3-6/23 — anularea deciziei și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea deciziei şi dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului
- Temei legal
- Suspiciuni de părtinire
3-6/23 — anularea deciziei și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 3-6/23
2-23013456-01-3-27012023
ÎNCHEIERE
21 martie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas
Judecătorii Galina Stratulat
Mariana Pitic
cu participarea grefierului Mariana Tilipeț
examinând, în ședință de judecată publică, cererea reprezentantului reclamantului
Sergiu Osoianu, avocatul Petru Balan privind recuzarea judecătorilor din completul de
judecată special Vladimir Timofti, Dumitru Mardari și Ion Guzun, de la examinarea
cererii de contestare depusă de Sergiu Osoianu împotriva Comisiei independente de
evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare
ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 12 din 06 ianuarie 2023
și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului,
constată:
La data de 27 ianuarie 2023, Sergiu Osoianu a depus cerere de contestare a deciziei
Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 12 din 06 ianuarie
2023 cu privire la candidatura lui Sergiu Osoianu, solicitând anularea deciziei și
dispunerea evaluării reluării procedurii de evaluare a candidatului.
Ca rezultat al repartizării aleatorii a dosarelor, cauza de contencios administrativ,
la cererea de contestare depusă de Sergiu Osoianu împotriva Comisiei independente de
evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare
ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și dispunerea reluării
procedurii de evaluare a candidatului, a fost repartizată prin intermediul Programului
Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului-raportor Ala Cobăneanu.
Prin Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii nr. 23/2, nr. 27/2 din 14
februarie 2023, au fost acceptate cererile de demisie a judecătorilor Curții Supreme de
1
Justiție, Ala Cobăneanu și Svetlana Filincova, fiind dispusă eliberarea acestora din
funcția de judecător din data de 01 martie 2023, în legătură cu ce a apărut necesitatea
schimbării membrilor completului de judecată special instituit în cadrul Curții Supreme
de Justiție.
Prin Dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 33 din 02
martie 2023 au fost modificate Dispozițiile Președintelui interimar al Curții Supreme de
Justiție nr. 29 din 29 martie 2022 și nr. 35 din 14 aprilie 2022 și a fost instituit în cadrul
Curții Supreme de Justiție un complet de judecată special pentru examinarea
contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor în următoarea componență: Vladimir Timofti – președinte,
judecător, Dumitru Mardari – judecător, Mariana Pitic – judecător, ca membru supleant
în completul de judecată special a fost desemnată Galina Stratulat – judecător.
Ulterior, în aceiași zi, 02 martie 2023, prin Dispoziția Președintelui interimar al
Curții Supreme de Justiție nr. 34 a fost modificată Dispoziția Președintelui interimar al
Curții Supreme de Justiție nr. 33 din 02 martie 2023, și a fost schimbată componența
completului de judecată special, prevăzut de punctul nr. 1 din Dispoziția Președintelui
interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 33 din 02 martie 2023, fiind instituită o nouă
componență a completului de judecată special pentru examinarea contestațiilor
declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și
procurorilor, după cum urmează: Vladimir Timofti – președinte, judecător, Dumitru
Mardari – judecător, Tamara Chișca-Doneva – judecător, iar ca membru supleant în
completul de judecată special a fost desemnat Ion Guzun – judecător.
Conform fișei de repartizare a dosarului, cauza nominalizată a fost repartizată
aleatoriu, prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, judecătorului
raportor Tamara Chișca-Doneva.
Prin încheierea din 07 martie 2023 a fost admisă declarația de abținere a
judecătorului Tamara Chișca-Doneva.
Conform fișei de repartizare repetată a dosarului, cauza nominalizată a fost
repartizată aleatoriu, prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor,
judecătorului raportor Ion Guzun.
În ședința de judecată din 15 martie 2023, reprezentantul reclamantului Sergiu
Osoianu, avocatul Petru Balan a depus cerere de recuzare a judecătorilor din completul
de judecată special Vladimir Timofti, Dumitru Mardari și Ion Guzun de la examinarea
contestației declarate de Sergiu Osoianu împotriva deciziei Comisiei independente de
evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare
ale judecătorilor și procurorilor.
În motivarea cererii, reprezentantul reclamantului a invocat că, completul special
instituit prin Dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 34 din
02 martie 2023 de modificare a Dispoziției nr. 33 din 02 martie 2023, este constituit în
2
mod ilegal, fapt ce trezește dubii serioase în ceea ce privește independența și
imparțialitatea Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti,
în calitate de judecător care face parte din completul învestit cu judecarea prezentei
cauze. Completul special, creat de Vladimir Timofti, a fost constituit prin derogare de
la prevederile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 789 din 26 martie 1996 cu privire la Curtea
Supremă de Justiție, potrivit cărora schimbarea membrilor completului de judecată se
face în cazuri excepționale, în baza unei încheieri motivate a Președintelui Curții
Supreme de Justiție și potrivit criteriilor obiective stabilite de regulamentul aprobat de
Consiliul Superior al Magistraturii. Însă, la data examinării cauzei, la materialele cauzei
nu a fost anexată încheierea motivată privind schimbarea membrilor completului de
judecată.
A menționat că, din conținutul Dispoziției nr. 34 din 02 martie 2023, nu rezultă
nici un temei care ar permite Președintelui interimar Vladimir Timofti de a schimba
membrii completului.
Cu referire la motivele recuzării judecătorului Dumitru Mardari, reprezentantul
reclamantului a indicat că la 17 februarie 2023, judecătorul a fost la Ministerul Justiției
la o discuție care nu a fost prealabil anunțată în mod public. La acea întâlnire, în drum
spre Ministerul Justiției, judecătorul Dumitru Mardari a fost văzut însoțit de Vladislav
Gribincea, autorul din umbră al pre-vettingului. Astfel, circumstanțele expuse
generează dubii rezonabile cu privire la lipsa independenței decizionale a judecătorului
Dumitru Mardari.
Cu referire la motivele ce justifică imparțialitatea obiectivă a judecătorului Ion
Guzun, reprezentantul reclamantului a notat că Dorel Musteață, președintele interimar
al Consiliului Superior al Magistraturii, este nașul de cununie al fiului judecătorului Ion
Guzun, care, de altfel, a și fost prezent la nunta fiicei judecătorului. La fel, judecătorul
Ion Guzun este unchiul lui Andrei Spînu, actualul șef al Aparatului Președintelui
Republicii Moldova.
În ședința judecată părțile, fiind înștiințate legal despre data, locul și ora
examinării cererii de recuzare, nu s-au prezentat, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție considerând posibilă examinarea
cererii de recuzare a judecătorilor Vladimir Timofti, Dumitru Mardari și Ion Guzun, în
lipsa acestora.
Examinând cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Vladimir Timofti,
Dumitru Mardari și Ion Guzun, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție o consideră neîntemeiată și care urmează a fi respinsă.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.
În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care
examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat
în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.
3
Conform art. 50 alin. (1) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-
o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora
există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.
Potrivit art. 50 alin. (2) din Codul administrativ, motivul indicat la alin. (1) poate
exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică:
a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă
ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;
b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi
contestat în privința unui participant la această procedură;
c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea
probelor până la încheierea procedurii;
d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii
administrative.
Prin expresia „în special” din conținutul art. 50 alin. (2) din Codul administrativ,
se înțelege că motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a
funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter
exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive.
În continuare, se reține că potrivit art. 202 alin. (4) din Codul administrativ,
recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 52 alin. (2) din Codul de procedură civilă, propunerea de
recuzare se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și
prezentată pînă la începerea dezbaterii cauzei în fond.
Art. 53 alin. (1), (5) din Codul de procedură civilă prevede că propunerea de
recuzare se examinează de instanța sesizată cu acțiunea. Instanța examinează
explicațiile persoanei a cărei recuzare se solicită, dacă acestea au fost depuse, și ascultă
opinia participanților la proces. Instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare
printr-o încheiere motivată, care nu se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul
hotărârii sau al deciziei.
Raportând prevederile legale la circumstanțele cauzei, Colegiul civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că motivele
invocate în cererea reprezentantului reclamantului Sergiu Osoianu, avocatul Petru
Balan privind recuzarea judecătorilor din completul de judecată special Vladimir
Timofti și Ion Guzun, de la examinarea contestației declarate de Sergiu Osoianu
împotriva deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, nu
cad sub incidența art. 50 din Codul administrativ.
Cu referire la argumentele invocate în cererea de recuzare precum că, completul
special instituit prin Dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr.
34 din 02 martie 2023 de modificare a Dispoziției nr. 33 din 02 martie 2023, este
constituit în mod ilegal, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
4
Supreme de Justiție relevă că potrivit prevederilor art. 14 alin. (2) din Legea nr. 26 din
10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de
membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în cadrul
Curții Supreme de Justiție se instituie un complet de judecată special compus din 3
judecători și un judecător supleant, desemnați de președintele Curții Supreme de
Justiție.
Având în vedere că judecătorii Mariana Pitic și Galina Stratulat se aflau în
concediu medical pe o perioadă mai mare de 10 zile, Președintele interimar al Curții
Supreme de Justiție a dispus formarea componenței completului de judecată special
instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție.
Or, participanții la proces au dreptul de a le fi examinată cauza în mod echitabil,
public și într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent și imparțial, stabilit
prin lege, condiție ce se atestă la caz.
Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recuzare nu se referă la
circumstanțe ce ar putea pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului
Vladimir Timofti, așa cum prevăd expres dispozițiile art. 49, 50 Cod administrativ.
Cu privire la circumstanțele invocate în susținerea cererii de recuzare a
judecătorului Ion Guzun, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că acestea nu sunt în măsură să pună la îndoială
obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului.
Motivele invocate în cererea de recuzare nu constituie circumstanțe care indică
la imparțialitatea obiectivă a judecătorului nici în sensul definit de jurisprudența Curții
Europene a Drepturilor Omului.
Or, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența
sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor
necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în
temeiul anumitor fapte verificabile. În acest context, jurisprudența Curții Europene a
Drepturilor Omului statuează că în fiecare caz concret, va trebui de stabilit dacă, în afara
conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în
ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein contra Elveției, hotărârea din 21
decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001).
Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție conchide că nu există motive ce pot pune la îndoială obiectivitatea
și nepărtinirea judecătorilor Vladimir Timofti și Ion Guzun de la examinarea prezentei
cauze, motiv pentru care cererea de recuzare va fi respinsă.
Cât privește judecătorul Dumitru Mardari, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Dispoziția
Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 39 din 20 martie 2023 de
modificare a Dispoziției nr. 34 din 02 martie 2023, a fost schimbată componența
completului de judecată special, prevăzut de punctul nr. 1 din Dispoziția nr. 34 din 02
martie 2023, în legătură cu faptul că judecătorul Dumitru Mardari se află în concediu
5
medical din data de 17 martie 2023, iar prin Hotărârea Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 68/3 din 23 februarie 2023, modificată prin Hotărârea nr. 103/4 din 16
martie 2023, a fost acceptată cererea de demisie a judecătorului Dumitru Mardari și a
fost dispusă eliberarea acestuia din funcția de judecător de la Curtea Supremă de Justiție
din data de 20 martie 2023.
Deci, judecătorul Dumitru Mardari nu face parte din completul de judecată
special și nu mai participă la examinarea prezentei cauze, iar conformitate cu art. 52
alin. (5) din Codul de procedură civilă, nu se admite recuzarea judecătorilor care nu sunt
implicați în examinarea cauzei.
Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea cu
privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție Vladimir Timofti, Dumitru
Mardari și Ion Guzun.
În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, art. 53-54 din Codul
de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
dispune:
Se respinge ca neîntemeiată cererea reprezentantului reclamantului Sergiu
Osoianu, avocatul Petru Balan privind recuzarea judecătorilor din completul de judecată
special Vladimir Timofti, Dumitru Mardari și Ion Guzun, de la examinarea cererii de
contestare depusă de Sergiu Osoianu împotriva Comisiei independente de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 12 din 06 ianuarie 2023
și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Galina Stratulat
Mariana Pitic
6