2rhc-124/17 — constatarea faptelor aferente procedurii de insolvabilitate

prima instanță: A. Garbuz dosarul nr. 2rhc-124/17

instanța de recurs: Iu. Sîrcu, L. Gafton, M. Pitic

Î N C H E I E R E

20 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Luiza Gafton, Mariana Pitic

examinând cererea de revizuire depusă de către Iulia Conea,

în cauza civilă la cererea administratorului insolvabilității Societății pe acțiuni

„Artizana Folc”, Elvira Coltun împotriva lui Iurie Bodnari, Iuliei Conea, intervenient

accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Soroca cu privire la constatarea faptelor aferente

procedurii de insolvabilitate și anularea actelor juridice,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 25 octombrie 2017, prin care a

fost respinsă cererea Iuliei Conea cu privire la repunerea în termen a recursului și

respins recursul ca fiind depus în afara termenului legal,

c o n s t a t ă

La data de 17 iulie 2014, SA „Artizana Folc” a depus cerere introductivă cu privire

la intentarea procesului de insolvabilitate față de sine din motiv de incapacitate de plată

a datoriilor acumulate față de creditori săi.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți di 18 iulie 2014 a fost admisă spre examinare

cererea introductivă a debitorului privind intentarea procesului de insolvabilitate, în

calitate de administrator a fost desemnat Iurie Bodnari.

Prin hotărârea Curții de Apel Bălți din 03 septembrie 2014 a fost admisă cererea

introductivă și a fost intentată procedura de insolvabilitate față de SA „Artizana Folc”,

în funcția de administrator a fost desemnat Iurie Bodnari.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 03 februarie 2016 a fost destituit Iurie

Bodnari din funcția administrator al insolvabilității SA „Artizana Folc” și desemnat în

calitate de administrator al insolvabilității SA „Artizana Folc” administratorul autorizat,

Elvira Coltun.

La data de 09 august 2017, administratorul insolvabilității SA „Artizana Folc”,

Elvira Coltun a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Iurie Bodnari și Iuliei

Conea, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Soroca cu privire la

constatarea faptelor aferente procedurii de insolvabilitate și anularea actelor juridice

emise de Iurie Bodnari.

În motivarea cererii a indicat că, în cadrul exercitării atribuțiilor sale a constatat

următoarele fapte aferente procedurii de insolvabilitate, și anume, prin scrisoarea

Oficiului Cadastral Teritorial Soroca, filiala ÎS „Cadastru”, nr. 01-08/25 din 19 ianuarie

2017, i s-a comunicat că nu este posibilă executarea încheierii nr. 2i-102/2016 din 03

1

februarie 2016, deoarece după SA „Artizana Folc” nu sunt înregistrate bunuri imobile

OCT Soroca.

Susține că, OCT Soroca i-a mai comunicat că după SA „Artizana Folc” au fost

înregistrare următoarele bunuri imobile, teren nr. cadastral 7801120.182, or. Soroca, str.

Cosăuților, 7, construcția nr. cadastral 7801120.182.01, or. Soroca, str. Cosăuților, 7,

construcția nr. cadastral 7801120.182.02or. Soroca, str. Cosăuților, 7, construcția nr.

cadastral 7801120.182.03, or. Soroca, str. Cosăuților, 7, construcția nr. cadastral

7801120.182.04, or. Soroca, str. Cosăuților, 7, construcția nr. cadastral 7801120.182.05,

or. Soroca, str. Cosăuților, 7.

Declară că, la data de 20 februarie 2015, bunurile imobile sus menționate au fost

înregistrate după Iulia Conea, în baza actului de ridicare și remitere în natură a bunurilor

societății comerciale nr. 02/08 din 27 ianuarie 2015, întocmit de administratorul

procesului de insolvabilitate Iurie Bodnari.

Consideră ilegale acțiunile administratorului Iurie Bodnari și actele întocmite

urmează a fi anulate din considerentul că Iurie Bodnari nu și-a exercitat atribuțiile în

conformitate cu Legea insolvabilității fiind astfel afectate drepturile creditorilor SA

„Artizana Folc”.

Mai declară că bunurile imobile sus indicate constituie masa debitoare ce serveau

pentru executarea creanțelor patrimoniale ale creditorilor.

Totodată, la depunerea cererii de chemare în judecată a solicitat aplicarea

măsurilor de asigurare, prin aplicarea sechestrului asupra bunurilor imobile cu nr.

cadastrale 7801120.182, 7801120.182.01, 7801120.182.02, 7801120.182.03,

7801120.182.04 și 7801120.182.05, amplasate în or. Soroca, str. Cosăuților, 7.

În motivarea cererii de asigurare a acțiunii, administratorul insolvabilității a

invocat că după SA „Artizana Folc” au fost înregistrate bunurile imobile cu nr. nr.

cadastrale 7801120.182, 7801120.182.01, 7801120.182.02, 7801120.182.03,

7801120.182.04 și 7801120.182.05, amplasate în or. Soroca, str. Cosăuților, 7, care la

data de 20 februarie 2015 au fost înregistrate după Iulia Conea, în baza actului de

ridicare și remiterea în natură a bunurilor societății comerciale nr. 02/08 din 27 ianuarie

2015 întocmit de administratorul insolvabilității Iurie Bodnari.

Susține că, la data de 27 ianuarie 2015, în baza actului de ridicare, bunurile imobile

au fost înstrăinate și înregistrate după Iulia Conea, iar aplicarea măsurilor de asigurare

prin aplicarea sechestrului ar contribui la păstrarea situației existente între părțile în

litigiu și ar exclude orice dificultate ce ar putea face imposibilă executarea unei

eventuale hotărâri judecătorești de admitere a acțiunii.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 16 august 2017, a fost admisă cererea

administratorului insolvabilității SA „Artizana Folc”, Elvira Coltun cu privire la

asigurarea acțiunii, a fost aplicat sechestru asupra bunurilor imobile cu nr. cadastrale

7801120.182, 7801120.182.01, 7801120.182.02, 7801120.182.03, 7801120.182.04 și

7801120.182.05, amplasate în or. Soroca, str. Cosăuților, 7.

La data de 14 septembrie 2017, Iulia Conea a declarat recurs împotriva încheierii

Curții de Apel Bălți din 16 august 2017, solicitând repunerea în termenul de declarare a

recursului, admiterea recursului, casarea încheierii recurate și restituirea pricinii spre

rejudecare.

2

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 25 octombrie 2017 a fost respinsă

cererea Iuliei Conea cu privire la repunere în termenul de declarare a recursului și

respins recursul ca fiind depus în afara termenului legal.

La data de 05 noiembrie 2017, Iulia Conea a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei Curții Supreme de Justiție din 25 octombrie 2017, solicitând admiterea cererii

de revizuire, casarea deciziei menționate și remiterea cauzei spre rejudecare în prima

instanță.

Drept temei de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) și c) CPC au devenit

cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii, care nu au fost și nu au

putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii;

instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate

în proces.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) CPC, dacă examinarea cererii de revizuire este

de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară

fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de

revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune

înștiințarea lor.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, în speță nu consideră necesară prezența participanților la proces, astfel cererile

de revizuire urmează a fi examinate fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând argumentele revizuenților, examinând materialele cauzei în raport cu

temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 CPC Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ consideră că cererea de revizuire este inadmisibilă și urmează a

fi respinsă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC după ce examinează cererea de

revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate

circumstanțe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale

pentru relațiile în litigiu și de natură să influiențeze soluția adoptată.

Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărâri irevocabile, de către legislator sunt

definite cele conținute în art. 449 CPC și ele sunt indicate exhaustiv.

Din textul cererii de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ constată că revizuenta solicită revizuirea deciziei Curții Supreme de

Justiție din 25 octombrie 2017 și temei de revizuire invocă lit. b) art. 449 CPC - au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu

au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze despre

aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar

ele nu pot servi ca temei de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

3

judecării anterioare a pricinii. Revizuenta nu a probat nici într-un fel prezența acestui

temei de revizuire.

Astfel că, revizuenta nu a prezentat înscrisuri noi care să corespundă

caracteristicilor cerute de norma de drept indicată, contrar afirmației din cererea de

revizuire.

Colegiul reține că în cererea de revizuire revizuenta nu a făcut referire la nici unul

din temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 CPC, referindu-se în special la fondul

cauzei. Astfel, circumstanțele invocate de revizuentă drept temei de revizuire, nu se

încadrează în cele exhaustiv prevăzute în articolul menționat.

De asemenea revizuenta a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit.

c) CPC, instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că potrivit art. 447 lit. b) CPC sunt în drept să depună cerere de

revizuire persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin

hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească.

Pornind de la prevederile acestei norme legale Colegiul reține că pentru a fi în

posibilitatea depunerii cererii de revizuire, solicitanții trebuie să probeze că hotărârea, a

cărei revizuire o solicită, le lezează drepturile sale. Atunci când se invocă temeiul

prevăzut de art. 449 lit. c) CPC instanța de judecată urmează să constate dacă persoana,

care nu a fost implicată în proces, este subiect al raportului material litigios.

În acest sens urmează a fi prezentate probe pertinente și concludente, iar instanța

urmează să constate dacă prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei implicate în proces

i-au fost încălcate aceste drepturi.

Colegiul conchide că revizuenta nu a confirmat instanței de judecată existența

temeiului prevăzut la art. 449 lit. c) CPC - faptul că prin decizia Curții Supreme de

Justiție din 25 octombrie 2017 a fost lezat în drepturi alte persoane, neimplicate în

proces.

Colegiul constată că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea

erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care

direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale.

Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanțele descrise ar contravine principiului

securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului

judecat și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de

reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neântemeiată a hotărârii contestate poate

duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția

definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea

admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod

limitativ în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca vs Moldova, în

care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea

4

principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să

solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări

și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să

fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a

efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O

distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de

circumstanțe cu caracter substanțial și obligatoriu.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,

citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, motivele invocate în

cererile de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererile de revizuire ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 269-270, 453 alin.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Iulia Conea

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 25 octombrie 2017, în cauza civilă la

cererea administratorului insolvabilității Societății pe acțiuni „Artizana Folc”, Elvira

Coltun împotriva lui Iurie Bodnari, Iuliei Conea, intervenient accesoriu Oficiul

Cadastral Teritorial Soroca cu privire la constatarea faptelor aferente procedurii de

insolvabilitate și anularea actelor juridice.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecători: Luiza Gafton

Mariana Pitic

5