2ra-1663/22 — restituirea amenzii si compensarea cheltuielilor de judecata

2ra-1663/22 — restituirea amenzii si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1663/22

2-20026311-01-2ra-23112022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Lupașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci)

ÎNCHEIERE

22 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul

General al Poliției,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iulian Pojoga

împotriva Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor, Inspectoratului General al

Poliției cu privire la restituirea amenzii și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 06 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Iulian Pojoga, reprezentat de avocatul Constantin Lazari și

apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției și a fost menținută hotărârea din 12

noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 24 februarie 2020, Iulian Pojoga a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor, Inspectoratului Național de

Patrulare al Inspectoratului General al Poliției cu privire la restituirea amenzii și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, procesul-verbal cu privire la

contravenție Seria nr. 3684114321023101 din 24 iulie 2019, întocmit în privința lui

Iulian Pojoga, în baza art. 236 alin. (3) din Codul contravențional, de agentul constatator

Valentina Manole, a fost contestat în instanța de judecată.

La 03 decembrie 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a emis hotărârea,

prin care s-a anulat Decizia de sancționare aplicată pe semnele contravenției prevăzute

de art. 236 alin. (3) din Codul contravențional, în baza procesului-verbal cu privire la

1

contravenție nr. 3684114321023101 din 24 iulie 2019, cu încetarea procesului

contravențional, din motivul prevăzut de art. 441 alin. (1) lit.a) din Codul

contravențional, nu există faptul contravenției. Conform art. 441 alin. (2) din Codul

contravențional, încetarea procesului contravențional determină repunerea în drepturi a

persoanei în a cărei privința a fost pornit procesul.

A indicat că, hotărârea sus menționată a devenit irevocabilă la 29 ianuarie 2020.

A notat că, amendă aplicată fost achitată, în termen de 72 ore în sumă de 750 de

lei, prin intermediul Î.S. „Poșta Moldovei”, oficiul poștal 2021 Chișinău, ce se confirmă

prin bonul de plată din 26 iulie 2019, nr. 149962634.

A relevat că, instanța de judecată a examinat contestația asupra procesului-verbal

cu privire la contravenție seria nr. 3684114321023101 în trei ședințe de judecată, cu

participarea avocatului Constantin Lazari și a contravenientului Iulian Pojoga, iar

pentru serviciile avocatului Constantin Lazari și participarea acestuia la cele trei ședințe

de judecată a achitat suma de 2 000 de lei, conform bonului de plată seria PL nr. 258679

din 02 decembrie 2019.

În drept, și-a întemeiat acțiunea pe prevederile Legii nr. 1545 din 25 februarie

1998, privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și art. 383 alin. (2)

din Codul contravențional.

La 30 iulie 2020, Iulian Pojoga, reprezentat de avocatul Constantin Lazari a

depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care a solicitat înlocuirea Inspectoratului

Național de Patrulare prin organul ierarhic superior - Inspectoratul General al Poliției

(persoana juridică) din cadrul căreia face parte Inspectoratul Național de Securitate

Publică, succesorul de drept al Inspectoratului Național de Patrulare, obligarea

Ministerului Finanțelor să-i restituie lui Iulian Pojoga suma de 750 de lei, de la Bugetul

de stat al Republicii Moldova - amenda contravențională, achitată la 26 iulie 2019,

încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul reclamantului suma

de 2 000 de lei, cu titlu de cheltuieli suportate în procesul de examinare a contestației

în dosarul nr. 5r-2405/2019, examinat de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, și

cheltuielile de asistența juridică acordate în prezenta cauză civilă, conform

documentelor confirmative prezentate.

În susținerea cererii concretizate a notat că, din considerentul că amenda achitată

de către reclamant, în sumă de 750 de lei s-a efectuat la Bugetul de stat, anume

Ministerul Finanțelor și este instituția publică responsabilă care urmează să decidă,

benevol, restituirea amenzii în sumă de 750 de lei or, urmează a fi obligată, prin

intermediul instanței de judecată.

Astfel, a considerat reclamantul că, anume Ministerul Finanțelor este persoana

juridică responsabilă în fața instanțelor de judecată, care reprezintă interesele statului,

cu privire la restituirea sumelor amenzilor percepute incorect și ilegal, de la cetățeni, la

Bugetul de stat.

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2021, corectată prin încheierea din 08 februarie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă parțial acțiunea și s-a încasat

2

de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul lui Iulian Pojoga suma de 3 000 de

lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest, pretențiile s-au respins ca

neîntemeiate.

La data de 15 noiembrie 2021, Inspectoratul General al Poliției a declarat apel

împotriva hotărârii din 12 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii și emiterea unei hotărâri noi, prin care

acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

La data de 23 noiembrie 2021, Iulian Pojoga a declarat apel împotriva hotărârii

din 12 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii în partea respingerii acțiunii și emiterea unei hotărâri noi,

prin care acțiunea să fie admisă integral și compensarea cheltuielilor de asistență

juridică pentru instanța de apel, în sumă de 1 000 de lei.

Prin decizia din 06 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Iulian Pojoga, reprezentat de avocatul Constantin Lazari și apelul declarat

de Inspectoratul General al Poliției și a fost menținută hotărârea din 12 noiembrie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut că prima instanță, just a

conchis că, prejudiciul pretins de către Iulian Pojoga urmează a fi recuperat de către

organele care au aplicat ilicit amenda contravențională, or, amenda achitată se restituie

de la instituția care a încasat-o. Subsecvent, cerința lui Iulian Pojoga privind obligarea

Ministerului Finanțelor, prin intermediul Ministerului Justiției, de a-i restitui suma de

750 de lei achitată cu titlu de amendă conform chitanței de plată nr.149962634 din 26

iulie 2019 și a bonului fiscal, este una neîntemeiată, și prima instanță corect a respins-

o.

Totodată, instanța de apel a menționat că art. 384 alin. (2) lit. u), (31 ) din Codul

contravențional, stabilește că, persoana în a cărei privință a fost pornit proces

contravențional are dreptul să ceară și să primească despăgubiri pentru prejudiciul

cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite ale autorității competente să constate

contravenția sau să soluționeze cauza contravențională.

Cât privește solicitarea lui Iulian Pojoga de compensare a cheltuielilor de

asistență juridică în sumă de 1 000 de lei, suportate în cadrul examinării cauzei în prima

instanță, instanța de apel a relevat că, în conformitate cu art. 96 din Codul de procedură

civilă, instanța judecătorească obligă partea, care a pierdut procesul să compenseze

părții, care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care

acestea au fost reale, necesare și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin. (1) se

compensează părții care a avut cîștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în

judecată de un avocat.

Instanța de apel a considerat că, în speță, suma de 1 000 de lei, dispusă spre

încasare de către prima instanță pentru compensarea cheltuielilor de asistență juridică,

este una reală și rezonabilă.

La data de 02 noiembrie 2022, Inspectoratul General al Poliției, a declarat recurs

împotriva deciziei din 06 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

3

recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei hotărâri noi, prin care

acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea recursului s-a invocat că decizia Curții de Apel Chișinău este

neîntemeiată și neargumentată, nefiind constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii.

A susținut că Iulian Pojoga nu a demonstrat cumularea condițiilor generale

necesare pentru antrenarea răspunderii Inspectoratului General al Poliției în prezența

speță, ceea ce exclude răspunderea acestuia și necesitatea reparării presupusului

prejudiciului, care survine doar drept consecință directă a faptei ilicite comisă de

autorul acesteia. Or, în fiecare caz, în care se pretinde încasarea despăgubirilor

materiale și morale cauzate prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, urmează să existe și să fie întrunite

cumulativ atât circumstanțele prevăzute de articolul 6 al Legii nr. 1545 din 25 februarie

1998, dreptul la repararea prejudiciului, cât și la art. 3 al Legii menționate, cazurile de

reparare a prejudiciului material și moral. Astfel, a considerat că, solicitarea încasării

prejudiciului material, ce constituie cheltuielile de asistență juridică este neîntemeiată

și nejustificată, întrucât nu este stabilită legătura cauzală între bonurile de plată anexate

și circumstanțele cauzei.

În același context de idei a indicat că sumele solicitate de către Iulian Pojoga și

admise de către instanța de fond cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în

cauza contravențională sunt neîntemeiate și nejustificate, în condițiile în care, nu au fost

prezentate probe veridice, admisibile, pertinente și concludente care să confirme faptul

vătămării drepturilor personale nepatrimoniale privind integritatea morală, prezumție

valabilă până la proba contrarie.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 06 iulie 2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

prin intermediul poștei electronice în adresa recurentului Inspectoratul General al

Poliției la data de 13 septembrie 2022 (f.d. 199).

Astfel, recursul, declarat la 02 noiembrie 2022, este în termen.

La 23 noiembrie 2022, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților

Iulian Pojoga și reprezentantului său, avocatul Constantin Lazari, Ministerului Justiției

și Ministerului Finanțelor, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 212).

Prin referința depusă la 02 decembrie 2022, Iulian Pojoga, reprezentat de

avocatul Constantin Lazari, a solicitat respingerea recursului declarat de Inspectoratul

General al Poliției.

Prin referința depusă la 28 decembrie 2022, Iulian Pojoga, reprezentat de

avocatul Ileana Popescu, a solicitat respingerea recursului declarat de Inspectoratul

General al Poliției.

4

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

5

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

Inspectoratul General al Poliției, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

6