3-6/23 — contestarea actului administrativ

3-6/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3-6/23

2-23013456-01-3-27012023 01 august 2023

O P I N I E S E P A R A T Ă

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 01 august 2023, s-a decis admiterea

contestzției depuse de Osoianu Sergiu, reprezentat de avocatul Balan Petru,

împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității a candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind

anularea deciziei nr.12 din 06 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Sergiu

Osoianu, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și

dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului.

În temeiul art.48 alin. (2) din Codul de procedură civilă, judecătorul care nu

este de acord cu hotărîrea majorității semnează hotărârea, dar este în drept să expună

în scris opinie separată, care se înmânează președintelui ședinței și se anexează la

dosar. Opinia separată nu se anunță și nu se citește în ședința de judecată.

Conducându-mă de prevederile normei menționate, formulez opinie

separată, prin care manifest dezacordul cu soluția pronunțată de admitere a

contestației, din următoarele considerente.

Conform art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului

și a libertăților fundamentale, orice persoană are dreptul la judecarea în mod

echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o

instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra

încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei

oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

Conform art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale, orice persoană, ale cărei drepturi și libertăți

recunoscute de prezenta convenție au fost încălcate, are dreptul să se adreseze

efectiv unei instanțe naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor

peroane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale.

Conform art. 20 alin. (1) și alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, orice

persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești

competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele

sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.

Conform art. 114 din Constituția Republicii Moldova, justiția se

înfăptuiește în numele legii numai de instanțele judecătorești, acestea urmează

să dispună de plenitudinea prerogativelor procesuale pentru soluționarea justă a

cauzei, fără a exista limitări nejustificate în acțiunile ce urmează a fi întreprinse,

astfel încât la realizarea scopului final hotărârea judecătorească să nu devină una

iluzorie.

Totodată, art. 14 alin. (8) din Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022 prevede că, la examinarea

cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de judecată

special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele

decizii: a) respingerea cererii de contestare.

Prin urmare, ținând cont de normele legale precitate și de faptul că obiect al

prezentei acțiuni îl constituie decizia Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 12 din 06 ianuarie 2023 cu privire la nepromovarea

evaluării de către candidatul Sergiu Osoianu, completul de judecată special urma să

verifice existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de

către candidat.

Or, la examinarea prezentei cereri de contestare, completul de judecată special

nu are dreptul să depășească limitele acesteia și împuternicirile oferite de legiuitor

la examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, stabilite în mod

imperativ la art. 14 alin. (8) din Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022.

Reiterez, că din decizia Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr. 12 din 06 ianuarie 2023, candidatul la funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii, Sergiu Osoianu, nu a promovat evaluarea în baza

art. 8 alin. (1), alin. (2) lit. a) și c), alin. (4) lit. a) și b), alin. (5) lit. b), c), d) și e) din

Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor, pe motiv că nu corespunde criteriilor de integritate, întrucât s-au

constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de

integritate etică și financiară.

Potrivit art. 8 alin. (1), alin. (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și b), alin. (5) lit. b), c), d)

și e) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din

10 martie 2022, în sensul prezentei legi, evaluarea integrității candidaților constă în

verificarea integrității etice și a integrității financiare a acestora.

Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă nu

a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al conflictelor

de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor.

Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară

dacă: a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație; b)

Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii 15 ani

corespunde veniturilor declarate.

Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare

verifică: b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și

intereselor personale; c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau

posesia candidatului ori a persoanelor specificate la art. 2 alin. (2), precum și

cheltuielile legate de întreținerea acestor bunuri; d) sursele de venit ale candidatului

și, după caz, ale persoanelor specificate la art. 2 alin. (2); e) dacă există sau nu

contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte contracte care pot asigura

beneficii de ordin financiar, în care candidatul, persoana specificată la art. 2 alin. (2)

sau persoana juridică în care aceștia au calitatea de beneficiari efectivi este parte

contractantă.

Conform art. 2 alin. (2) din legea nominalizată, în contextul evaluării

candidaților menționați la alin. (1) este verificată și averea persoanelor apropiate

candidaților, astfel cum acestea sunt definite în Legea nr. 133 din 17 iunie 2016

privind declararea averii și a intereselor personale, precum și a persoanelor

menționate la art. 33 alin.(4) și (5) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate.

Respectiv, conform art. 2 din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016, persoană

apropiată este soțul/soția, copilul, concubinul/concubina subiectului declarării,

persoana aflată la întreținerea subiectului declarării, de asemenea persoana înrudită

prin sânge sau prin adopție cu subiectul declarării (părinte, frate/soră, bunic/bunică,

nepot/nepoată, unchi/mătușă) și persoana înrudită prin afinitate cu subiectul

declarării (cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră).

Iar, conform art. 33 alin.(4) și (5) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire

la Autoritatea Națională de Integritate, controlul averii și al intereselor personale se

extinde asupra membrilor de familie, părinților/socrilor și copiilor majori ai

persoanei supuse controlului. Dacă persoana supusă controlului se află în concubinaj

cu o altă persoană, verificarea se va extinde și asupra averii acestei persoane.

Dacă există aparența că bunurile persoanei supuse controlului au fost

înscrise pe numele altor persoane, controlul se va extinde și asupra acestor

bunuri și persoane. Dacă subiectul declarării a indicat venituri și bunuri

obținute din donații sau deține bunuri în comodat, controlul se va extinde și

asupra donatorului și comodantului. Acestora li se pot cere clarificări privind

originea veniturilor utilizate pentru achiziția și întreținerea respectivelor bunuri.

Pentru clarificarea acestor aspecte, inspectorul de integritate poate solicita informații

relevante de la orice persoană fizică sau juridică.

Conform art. 4 alin. (1) lit. b) și d) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind

declararea averii și a intereselor personale, în vigoare conform redacției la data

adoptării, subiecții prevăzuți la art.3 alin.(1) declară: b) bunurile mobile și imobile,

inclusiv cele nefinalizate, deținute în proprietate cu drept de uzufruct, de uz, de

abitație, de superficie de către subiectul declarării, inclusiv în calitate de beneficiar

efectiv, de membrii familiei lui și de concubinul/concubina lui ori aflate în posesia

acestora în baza unor contracte de mandat, de comision, de administrare fiduciară, a

unor contracte translative de posesie și de folosință; d) activele financiare ale

subiectului declarării, adică numerarul în monedă națională sau în valută străină care

depășește valoarea a 15 salarii medii pe economie și care nu face obiectul unor

depuneri în instituțiile financiare. Conturile bancare, unitățile de fond în fondurile

de investiții, formele echivalente de economisire și investire, plasamentele,

obligațiunile, cecurile, cambiile, certificatele de împrumut, alte documente care

incorporează drepturi patrimoniale personale ale subiectului declarării, ale

membrilor de familie sau ale concubinului/concubinei lui, investițiile directe în

monedă națională sau în valută străină făcute de el sau de membrii familiei lui,

concubinul/concubina lui, precum și alte active financiare, dacă valoarea însumată a

tuturor acestora depășește valoarea a 15 salarii medii pe economie.

La fel, relevante speței se prezintă prevederile art. 4 din Legea privind

declararea și controlul veniturilor și al proprietății persoanelor cu funcții de

demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și a unor

persoane cu funcție de conducere nr. 1264 din 19 iulie 2002 (în vigoare până la 01

august 2016), persoanele menționate la art. 3 declară: a) veniturile obținute împreună

cu membrii familiei pe parcursul perioadei de declarare; b) bunurile mobile și

imobile de toate tipurile, deținute în proprietate, cu drept de uzufruct, de uz, de

abitație, de superficie ori aflate în posesia declarantului sau a membrilor familiei lui

în baza contractelor de mandat, de comision, de administrare fiduciară, precum și a

contractelor translative de posesie și de folosință (locațiune, arendă, leasing,

comodat) la data depunerii declarației cu privire la venituri și proprietate; c) bunurile

realizate prin persoane interpuse sau transmise cu titlu oneros către ascendenți,

descendenți, frați, surori și afinii de același grad, precum și cele transmise cu titlu

gratuit către orice persoană; d) activele financiare, adică conturile bancare, fondurile

de investiții, formele echivalente de economisire și investire, plasamentele,

obligațiunile, cecurile, cambiile, certificatele de împrumut, alte documente care

incorporează drepturi patrimoniale ale declarantului sau ale membrilor familiei lui,

investițiile directe în monedă națională sau în valută străină făcute de el sau de

membrii familiei lui, precum și alte active financiare; e) cota-parte în capitalul social

al societăților comerciale a declarantului și a membrilor familiei lui; f) datoriile sub

formă de debite (inclusiv taxe neachitate), ipoteci, garanții emise în beneficiul unor

terți, împrumuturi și credite.

Menționez că în decizia nr. 12 din 06 ianuarie 2023, la compartimentul III

Evaluarea candidatului, Comisia de evaluare a indicat că Sergiu Osoianu, candidat

la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, nu corespunde criteriilor

de integritate, ținând cont de următoarele circumstanțe:

- modul de dobândire al averii - acceptarea unei compensații în locul locuinței,

înscrierea într-un program de obținere a unui apartament la un preț preferențial și

alocarea unui teren gratuit;

- sursele de mijloace financiare pentru procurarea apartamentului în 2014;

- dezechilibrul de avere în 2016, 2018 și 2021 și sursa de venit pentru numerarul

declarat al concubinei candidatului în 2016-2021;

- donații primite în anul 2017 și 2021;

- nedeclararea unui autoturism în modul stabilit de legislație, subevaluarea a

două autoturisme și neplata impozitului pentru creșterea de capital în urma vînzării

automobilului concubinei.

Analizând concluziile Comisiei de evaluare pe marginea acestor cinci

circumstanțe raportate la criteriile de evaluare, relev că lui Sergiu Osoianu, în cadrul

etapei întrebărilor scrise, i-au fost solicitate informații și acte suplimentare pentru a

fi prezentate Comisiei de evaluare.

Astfel, în cadrul primei runde de întrebări, Sergiu Osoianu a răspuns la toate

întrebările Comisiei în termenul solicitat și a prezentat informații și documente în

acest sens la 12 august 2022.

La 14 septembrie 2022, Comisia a trimis a doua rundă de întrebări și

subîntrebări, inclusiv solicitări de documente adiționale, pentru a elucida unele

aspecte apărute în cadrul evaluării.

Candidatul a răspuns la toate întrebările și a furnizat majoritatea documentelor

solicitate, în termenul extins aprobat de Comisie, la 03 octombrie 2022.

La 14 octombrie 2022, Comisia a trimis a treia rundă de întrebări ce conținea

întrebări subîntrebări și solicitări de documente adiționale pentru a elucida unele

aspecte care au apărut în cadrul evaluării. Sergiu Osoianu a răspuns în termenul

solicitat, pe 17 octombrie 2022 la toate întrebările și a furnizat majoritatea

documentelor solicitate.

Candidatul nu a solicitat accesul la materialele evaluării conform art. 12 alin.

(4) lit. c) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor, respectiv, nu a primit materialele.

La 28 octombrie 2022 candidatul a participat la audieri în ședința publică a

Comisiei. În temeiul deciziei Comisiei, în baza art. 12 alin. (2) din Legea nr. 26 din

10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor Comisia a

hotărît de a desfășura o parte a audierilor în ședință cu ușile închise.

Așadar, în speță, Comisia de evaluare a executat cu diligentă și bună-credintă

toate obligațiile în sarcina sa, prevăzute de Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. În particular, atunci când a

constatat anumite neclarități, Comisia a oferit reclamantului posibilitatea de a le

elucida, prin prezentarea datelor și informațiilor suplimentare (în sensul art.10

alin.(7) din Legea nr. 26/2022), oferind un termen suficient (fapt confirmat implicit

de către reclamant prin prezentarea datelor și informațiilor suplimentare).

Rețin că pe parcursul procesului de evaluare sarcina probațiunii trece asupra

candidatului. În faza inițială este în obligația Comisiei de a acumula date și

informații, făcând uz de competențele sale legale și cu respectarea obligațiilor legale

Însă, odată cu apariția unor neclarități și în scopul elucidării acestora, Comisia

oferă candidatului posibilitatea de a prezenta date și informații suplimentare.

Prezentarea datelor și informațiilor suplimentare este un drept, nu o obligație, a

candidatului, însă neexercitarea acestui drept (prin refuz, fățiș sau tacit, ori prin

prezentarea unor date incomplete sau neconcludente) riscă să inducă Comisia la

concluzia că există dubii serioase că candidatul nu întrunește criteriile de integritate.

Respectiv, este în interesul candidatului să preia sarcina probațiunii, iar acest

transfer legislativ nu numai că nu încălca dar și protejează efectiv drepturile

candidatului. Rațiunea trecerii sarcinii probațiunii către candidat a fost dezvoltată la

nivel internațional.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) statuează că art.

6 din Convenție nu stabilește nicio regulă cu privire la admisibilitatea probelor sau

la modul în care acestea ar trebui evaluate, care sunt, prin urmare, chestiuni care

trebuie reglementate în primul rând de dreptul național și de instanțele naționale

(cauza Garcia Ruiz v. Spania [GC], no. 30544/96, § 28, ECHR 1999-1).

De asemenea, CtEDO reiterează că nu este în sine arbitrar, în sensul părții

„civile ” a articolului 6 § 1 din Convenție, ca sarcina probei să fie transferată asupra

reclamantului în cadrul procedurii de verificare după ce IQC a pus la dispoziție

constatări preliminare rezultate în urma încheierii anchetei și a dat acces la probele

din dosarul cauzei (a se vedea Gogitidze și alții împotriva Georgiei, nr. 36862/05, §

122, 12 mai 2015, în contextul procedurii de confiscare in rem și, mutatis mutandis,

Grayson și Barnham împotriva Regatului Unit, nr. 19955/05 și 15085/06, §§ 37-49,

23 septembrie 2008, în contextul unei ordonanțe de confiscare în cauzele de trafic

de droguri).

În consecință, Curtea constată că, având în vedere procesul de evaluare a

bunurilor personale sau familiale acumulate în timpul duratei de viață profesionale

a judecătorului, circumstanțele atenuante prevăzute în Legea privind verificarea,

nedepunerea de către solicitant a documentelor justificative care să ateste

imposibilitatea obiectivă de a demonstra caracterul legal al venitului partenerului

său și propria ei omisiune de a dezvălui bunul la momentul relevant în care l-a

dobândit, nu a existat nicio încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție în ceea ce

privește pretinsa încălcare a principiului securității juridice (cauza Xhoxhaj vs.

Albania, No, 15227/19, §352, 353).

Rețin și faptul că decizia contestată de reclamantul Sergiu Osoianu, inclusiv și

evaluarea integrității acestuia, nu afectează statutul profesional al candidatului, or:

obiectul mandatului Comisiei este expres stabilit de lege (art.3 alin.(1) din Legea nr.

26/2022), precum urmează: Comisia independentă de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor (în continuare - Comisie de evaluare) efectuează evaluarea integrității

candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art.2 alin.(1) (inclusiv în

Consiliul Superior al Magistraturii ).

Respectiv, Comisia nu substituie și nu preia funcțiile vreunui organ public din

Republica Moldova (inclusiv a organelor de urmărire penală) și nici nu și-a arogat

competențe ale unei instanțe de judecată atunci când a stabilit dubii serioase cu

privire la conformitatea reclamantului cu criteriu de integritate etică și financiară.

În speță, Comisia a respectat cu strictețe obiectul mandatului său, fiind explicită

în dispozitivul Deciziei că ...candidatul nu întrunește criteriile de integritate deoarece

au fost constatate dubii serioase cu privire la conformitatea candidatului cu criteriile

de integritate etică și financiară și, prin urmare, nu promovează evaluarea. Decizia

este, deci, în strictă conformitate cu prevederile art.13 alin.(5) din Legea nr. 26 din

10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Întinderea (domeniul de aplicare) a mandatului Comisiei este, la fel, expres

stabilit de lege, și anume verificarea integrității etice și a integrității financiare a

candidaților (art.8 alin.(l) din Legea nr.26/2022), raportată la criteriile de integritate

etică și financiară (art.8 alin.(2) și, respectiv, alin.(4) din Legea nr.26/2022).

Însăși art.13 alin.(5) din Legea nr. 26/2022 stabilește când (în ce situație)

candidatul pică testul de integritate, precum urmează: se consideră că un candidat nu

întrunește criteriile de integritate dacă s-a constatat existenta unor dubii serioase

privind conformitatea candidatului cu cerințele prevăzute la art. 8, care nu au fost

înlăturate de către persoana evaluată.

Astfel, legea impune un test riguros, cu două elemente:

- constatarea Comisiei privind existența dubiilor serioase privind

corespunderea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară, și

- posibilitatea candidatului de a desființa aceste dubii.

La caz, Comisia a aplicat plenar acest construct juridic, oferind reclamantului

posibilitatea de a înlătura orice dubiu, prin date și informații suplimentare. În fiecare

dintre adresările sale către reclamant (din 08 august 2022, 14 septembrie 2022 și 14

octombrie 2022) Comisia a făcut referire la temeiul legal și a oferit reclamantului

posibilitatea prezentării actelor suplimentare.

Efectul juridic al deciziei Comisiei este expres și exhaustiv stabilit de lege (art.

13 alin.(6) din Legea nr. 26/2022), precum urmează: Decizia privind nepromovarea

evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau

concurs. Respectiv, niciun alt efect juridic, pretins de candidatul care nu a trecut

testul de integritate, nu are suport legal.

În speță, nimic nu îl împiedică pe reclamantul Sergiu Osoianu să continue

cariera profesională și exercitarea atribuțiilor funcției de judecător.

Mai mult, candidatul poate refuza publicarea deciziei Comisiei, care îl vizează.

Astfel, Sergiu Osoianu potrivit art. 13 alin.(7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022

privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, nu și-a dat acordul

pentru publicarea de către Comisie a deciziei contestate.

Așadar, evaluarea integrității reclamantului, în conformitate cu prevederile

Legii privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie

2022 și culminată cu decizia, nu a încălcat drepturile și interesele lui legale și nu a

afectat statutul lui profesional.

Conform art. 13 alin. (1), (2), (5) și (6) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022

privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în urma desfășurării

procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o decizie motivată privind

constatarea promovării sau nepromovării evaluării. Retragerea din concurs a unui

candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu candidați

de către instituțiile responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a

concursului, indiferent de motivul invocat de candidat, se echivalează cu

nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv.

Decizia Comisiei de evaluare trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și

concluzia comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării.

Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a

constatat existența unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu

cerințele prevăzute la art.8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată.

Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru

neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază organelor

competente potrivit legii pentru examinarea încălcărilor depistate, însă constatările

din decizie nu au o valoare probantă pentru orice alte proceduri sau procese.

Prin urmare, soluția oferită de Comisie, prin decizia de nepromovare a

evaluării, reprezintă o apreciere, după intima sa convingere, a faptului dacă există

sau nu dubii serioase privind conformitatea candidatului cu criteriile de integritate

financiară și etică. Cu alte cuvinte, Comisia nu constată existenta sau lipsa

conformității candidatului cu criteriile de integritate, ci doar existenta sau lipsa

dubiilor serioase privind conformitatea. Or, anumite circumstanțe faptice ar putea

fi suficiente pentru a constata că există dubii serioase privind conformitatea, dar în

același timp - ar putea fi insuficiente pentru a constata lipsa de conformitate. Astfel,

Comisia nu se erijează în postura de instanță de judecată sau alt organ similar, iar

acțiunile ei nu sunt o verificare judiciară sau de alt gen menită să constate cu

certitudine un anumit fapt (existența sau lipsa conformității cu criteriile de

integritate).

Drept urmare, decizia nr. 12 din 06 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui

Sergiu Osoianu, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii

reprezintă o constatare a existenței unor dubii serioase cu privire la conformitatea

acestuia cu criteriile de integritate etică și financiară, pe care acesta în cadrul audierii

și nici în cadrul ședinței de judecată nu le-a înlăturat.

Completul de judecată special exercită controlul de legalitate a deciziei

contestate și nu este în drept să execute controlul de oportunitate. În particular,

Curtea ar fi îndrituită să admită acțiunea reclamantului și să dispună reluarea

evaluării doar în situația în care constată existenta unor circumstanțe care

puteau duce la promovarea evaluării de către candidat, situație care lipsește în

speță.

La caz, remarc faptul că întru respectarea dreptului la un proces echitabil,

urmează să fie examinate argumentele invocate de reclamant, or garanțiile implicite

ale art. 6 § 1 includ obligația de a motiva hotărârile judecătorești (H. împotriva

Belgiei, pct. 53). O decizie motivată permite părților să demonstreze că cauza lor a

fost într-adevăr audiată. Deși art. 6 § 1 obligă instanțele să își motiveze deciziile,

acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument

[Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, pct. 61; Garda Ruiz împotriva Spaniei (MC),

pct. 26; Jahnke și Lenoble împotriva Franței (dec.); Perez împotriva Franței (MC),

pct. 81]. Or, întinderea obligației privind motivarea poate varia în funcție de natura

deciziei (Ruiz Torija împotriva Spaniei, pct. 29; Hiro Balani împotriva Spaniei, pct.

27) și trebuie analizată în lumina circumstanțelor speței (Ruiz Torija împotriva

Spaniei, pct. 29; Hiro Balani împotriva Spaniei, pct. 27).

Astfel, trebuie examinate argumentele principale ale reclamantului (Buzescu

împotriva României, pct. 67; Donadze împotriva Georgiei, pct. 35) și motivele care

vizează respectarea drepturilor și libertăților garantate de Convenție sau Protocoalele

sale, pe care instanțele naționale trebuie le examineze cu rigoare și atenție deosebită

(Fabris împotriva Franței (MC), pct. 72 in fine; Wagner și J.M.W.L. împotriva

Luxemburgului, pct. 96).

Respectiv, concluzionez că din argumentele reclamantului, formulate în

contestație, nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării sale în fața Comisiei și care ar justifica reluarea procedurii de

evaluare a candidatului, nefiind înlăturate dubiile serioase formulate de Comisia de

evaluare cu privire la respectarea de către Sergiu Osoianu a criteriilor de integritate

etică și financiară stabilite de art. 8 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele

măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în ceea ce privește: modul de

dobândire al averii – înscrierea într-un program de obținere a unui apartament la un

preț preferențial, deși anterior a beneficiat de o preferință similară și alocarea unui

teren gratuit; sursele de mijloace financiare pentru procurarea apartamentului în

2014; dezechilibrul de avere în 2016, 2018 și 2021 și sursa de venit pentru numerarul

declarat al concubinei candidatului în 2016-2021; donații primite în anul 2017 și

2021.

Nu pot fi reținute obiecțiile reclamantului precum că Comisia este lipsită de

bună-credință și de legitimitate, nu a executat obligația de a-l evalua pozitiv și că a

exercitat discreția sa cu rea-credință și disproporționat, deoarece sunt neîntemeiate

și lipsite de suport probator.

Conform art. 10 alin. (2), (7) și (9) din Legea nr. 26/2022, Comisia de evaluare

și secretariatul acesteia au acces gratuit și în timp real la sisteme informaționale care

conțin date necesare pentru realizarea mandatului său, și anume pentru evaluarea

integrității etice și a integrității financiare a candidaților, în condițiile legislației

privind schimbul de date și interoperabilitatea, cu excepția informației care cade sub

incidența prevederilor Legii nr.245/2008 cu privire la secretul de stat.

În procesul de evaluare a integrității candidaților, Comisia de evaluare are

dreptul să solicite de la persoanele fizice și juridice de drept public sau privat,

inclusiv de la instituțiile financiare, documentele și informația necesare pentru

realizarea evaluării. Informațiile solicitate se prezintă Comisiei de evaluare gratuit,

inclusiv în format electronic, în termen de cel mult 10 zile de la data solicitării.

În scopul elucidării unor neclarități depistate, Comisia de evaluare poate

solicita, la orice etapă a procedurii de evaluare, date și informații suplimentare de la

candidații evaluați.

Comisia de evaluare apreciază materialele acumulate după intima sa

convingere, formată în urma cercetării multiaspectuale, complete și obiective a

informației. Niciunul dintre materialele prezentate nu are o forță probantă

prestabilită fără aprecierea lui de către Comisia de evaluare.

Din această normă rezultă regula cercetării nemijlocite a probelor, libertatea

probei și aprecierea nemijlocită a probelor de către membrii Comisiei.

Astfel la caz, nu pot fi reținute argumentele reclamantului precum că la dosarul

administrativ lipsesc, au fost ascunse, acte care au fost solicitate de la alte organe și

pe care Comisia s-a bazat la emiterea actului administrativ, deoarece instanței de

judecată i-au fost prezentate toate actele pe care s-a bazat Comisia la luarea

deciziei. Comisia de evaluare a acționat conform Legii, a obținut informații din mai

multe surse pentru a evalua integritatea financiară și etică a candidatului, deci

comisia nu a ascuns nimic, iar acolo unde aceste surse au fost relevante și la care se

face referire în decizie, ele sunt în dosar pentru a crea certitudine candidatului, cât și

în eventualitatea controlului judiciar în cadrul instanței de judecată de unde a rezultat

o concluzie sau alta a comisiei, iar celelalte acte care nu sunt relevante pentru speță

nu trebuie de anexat la dosarul cu acte relevante. Mai mult, Comisia de evaluare

conform art. 12 alin. (4) lit. c) i-a oferit posibilitatea reclamantului de a face

cunoștință cu materialele dosarului, însă ultimul nu a dorit să facă uz de acest drept.

Prin urmare, reclamantul a beneficiat de dreptul de a prezenta probe pentru a

desființa dubiile Comisiei cu privire la conformitatea candidatului cu criteriile de

integritate etică și financiară, apărute în urma studierii materialelor ce privește

candidatura lui Sergiu Osoianu la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii, atît în cadrul audierii la Comisia de evaluare, cât și în cadrul

examinării cauzei în instanța de judecată.

Respectiv, orice concluzie în acest sens, precum că procedura a fost

fundamental viciată prin erori grave de procedură admise de Comisie, este

vădit nefondată și nu poate fi acceptată ca temei pentru contestare.

În lipsa probelor care ar demonstra caracterul ilegal al deciziei contestate,

reclamantul Sergiu Osoianu trece la critica legii aplicabile, invocând că „Legea nr.

26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

folosește doar în art. 13 alin. (5) sintagma „dubii serioase” privind conformitatea

candidatului cu cerințele prevăzute la art.8, care nu au fost înlăturate de către

persoana evaluată. Legea nu definește conținutul acestui concept semnificativ nou

pentru sistemul de drept național.” Reclamantul afirmă, prin efort sofistic, că din

acest punct de vedere, Comisia de evaluare are o marjă largă de apreciere a situațiilor

de fapt pe care să le catalogheze în deciziile sale ca fiind „dubii serioase” în privința

criteriilor de integritate a unui candidat.

La acest aspect rețin că afirmațiile reclamantului nu sunt susținute prin probe

pertinente și admisibile. În lipsa probelor, reclamantul apelează la tehnici

inadmisibile în procesul probațiunii, cum sunt sofismele, critica legii aplicabile, dar

și tentativa de inducere a instanței în a examina oportunitatea deciziei contestate.

Dimpotrivă, materialele dosarului confirmă cu certitudine că Comisia de

evaluare a acționat independent, cu diligență și bună-credință, respectând întocmai

procedura de evaluare, regulile privind sarcina probațiunii, obiectul și limitele legale

ale mandatului său și în conformitate cu marja legală de discreție.

La fel, este neîntemeiată și nu poate fi reținută alegația reclamantului precum

că Comisia este obligată să-l evalueze pozitiv, or, Comisia nu este obligată să emită

o decizie favorabilă de promovare a candidatului.

Astfel, după cum s-a menționat mai sus, cu referire la art.8 alin.(6) și art. 10

alin.(9) din Legea nr. 26/2022, Comisia are o anumită marjă de discreție, pe care a

respectat-o corespunzător.

În realitate, în virtutea prevederilor art. 10 alin.(9) din Legea enunțată, Comisia

apreciază materialele acumulate cu concursul candidatului și terțelor persoane după

intima sa convingere. În aprecierea sa, Comisia de evaluare nu depinde de

constatările altor organe cu competențe în domeniul respectiv. Or, dacă am admite

alegația reclamantului precum că promovarea evaluării constituie un act

administrativ individual obligatoriu, dar nu discreționar, atunci ar rezulta că Legea

nr. 26/2022 s-ar aplica mecanic în sensul că toți candidații ar trebui în mod

obligatoriu promovați. O astfel de concluzie este însă contrară scopului Legii nr. 26

din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, așa cum el

a fost definit chiar de art. 1 din Lege.

Reieșind din circumstanțele enunțate supra, consider că soluția oferită de

Comisie, prin decizia nr. 12 din 06 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Sergiu

Osoianu, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii,

reprezintă o apreciere, după intima sa convingere, a faptului dacă există sau nu dubii

serioase privind conformitatea candidatului cu criteriile de integritate financiară și

etică.

Astfel, unica consecință a emiterii deciziei Comisiei de evaluare este faptul că

reclamantul nu este admis la concursul de alegere a membrilor Consiliului Superior

al magistraturii, iar - constatările din decizie nu au o valoare probantă pentru orice

alte proceduri sau procese.

Ținând cont de cele reținute supra, relev că, în litigiu dedus judecății, nu se

regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 12 din 06 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui

Sergiu Osoianu.

Or, actul administrativ supus controlului judiciar este emis conform

prevederilor legii, nefiind constatată existența unor circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării de către candidat, astfel că cererea de contestare depusă de

Sergiu Osoianu, reprezentat de avocatul Petru Balan, este neîntemeiată și urmează a

fi respinsă.

Prin urmare, reieșind din materialele cauzei și circumstanțele speței, rețin

următoarea soluție: respingerea cererii de contestare depusă de Sergiu Osoianu,

reprezentat de avocatul Petru Balan, împotriva Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 12 din 06 ianuarie 2023 cu

privire la candidatura lui Sergiu Osoianu și dispunerea reluării procedurii de

evaluare a candidatului.

Judecător Ion Malanciuc