2rci-5/23 — cu privire la constatarea faptelor aferente procedurii de insolvabilitate, anularea actelor

Dosarul nr. 2rci-5/2023 2-19021404-01-2rci-18012023 Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul central - O. Jamba Instanța de recurs: Curtea de Apel Bălți - I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu Instanța de revizuire: Curtea de Apel Bălți - I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu DECIZIE 22 martie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecători Galina Stratulat Mariana Pitic examinând recursul declarat de către lichidatorul Societății pe Acțiuni „Artizana- Folc”, Elvira Coltun, în cauza de insolvabilitate intentată la cererea depusă de lichidatorul Societății pe Acțiuni „Artizana-Folc”, Elvira Coltun împotriva Iuliei Conea și lui Iurie Bodnari, intervenient accesoriu Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Serviciul cadastral privind constatarea faptelor aferente procedurii de insolvabilitate și anularea actelor juridice, împotriva încheierii din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către lichidatorul Societății pe Acțiuni „Artizana-Folc”, Elvira Coltun, împotriva deciziei din 30 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, constată: La 09 august 2017 lichidatorul SA „Artizana-Folc”, Elvira Coltun, a depus cerere împotriva Iuliei Conea și lui Iurie Bodnari, intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii Publice”, Serviciu cadastral, prin care a solicitat anularea procesului-verbal al Adunării Creditorilor al SA „Artizana-Folc” din 27 ianuarie 2015, anularea actului nr. 02/08 de ridicare și remitere a bunurilor din 27 ianuarie 2015,

restituirea bunurilor imobile în masa debitoare a SA „Artizana-Folc” cu nr. cadastrale XXXXX; XXXXX; XXXXX; XXXXX; XXXXX; XXXXX situate în or. Soroca, str. XXXXX. În motivarea cererii a indicat că prin încheierea din 18 iulie 2014 a Curții de Apel Bălți a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de administratorul SA 1 „Artizana-Folc” privind intentarea procedurii de insolvabilitate față de societatea fondată. Prin hotărârea din 03 septembrie 2014 a Curții de Apel Bălți s-a intentat procesul de insolvabilitate față de SA „Artizana-Folc”, cu desemnarea administratorului procesului de insolvabilitate ÎI „Bodnari Iurie”. Prin încheierea din 03 februarie 2016 a Curții de Apel Bălți s-a dispus destituirea administratorului SA „Artizana-Folc”, Iurie Bodnari și s-a desemnat în calitate de administrator al SA „Artizana-Folc”, administratorul autorizat Elvira Coltun.

Exercitându-și atribuțiile sale, a constatat următoarele fapte aferente procedurii de insolvabilitate. Oficiul cadastral teritorial Soroca, filiala ÎS „Cadastru”, prin scrisoarea nr. OF/25 din 19 ianuarie 2017 a comunicat administratorului autorizat că nu este posibil de executat încheierea nr. 2i-102/2016 din 03 februarie 2016, deoarece pe numele SA „Artizana-Folc” nu sunt înregistrate bunuri imobile în registrul bunurilor imobile al Oficiului cadastral teritorial Soroca. Totodată, a mai invocat faptul că pe numele SA „Artizana-Folc” au fost înregistrate următoarele bunuri imobile: terenul cu nr. cadastral XXXXX or. Soroca, str. XXXXX - 1.0 cotă-parte; construcția cu nr. cadastral XXXXX or.

Soroca, str. XXXXX - 1.0 cotă-parte; construcția cu nr. cadastral XXXXX or. Soroca, str. XXXXX - 1.0 cotă-parte; construcția cu nr. cadastral XXXXX or. Soroca, str. XXXXX - 1.0 cotă-parte, construcția cu nr. cadastral XXXXX or. Soroca, str. XXXXX - 1.0 cotă- parte, construcția cu nr. cadastral XXXXX, or. Soroca, str. XXXXX - 1.0 cotă-parte. Reclamantul a mai menționat că bunurile imobile nominalizate, la 20 februarie 2015, au fost înregistrate pe numele Iuliei Conea, în baza actului de ridicare și remitere în natură a bunurilor societății comerciale nr. 02/08 din 27 ianuarie 2015, întocmit de administratorul procesului de insolvabilitate Iurie Bodnari.

Astfel, consideră ilegale acțiunile lui Iurie Bodnari și actele întocmite de ultimul, care urmează a fi anulate din motiv că acesta nu și-a exercitat atribuțiile încălcând prevederile Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012. Mai mult, Iurie Bodnari, deținând funcția de administrator al procesului de insolvabilitate al SA „Artizana-Folc”, urma ca după deschiderea procedurii, în termen ce nu va depăși 100 zile, să întocmească un raport asupra stării economice și a cauzelor care au dus la insolvabilitatea debitorului. La Adunarea de raportare creditorii pun în discuție raportul administratorului insolvabilității și adoptă în modul stabilit în art. 57 una din următoarele hotărâri: de intentare a procedurii de restructurare a debitorului; de intentare a procedurii falimentului.

Ulterior, urma să selecteze prin concurs compania de evaluare care va efectua evaluarea masei debitoare a debitorului insolvabil. După care, în cel mult 10 zile de la data finalizării procesului de evaluare a masei debitoare, lichidatorul prezintă comitetului sau adunării creditorilor un raport despre evaluarea bunurilor și metoda lor de valorificare, precizându-se modul de vânzare: în bloc sau individual, prin licitație publică, concurs sau negocieri directe, ori într-o combinație a acestor moduri. Și nu în ultimul rând, Iurie Bodnari în cadrul procesului de insolvabilitate nu a petrecut nici o licitație cu strigare/reducere. 2 Reclamantul consideră că prin transmiterea bunurilor preferențial creditorului Iulia Conea au fost afectate drepturile creditorilor SA „Artizana-Folc”.

Prin încheierea din 16 august 2017 a Curții de Apel Bălți, menținută prin decizia din 25 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă cererea administratorului autorizat al SA „Artizana-Folc”, Elvira Coltun privind asigurarea acțiunii și s-a aplicat sechestru pe bunurile imobile cu nr. cadastral XXXXX; XXXXX; XXXXX; XXXXX; XXXXX; XXXXX situate în or. Soroca, str. XXXXX. Prin încheierea din 20 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Iulia Conea a deciziei din 25 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție. Prin încheierea din 19 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bălți, prezenta cauză de insolvabilitate a fost transmisă pentru a fi examinată după competență la judecătoria de drept comun, Judecătoria Soroca, sediul central.

Prin decizia din 16 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a casat hotărârea din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, prin care a fost admisă acțiunea, și remisă cauza la rejudecare la Judecătoria Soroca. Prin hotărârea din 03 noiembrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești s-a admis cererea depusă de administratorul autorizat al SA „Artizana-Folc”, Elvira Coltun. S-a anulat procesul-verbal al Adunării creditorilor SA „Artizana-Folc” din 27 ianuarie 2015. S-a anulat actul nr. 02/08 de ridicare și remitere a bunurilor societății comerciale din 27 ianuarie 2015, prin care a fost trecut în proprietatea Iuliei Conea bunul imobil amplasat în mun.

Soroca, str XXXXX, constituit din construcția cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 315,5 m2; construcția cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 251,9 m2; construcția cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 962,0 m2; construcția cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 99,8 m2; construcția cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 333,5 m2; terenul cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața 0,678 ha, modul de folosință – pentru construcții. S-a restituit în masa debitoare al SA „Artizana-Folc”, în proces de insolvabilitate, bunurile imobile amplasate în mun.

Soroca, str. XXXXX după cum urmează: construcția cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 315,5 m2; construcția cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 251,9 m2; construcția cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 962,0 m2; construcția cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 99,8 m2; construcția cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 333,5 m2; terenul cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața 0,678 ha, modul de folosință – pentru construcții. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe la 16 noiembrie 2021 Iulia Conea a declarat recurs, solicitând casarea hotărârii din 03 noiembrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii ca fiind nefondată.

Prin decizia din 30 mai 2022 a Curții de Apel Bălți s-a admis recursul declarat de către Iulia Conea, s-a casat hotărârea din 03 noiembrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a cererii depuse de lichidatorul SA „Artizana-Folc”, Coltun Elvira. 3 S-a anulat sechestrul aplicat prin încheierea din 16 august 2017 a Curții de Apel Bălți pe bunurile imobile cu nr. cadastral XXXXX; XXXXX; XXXXX; XXXXX; XXXXX; XXXXX situate în or. Soroca, str. XXXXX. La 03 iunie 2022, lichidatorul SA „Artizana-Folc”, Elvira Coltun, a depus în temeiul art. 449 lit. a, b), c), e) din Codul de procedură civilă, cerere de revizuire împotriva deciziei din 30 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând suspendarea executării deciziei din 30 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, admiterea revizuirii și casarea deciziei supuse revizuirii.

Prin încheierea din 13 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost admisă cererea și s-a dispus suspendarea executării deciziei din 30 mai 2022 a Curții de Apel Bălți. Prin încheierea din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de lichidatorul SA „Artizana-Folc”, Elvira Coltun, împotriva deciziei din 30 mai 2022 a Curții de Apel Bălți. La 01 decembrie 2022 lichidatorul SA „Artizana-Folc”, Elvira Coltun a declarat recurs nemotivat, iar la 24 ianuarie 2023 și 21 martie 2023, a prezentat motivarea recursului și supliment la recurs împotriva încheierii din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea încheierii contestate, admiterea revizuirii și casarea deciziei supuse revizuirii.

În motivarea recursului, recurentul și-a manifestat dezacordul cu încheierea din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, menționând că încheierea este ilegală, neîntemeiată și urmează a fi casată de către instanța de recurs. Recurentul consideră pripite concluziile instanței inferioare, deoarece derivă din examinarea superficială a împrejurărilor ce permit constatarea existenței sau lipsei temeiurilor prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă. La fel, consideră că prima instanță nu a supus unei analize minuțioase și nu a verificat toate circumstanțele, care, însă necesitau a fi examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru clarificarea tuturor aspectelor importante pentru soluționarea cerinței lichidatorului Coltun Elvira.

Recurentul susține că au fost încălcate normele imperative ale Codului de procedură civilă si anume art. 50-53, prin participare la examinarea recursului magistratului Adriana Garbuz, care nu a avut drept sa participe, deoarece și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă, încă la momentul admiterii cererii de destituire. Mai mult, de către judecătorul Adriana Garbuz a fost examinată cererea introductivă, au fost validate creanțe și au fost emise diverse acte judecătorești, inclusiv a fost emisă încheierea judecătorească de destituire a administratorului precedent Iurie Bodnari, încheierea de destituire a administratorului insolvabilității Iurie Bodnari a fost emisă în urma examinării cererii de destituire formulate de către Serviciul Fiscal de Stat.

Temei de destituire a administratorului insolvabilității Iurie Bodnari, invocat de către creditorul Serviciul Fiscal de Stat și examinat de către judecător, a fost transmiterea frauduloasă în contul stingerii creanței a bunurilor imobile cu nr. cadastral 7801120182.01-05 către Iulia Conea. Recurentul susține că obiectul examinării în ordine de recurs au fost acțiunile lichidatorului SA „Artizana-Folc” și actele de transmitere în contul stingerii a creanțelor Iuliei Conea a bunurilor societății pe acțiuni. Deci, Iulia Conea nu este 4 creditor a SA „Artizana-Folc” și urmează ca instanța de revizuire să țină cont că nu pot fi menținute pe numele Iuliei Conea bunurile imobile transmise în contul stingerii creanței și nici nu pot fi legalizate acțiunile de transmitere în contul stingerii a creanțelor bunuri imobile în valoare de mai mult de 4 000 000 lei, în detrimentul acționarilor, inclusiv statul (fiind acționar majoritar).

Referitor la cel de-al doilea temei de revizuire art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, recurentul a menționat că în cadrul dosarului de insolvabilitate, a fost prezentată lista creditorilor SA „Artizana-Folc” la data de 01 iunie 2012 în care nu sunt reflectați ca fiind creditori Iulia Conea (Sitnic) și Iurie Conea. La fel, în raportul administratorului procesului de insolvabilitate este indicat că debitorul dispune numai de acești creditori reflectați în evidentă contabilă. Tot acești trei pretinși creditori au depus cererea colectivă de încetare a procesului de insolvabilitate, invocând că alți creditori nu sunt.

Însă expirarea a trei luni, la data de 17 iulie 2014 subiecții indicați supra, după schimbarea conducătorului societății depun altă cerere introductivă invocând că societatea pe acțiuni are creanțe fată de alți trei creditori la fel formate la data de 20 mai 2007. Respectiv la 20 mai 2007, Iulia Conea cînd a pretins că a acordat împrumut de 851 048 lei a fost copil minor. Referitor la cel de-al treilea temei de revizuire art. 449 lit. a) din Codul de procedură civilă, recurentul a menționat că prin ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție, Iulian Diaconu din 29 septembrie 2022 s-a dispus încetarea urmăririi penale cu clasarea procesului penal din motivul intervenirii decesului făptuitorului Iurie Bodnari, însă în ordonanța respectivă s-a constatat că Iurie Bodnari a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 328 alin. (1) din Codul penal.

Prin ordonanța din 29 septembrie 2022 procurorul în Procuratura Anticorupție, Iulian Diaconu a constatat comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă, și anume, în legătura cu întocmirea Actului de transmitere a bunurilor imobile ale SA „Artizana-Folc” cu valoarea estimată în mărime de 2 850 676 lei către Iulia Conea.

Sentința în acest caz nu poate exista deoarece făptuitorul a decedat, însă infracțiunea este reținută în acțiunile lui Iurie Bodnari de către organul de urmărire penală, cu reflectarea datelor personale în Sistemul informațional integrat automatizat de evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, în conformitate cu prevederile Legii nr. 216 din 29 mai 2003. Un alt temei de revizuire invocat de recurent este art. 449 lit. e) din Codul de procedură civilă, menționând că instanța de recurs urma să rețină prevederile art. 5 din Legea insolvabilității și nici într-un caz să nu legalizeze acțiunile lui Iurie Botnari, invocând că el a acționat întru executarea hotărârilor adunării creditorilor SA „Artizana-Folc”.

În conformitate cu art. 8 alin. (2) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile de la data comunicării și numai în cazurile expres prevăzute de prezenta lege. Termenul de recurs, precum și recursul declarat nu suspendă executarea încheierilor instanței de insolvabilitate. 5 Instanța de revizuire a adoptat încheierea contestată la 17 noiembrie 2022, care a fost expediată în adresa recurentului, prin intermediul poștei electronice, la data de 09 ianuarie 2023 (f.d. 145, vol. II). Astfel, cererea de recurs înregistrată la 25 noiembrie 2022 este declarată cu respectarea termenului prevăzut de lege (f.d.

146). Copia recursului declarat a fost expediată în adresa participanților la proces la 26 ianuarie 2023. Verificând legalitatea încheierii contestate prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept aplicabile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul declarat de lichidatorul SA „Artizana-Folc”, Elvira Coltun, cu menținerea încheierii contestate din următoarele considerente. Conform art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. În temeiul art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Cu referire la fondul revizuirii, instanța de recurs învederează că, în sensul Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă, revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de atac, de retractare, prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege.

Având în vedere că esența revizuirii presupune redeschiderea procedurilor judiciare asupra unei cauze civile, care a fost soluționată printr-un act judecătoresc irevocabil și poate produce efecte grave pentru părți și pentru stabilitatea raporturilor juridice civile, legea admite revizuirea numai în cazurile strict determinate. În caz contrar, s-ar admite o ingerință asupra securității raportului juridic. Astfel, revizuirea permite redeschiderea în condițiile legii a procedurilor judiciare asupra unei cauze civile care a fost soluționată printr-un act judecătoresc irevocabil. Reieșind din natura specifică a revizuirii, legiuitorul a prevăzut expres și exhaustiv la art. 449 din Codul de procedură civilă temeiurile pentru declararea acesteia.

Conform art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, obligația pozitivă a revizuentului de a indica în cererea de revizuire în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449, anexând probele ce confirmă aceste circumstanțe. La caz, lichidatorul SA „Artizana-Folc”, Elvira Coltun, face trimitere la ordonanța Procuraturii Anticorupție privind încetarea urmăririi penale cu clasarea procesului penal din 29 septembrie 2022 din motivul intervenirii decesului făptuitorului Iurie Bodnari. 6 Aici, instanța de recurs menționează că, norma prevăzută la art. 449 lit. a) din Codul de procedură civilă, presupune drept temei de revizuire existența unei sentințe penale irevocabile dar nu a unei ordonanțe așa cum este la caz.

De asemenea, este evident că ordonanța enunțată, în baza căruia a fost promovată cererea de revizuire, nu este pertinentă prezentei cauze, nu are puterea decisivă asupra deciziei supuse revizuirii. Prin urmare, instanța de revizuire corect a notat că la caz, forță probantă are doar sentința irevocabilă, care să fie în legătură cu expunerea cauzei, pe când ordonanța a fost emisă în privința lichidatorului Iurie Bodnari astfel nu poate fi temei de revizuire conform art. 449 lit. a) din Codul de procedură civilă. Conform art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că în cazul când se invocă temeiul de revizuire că ar fi devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențiala pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

Circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii, care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția Curții de Apel Bălți de respingere a cererii de revizuire, ca inadmisibilă or, alegațiile invocate de către revizuent ca temei de revizuire, în esență nu constituie circumstanțe noi în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, care ar permite redeschiderea procesului.

În contextul expus, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia Curții de Apel Bălți expusă în încheierea din 17 noiembrie 2022 că, circumstanțele invocate de către lichidatorul SA „Artizana-Folc”, Elvira Coltun, ca temei de revizuire a deciziei din 30 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, nu se încadrează în prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură 7 civilă și nu constituie temei de redeschidere a procesului, deoarece atât ordonanța Procuraturii Anticorupție privind încetarea urmăririi penale cu clasarea procesului penal din 29 septembrie 2022, cât și încheierea din 24 octombrie 2022 a Judecătoriei Soroca, prin care a fost admisă contestația lichidatorului privind excluderea din tabelul definitiv a creanțelor a Iuliei Conea, Iurie Sîtnic, Tatianei Sîtnic nu pot fi reținute drept faptă sau circumstanță esențială care ar cădea sub incidența art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă or, după cum s-a menționat supra, circumstanțele descoperite urmau să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, să nu fi fost cunoscute și nici să nu fi putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar să fi existat la momentul examinării și soluționării cauzei civile, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Cert este că actele menționate au fost emise după pronunțarea deciziei Curții de Apel Bălți în prezentul dosar.

Cât privește argumentele recurentului precum că au existat temeiuri de incompatibilitate a participării judecătorului Adriana Garbuz la judecarea prezentei acțiuni, deoarece și-a expus poziția asupra cauzei care se judecă, încă la momentul emiterii încheierii privind destituirea lichidatorului Iurie Bodnari și aplicarea sechestrului asupra bunurilor în temeiul cererii înaintate de noul lichidator Elvira Coltun, Colegiul reiterează că instanța de revizuire corect a reținut că, nu sunt temeiuri de abținere de la examinarea fondului unei cereri deoarece temeiurile nu se încadrează în prevederile art. 50 din Codul de procedură civilă, cu atât mai mult că potrivit art. 5 alin. (9) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, dispozițiile privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile instanței de insolvabilitate care pronunță succesiv hotărâri în același dosar de insolvabilitate, cu excepția rejudecării după casarea hotărârii în apel.

Astfel, raportând dispozițiile legale enunțate la criticile aduse de revizuent, Colegiul atestă lipsa motivelor întemeiate care ar putea fi reținute de către instanța de recurs în sensul casării actului judecătoresc contestat. De altfel, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea normelor de drept de către instanța de revizuire la examinarea cererii, în situația în care instanța a concluzionat asupra inadmisibilității cererii de revizuire corelând situația de fapt cu prevederile legale. În conformitate cu art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Pentru a invoca temeiul indicat de revizuent este necesar ca prin hotărârea supusă revizuirii să fie afectate drepturile unor persoane neimplicate în proces. La caz, revizuentul a menționat că instanțele de judecată au emis hotărâri, prin care se încalcă dreptul persoanelor neantrenate în proces și anume a creditorilor.

Analizând argumentele cuprinse în cererea de revizuire depusă de către lichidatorul SA „Artizana-Folc”, Elvira Coltun, Colegiul constată că acestea sunt neîntemeiate și nu pot fi încadrate în temeiul de revizuire prevăzut la 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, ori prin decizia a cărei revizuire se solicită la caz creditorii nu sunt subiecți ai raportului material litigios întrucât prin cererea depusă, lichidatorul SA „Artizana-Folc” a contestat acțiunile și actele fostului lichidator, acțiuni și acte care nu au fost contestate de creditori, astfel nu s-a constatat încălcarea drepturilor 8 creditorilor, iar ce ține de drepturile statului ca acționar, în procedura de insolvabilitate acționarii nu au nici o calitate procedurală.

De altfel, instanța de revizuire întemeiat a concluzionat că la caz, nu este aplicabil nici art. 449 lit. e) din Codul de procedură civilă or, revizuentul nu face referire la modificarea sau anularea unei hotărâri, sentințe sau decizii judecătorești care a servit drept temei pentru emiterea deciziei a cărei revizuire se cere. Mai mult, prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale. Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanțele descrise ar contravine principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 §1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 din Codul de procedură civilă.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea a reiterat că, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat.

O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cauza Roșca vs Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea contestată este întemeiată și legală, iar argumentele invocate în cererea de recurs sunt declarative și neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către lichidatorul SA „Artizana-Folc”, Elvira Coltun și a menține încheierea din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cerea de revizuire 9 depusă lichidatorul SA „Artizana-Folc”, Elvira Coltun, împotriva deciziei din 30 mai 2022 a Curții de Apel Bălți. În conformitate cu art. art. 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul declarat de către lichidatorul Societății pe Acțiuni „Artizana- Folc”, Elvira Coltun.

Se menține încheierea din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți adoptată în cauza de insolvabilitate, intentată la cererea depusă de lichidatorul Societății pe Acțiuni „Artizana-Folc”, Elvira Coltun, împotriva Iuliei Conea și lui Iurie Bodnari, intervenient accesoriu Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Serviciul cadastral privind constatarea faptelor aferente procedurii de insolvabilitate și anularea actelor juridice. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecători Galina Stratulat Mariana Pitic 10