcănești al Direcției de Patrulare „Sud” al

Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP al MAI, Șerbina Nicolae a

fost sancționat disciplinar cu mustrare.

În motivarea acțiunii, a menționat că prin ordinul șefului adjunct al

Inspectoratului General al Poliției al MAI nr.43ef. din 02.02.2021, ofițer al

Serviciului Patrulare Cahul, Taraclia, Vulcănești al Direcției Patrulare „Sud” al

Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP al MAI, Șerbina Nicolae a

fost sancționat disciplinar cu mustrare.

Drept temei pentru emiterea ordinului de sancționare nr.43 ef. din 02.02.2021

a servit raportul comisarului Oprea Ivan privind presupusul fapt de manifestare de

către ofițer al Serviciului Patrulare Cahul, Taraclia, Vulcănești al Direcției

Patrulare „Sud” al INSP al IGP al MAI, Șerbina Nicolae, lipsei de respect față de

superiorul Șoimu Victor și numirea acestuia cu cuvinte injurioase. Ordinul nr.43ef.

1

din 02.02.2021, a fost adus la cunoștință reclamantului Șerbina Nicolae sub

semnătură la 24.02.2021.

A notat că ordinul șefului adjunct al IGP al MAI, nr.43ef. din 02.02.2021,

prin care ofițer al Serviciului de Patrulare Cahul, Taraclia, Vulcănești al Direcției

de Patrulare „Sud” a Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP al MAI,

Șerbina Nicolae a fost sancționat disciplinar cu mustrare, este ilegal și pasibil

anulării din următoarele considerente.

A invocat prevederile art.57 din Legea privind funcționarul public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16.12.2016, pct.47-

48 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din

07.06.2017.

A menționat că, la efectuarea anchetei de serviciu asupra presupusului fapt de

manifestare de către ofițer al Serviciului de Patrulare Cahul, Taraclia, Vulcănești al

Direcției Patrulare „Sud” al INSP al IGP al MAI, Șerbina Nicolae, lipsei de respect

fața de superiorul Șoimu Victor și numirea acestuia cu cuvinte injurioase, au fost

încălcate grav prevederile pct.48 al Secțiunii a 3-a din Statutul disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 07.06.2017, care stabilesc procedura

desfășurării anchetei de serviciu.

A declarat că la emiterea ordinului de sancționare nr.43 ef. din 02.02.2021, au

fost grav încălcate prevederile pct.98 din Statutul disciplinar al funcționarului

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.409 din 07.06.2017, care stabilesc că, ordinul de aplicare

a sancțiunii disciplinare, cu excepția sancțiunii disciplinare sub formă de

concediere, care se aplică cu respectarea art.81 alin. (3) din Codul muncii, se

comunică persoanei sancționate sub semnătură, în termen de 5 zile lucrătoare de la

data emiterii, iar în cazul în care aceasta activează într-o subdiviziune inferioară,

aflată în altă localitate, în termen de 15 zile lucrătoare și produce efecte de la data

comunicării.

Astfel, la efectuarea anchetei de serviciu și la emiterea ordinului șefului

adjunct a Inspectoratului General al Poliției al MAI nr.43ef. din 02.02.2021, prin

care ofițer al Serviciului de Patrulare Cahul, Taraclia, Vulcănești al Direcției de

Patrulare „Sud” a Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP al MAI,

Șerbina Nicolae a fost sancționat disciplinar cu mustrare, au fost încălcate grav

cerințele și prevederile cât Legii privind funcționarul public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne, nr.288 din 16.12.2016, atât și a Statutului

disciplinar ai funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 07.06.2017.

A declarat că, prin procesul-verbal cu privire la contravenție

nr.8179260352271286 și decizia agentului constatator, în persoana subofițerului

superior IP Cahul, Avadenii Victor, privind constatarea contravenției și aplicarea

sancțiunii contravenționale din 05.01.2021, pentru presupusul fapt de manifestare a

lipsei de respect fața de Șoimu Victor și numirea acestuia cu cuvinte injurioase,

contravenientul Șerbina Nicolae a fost recunoscut vinovat pentru contravenția,

prevăzută de art.69 alin.(1) Cod contravențional și i-a fost aplicată sancțiunea

contravențională sub formă de amendă în mărime de 450 lei.

La 13.01.2021 procesul-verbal privind contravenție și decizia agentului

constatator din 05.01.2021 a fost contestată în Judecătoria Cahul (sediul central) și

2

se află spre examinare (cauza contravențională nr.5-4/2021 (PIGD 4-21004175-15-

5r-13012021).

În sensul art.10 alin.(1) Cod administrativ, ordinul șefului adjunct a

Inspectoratului General al Poliției al MAI nr.43ef. din 02.02.2021, prin care ofițer

al Serviciului Patrulare Cahul, Taraclia, Vulcănești al Direcției de Patrulare „Sud”

a Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP al MAI, inspector superior

Șerbina Nicolae a fost sancționat disciplinar cu mustrare, fapt ce reprezintă un act

administrativ individual.

Făcând referire la prevederile art.10 alin.(1) Cod administrativ, art.art.2

alin.(3), 16 alin.(1) lit.b) și lit.d), 17 Cod civil, a notat că ordinul șefului adjunct a

Inspectoratului General al Poliției al MAI nr.43ef. din 02.02.2021, prin care ofițer

al Serviciului de Patrulare Cahul, Taraclia, Vulcănești al Direcției de Patrulare

„Sud” a Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP al MAI, inspector

superior Șerbina Nicolae a fost sancționat disciplinar cu mustrare, a fost emis cu

încălcări ale prevederilor legislației în vigoare, este considerat ca fiind unul ilegal

și pasibil anulării.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 02 martie 2022,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Șerbina Nicolae împotriva

Inspectoratului General de Poliție al MAI privind contestarea actului administrativ

individual defavorabil, s-a respins ca neîntemeiată.

La 04 martie 2022, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 alin. (1)-(2)

Cod administrativ, Șerbina Nicolae, reprezentat de avocatul Vitali Covaliov a

declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 02

martie 2022, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei

noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea.

Prin decizia din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea de apel depusă de Șerbina Nicolae, reprezentat de avocatul Vitali Covaliov

și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 02 martie 2022.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că prin ordinul șefului

adjunct al Inspectoratului General al Poliției al MAI, nr.43ef. din 02.02.2021,

ofițer al Serviciului Patrulare Cahul, Taraclia, Vulcănești al Direcției Patrulare

„Sud” al Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP al MAI, inspector

superior Șerbina Nicolae a fost sancționat disciplinar cu mustrare.

Astfel, prin ordinul nr.43 ef. din 02.02.2021 s-a ordonat:,, 1. Pentru încălcarea

prevederilor art.26 alin.(1) lit.a) din Legea nr.320/2012 cu privire la activitatea

Poliției și statutul polițistului, pct.23 din Codul de etică și deontologie al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.629/2017 și pct.13 subpct.4) din Fișa

postului, faptă manifestată prin utilizarea cuvintelor injurioase în adresa

conducătorului său nemijlocit Victor Șoimu, la 10 decembrie 2020, aproximativ la

ora 07:05, la sediul subunității în care activează din mun.Cahul(...)în timp ce

ultimul desfășura instrucțiunea efectivului care urma să exercite serviciul de

patrulare, ofițerul Serviciului patrulare Cahul, Taraclia, Vulcănești al Direcției

patrulare „Sud” a Inspectoratului național de securitate publică, inspector superior

Șerbina Nicolae Nicolae se sancționează disciplinar cu mustrare”(f.d.12-14)

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 14 septembrie 2021 a

fost admisă contestația lui Nicolae Șerbina, fiind declarat nul procesul-verbal și a

deciziei de sancționare din 05 ianuarie 2021(f.d.66-71), care a fost menținută prin

decizia irevocabilă a Curții de Apel Cahul din 17 noiembrie 2021(f.d.72-77).

3

În acest context, instanța de apel a subliniat că anularea procesului-verbal cu

privire la contravenție, pe temeiul nerespectării de către agentul constatator a unor

cerințe de formă și admiterea erorilor procedurale la etapa întocmirii procesului-

verbal cu privire la contravenție, nu este de natură să afecteze legalitatea actului

administrativ individual defavorabil de sancționare disciplinară a reclamantului –

Șerbina Nicolae, deoarece materialele anchetei de serviciu demonstrează comiterea

de către reclamant a faptei disciplinare – utilizarea cuvintelor injurioase în adresa

superiorului său nemijlocit – Victor Șoimu, iar sancțiunea disciplinară aplicată sub

formă de mustrare este apreciată de către instanța de judecată ca fiind una

echitabilă și aplicată cu respectarea principiului individualizării sancțiunii aplicate.

O abordare contrară este de natură să genereze haos în ierarhia organelor poliției.

În conformitate cu art. 59 alin. (1) din Legea privind funcționarul public cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, sancțiunile disciplinare se

aplică prin ordinul angajatorului sau al persoanei împuternicite de către acesta, iar

conform anexei nr. 5 a hotărârii Guvernului nr. 460 din 22 iunie 2017 pentru

punerea în aplicare a prevederilor Legii privind funcționarul public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, este aprobat Nomenclatorul

privind competențele de angajare și acordare a gradelor speciale, precum și

modalitatea delegării acestora, astfel încât șeful Inspectoratului General al Poliției,

angajează/numește și eliberează din funcție, promovează, detașează, dispune

asigurarea interimatului funcției publice cu statut special de conducere, prelungește

termenul de aflare la serviciu peste limita de vîrstă, conform prevederilor legale,

dispune retrogradarea și restabilirea gradului special, dispune trimiterea în

deplasare în interes de serviciu, suspendarea din funcție, reîncadrarea în funcție,

acordă stimulări și aplică sancțiuni disciplinare funcționarilor publici cu statut

special din cadrul Inspectoratului General al Poliției, subdiviziunilor subordonate

ale Inspectoratului General al Poliției, cu excepția șefilor subdiviziunilor

specializate.

În conformitate cu pct.39 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, se consideră abatere

disciplinară fapta (acțiune sau inacțiune) a funcționarului săvîrșită cu vinovăție

prin care au fost încălcate prevederile prezentului Statut disciplinar, ale actelor

normative în vigoare, restrîngerile, interdicțiile și incompatibilitățile statuate de

legislația în vigoare, ordinele și dispozițiile superiorilor, regulamentul intern sub a

căror incidență se înscrie specificul funcției, precum și cerințele fișei postului

deținut.

Conform art. 50 lit. c) și e) din Legea enunțată, funcționarul public cu statut

special are următoarele obligații: c) să respecte jurămîntul depus și normele

deontologice și e) să respecte principiile, normele și regulile activității

profesionale.

Potrivit pct. 7 subpct. 3 și 5 din Statutul disciplinar al funcționarului public

cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin hotărîrea

Guvernului nr. 409/2017, funcționarul este obligat, să respecte jurămîntul depus și

normele deontologice și să respecte principiile, normele și regulile activității

profesionale.

Conform pct. 13 subpct. 2 și 7 din Statutul enunțat, funcționarului îi este

interzis să abuzeze de calitatea oficială și să compromită, prin activitatea sa privată

ori publică, prestigiul funcției sau al instituției din care face parte și să manifeste

4

un comportament necinstit, amoral și josnic sau alt comportament ce ar denigra

imaginea și prestigiul instituției.

În conformitate cu pct. 7 subpct. 8 și 9 din Codul de etică și deontologie al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministreului Afacerilor Interne,

aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 629/2017, funcționarul public cu statut

special este obligat să respecte principiile, normele și regulile activității

profesionale și să promoveze și să consolideze prin propria prestație imaginea

publică a instituției pe care o reprezintă.

Instanța de apel a reiterat că raporturile juridice de muncă trebuie să se

desfășoare într-un cadru legal, pentru a fi respectate drepturile și îndatoririle,

precum și interesele legitime ale ambelor părți. În acest cadru, cercetarea

disciplinară prealabilă aplicării sancțiunii contribuie în mare măsură la prevenirea

unor măsuri abuzive, nelegale sau nefondate, dispuse de angajator, profitând de

situația sa dominantă.

Potrivit art.26 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la activitatea Poliției și

statutul polițistului nr.320 din 27.12.2012, polițistul își desfășoară activitatea

profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și al instituțiilor

statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, fiind obligat: să respecte cu

strictețe drepturile, libertățile omului și demnitatea umană, să aibă comportament

demn și respectuos pentru persoane, o atitudine fermă față de cei care încalcă

legile.

Prevederi similare se conțin și în Codul de etică și deontologie al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.629 din 8 august 2017, care în pct.21 prevede

că este interzis să folosească în comunicarea cu publicul și cu colegii de serviciu

expresii indecente, vulgare, discriminatorii și disprețuitoare.

În condițiile speței, s-a constatat cert că, prin acțiunile sale, Șerbina Nicolae,

deținând calitatea de funcționar public cu statut special, a utilizat cuvinte injurioase

în adresa conducătorului său, în timp ce acesta desfășura instrucțiunea efectivului

care urma să exercite serviciul de patrulare.

Sub acest aspect, instanța de apel a menționat că, în cadrul incidentului produs

la 10.12.2020, Șerbina Nicolae nu a manifestat considerație în coraport cu alte

persoane, manifestând un comportament neadecvat și utilizând expresii reproșabile

datorită caracterului lor vulgar.

Corespunzător, fiind constatat că, Șerbina Nicolae a comis fapte contrare

prevederilor legislației și normelor etice acceptate și respectate în societate, ce

constituie abatere disciplinară gravă, instanța de apel a concluzionat asupra

legalității ordinului cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare în privința

apelantului-reclamant.

Instanța de apel a respins ca nefondate argumentele apelantului cu privire la

faptul că ordinul contestat a fost emis cu încălcări ale prevederilor legislației în

vigoare, astfel acesta este considerat ca fiind unul ilegal și pasibil anulării. La

emiterea actelor administrative individuale defavorabile în privința lui Șerbina

Nicole, autoritatea a respectat limitele dreptului discreționar.

La data de 12 octombrie 2022 Nicolae Șerbina, reprezentat de avocatul

Covaliov Vitali a depus recurs motivat, solicitând casarea deciziei instanței de apel

și a hotarârii instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii de radmitere integrală a

acțiunii.

5

În motivarea recursului s-a indicat că, atât instanța de fond cât și instanța de

apel au interpretat în mod eronat legea, mai mult ca atât instanțele ierahic

inferioare nu au examinat obiectiv înscrisurile probatorii și au emis o hotărâre

judecătorească neîntemeiată.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 27 septembrie 2022,

Nicolae Șerbina, reprezentat de avocatul Covaliov Vitali a depus recurs motivat la

12 octombrie 2022.

Conform actelor cauzei, dispozitivul deciziei din 27 septembrie 2022 a fost

notificat de către participanții la proces la 07 octombrie 2022 (f.d.135), iar decizia

motivată din 27 septembrie 2022 a fost notificată de către participanții la proces la

25 ianuarie 2023 (f.d.141), prin intermediul adresei electronice.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul Nicolae Șerbina, reprezentat de avocatul

Covaliov Vitali s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul motivat la 12

octombrie 2022, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 28 februarie 2023 Inspectoratul General al Poliției al MAI a depus

referință și a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de recurs depusă de

Nicolae Șerbina, reprezentat de avocatul Covaliov Vitali.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Nicolae Șerbina,

reprezentat de avocatul Covaliov Vitali, în raport cu materialele cauzei, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

6

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Nicolae Șerbina, reprezentat de avocatul

Covaliov Vitali.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

7

d i s p u n e:

Recursul depus de Nicolae Șerbina, reprezentat de avocatul Covaliov Vitali se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

8