2rac-10/23 — încasarea prejudiciului material

2rac-10/23 — încasarea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2rac-10/23

2-19102906-01-2rac-20012023

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru)

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) A. Malîi, V. Cotorobai, A. Braga

D E C I Z I E

15 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de către Tataru Vitalie,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Biserica Ortodoxă

”Sfîntul Dumitru” împotriva ÎCS ”Jurnal de Chișinău Plus” SRL și ÎI ”Tataru Vitalie”

cu privire la încasarea prejudiciului material,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2022,

c o n s t a t ă :

La 11 aprilie 2018, Biserica Ortodoxă ”Sfîntul Dumitru” a depus cerere de

chemare în judecată împotriva ÎCS ”Jurnal de Chișinău Plus” SRL și ÎI ”Tataru

Vitalie” cu privire la încasarea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii, Biserica Ortodoxă ”Sfîntul Dumitru” a menționat că la

12 aprilie 2015, ÎCS ”Jurnal de Chișinău Plus” SRL a efectuat filmarea și transmiterea

în direct a Liturghiei de Paști la Biserica Ortodoxă ”Sfîntul Dumitru”.

Totodată, a relevat că la 07 aprilie 2015, Tataru Vitalie a semnat cu ÎCS ”Jurnal

de Chișinău Plus” SRL un contract de prestare a serviciilor de iluminare video a

Liturghiei de Paște.

La fel, a invocat că la orele 04:40, în incinta Bisericii, a izbucnit un incendiu, iar

la 28 aprilie 2015, pe faptul dat a fost înregistrat procesul penal.

Din încheierea tehnico-incendiară efectuată de Serviciul Protecție Civilă și

Situații Excepționale a Ministerului Afacerilor Interne din 22 aprilie 2015, rezultă că

cauza izbucnirii incendiului produs în incinta Bisericii a fost încălcarea regulilor de

montare a echipamentului electric de către compania de iluminare a filmărilor video de

1

către ”Jurnal Trust Media” și ÎI ”Tataru Vitalie”, ce a condus la producerea scurt-

circuitului cablului de iluminare.

De asemenea, a specificat că reieșind din devizul de cheltuieli, costul lucrărilor

de restaurare a fost estimat la suma de 3 440 640 de lei.

Biserica Ortodoxă ”Sfîntul Dumitru” a solicitat, inclusiv prin cererea de

concretizare a pretențiilor (f. d. 1-2 Vol. II), încasarea în mod solidar de la ”Jurnal

Trust Media” și ÎI ”Tataru Vitalie” a sumei de 3 440 640 de lei cu titlu de prejudiciu

material și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 februarie 2022, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Biserica Ortodoxă ”Sfîntul

Dumitru”.

S-a încasat de la Tataru Vitalie în beneficiul Bisericii Ortodoxe ”Sfîntul

Dumitru” suma de 762 478,47 de lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 300 lei

cu titlu de cheltuieli de citare publică.

În rest, acțiunea a fost respinsă.

S-a încasat de la Tataru Vitalie în beneficiul statului suma de 20 000 lei cu titlu

de taxă de stat.

ÎCS ”Jurnal de Chișinău Plus” SRL a fost eliberată de răspundere materială.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2022, s-a respins apelul

declarat de Biserica Ortodoxă ”Sfîntul Dumitru”, s-au admis apelurile declarate de

avocatul Pavel Dumitru în interesele ÎCS ”Jurnal de Chișinău Plus” SRL și Tataru

Vitalie, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 februarie 2022

în partea în care ÎCS ”Jurnal de Chișinău Plus” SRL a fost eliberată de răspundere

materială și în partea încasării de la Tataru Vitalie în beneficiu statului a taxei de stat și

s-a emis în această parte o nouă hotărâre, prin care:

S-au respins ca neîntemeiate pretențiile înaintate de Biserica Ortodoxă ”Sfîntul

Dumitru” împotriva ÎCS ”Jurnal de Chișinău Plus” SRL cu privire la încasarea

prejudiciului material.

S-a încasat de la Tataru Vitalie în beneficiul statului suma de 17 874,35 de lei cu

titlu de taxă de stat.

În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

La 13 ianuarie 2023, Tataru Vitalie a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești cu

restituirea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

Recurentul Tataru Vitalie, în motivarea recursului a invocat că instanța de apel

nu a elucidat toate circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei, fapt ce

a dus la emiterea unei soluții nemotivate.

De asemenea, a menționat că instanța de fond incorect a stabilit părțile raportului

juridic litigios și incorect a dispus citarea ÎI ”Tataru Vitalie”, or, ultima a fost fondată

de o altă persoană.

Mai mult ca atît, a prezentat probe care confirmă că nu a desfășurat activitate de

întreprinzător individual.

Deci, instanța de fond urma să atragă în proces persoana fizică – Tataru Vitalie.

2

Astfel, a specificat că instanța de fond a dispus încasarea prejudiciului material

de la Tataru Vitalie – persoană fizică, deși acțiunea a fost înaintată împotriva

ÎI ”Tataru Vitalie” (întreprindere fondată de un alt Tataru Vitalie), fapt prin ce s-a

expus asupra unor drepturi a persoanelor neantrenate în proces.

La 10 februarie 2023, ÎCS ”Jurnal de Chișinău Plus” SRL a depus referință la

recursul declarat de Tataru Vitalie, prin care a solicitat să fie admis, cu casarea

hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea depusă de

Biserica Ortodoxă ”Sfîntul Dumitru” să fie respinsă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 24 noiembrie 2022, însă

date ce ar confirma recepționarea de către părți a deciziei motivate a instanței de apel,

la materialele cauzei lipsesc.

Astfel, recursul declarat de Tataru Vitalie la 13 ianuarie 2023, se consideră depus

în termenul prevăzut de lege.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 februarie 2023, recursul

declarat de Tataru Vitalie a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se

pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile cererii de recurs, Colegiul

consideră necesar de a admite recursul din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din materialele cauzei rezultă că la 07 aprilie 2015, Tataru Vitalie a încheiat cu

ÎCS ”Jurnal de Chișinău Plus” SRL contractul de prestare a serviciilor video în calitate

de cameraman privind organizarea și transmiterea în direct a Liturghiei de Paști din

12 aprilie 2015 la Biserica Ortodoxă ”Sfîntul Dumitru”.

La 12 aprilie 2015, ora. 04:40, la Biserica Ortodoxă ”Sfîntul Dumitru” a avut loc

un incendiu, în rezultatul căruia au fost afectate încăperile antreului corului bisericesc

și nivelul doi al clopotniței, iar tavanul și încăperile adiacente au fost afectate în

rezultatul depunerii produsului arderii (funinginii).

Prin cererea de chemare în judecată, Biserica Ortodoxă ”Sfîntul Dumitru” a

solicitat încasarea în mod solidar de la ”Jurnal Trust Media” și ÎI ”Tataru Vitalie” a

sumei de 3 440 640 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat în rezultatul producerii

incendiului, invocând că incendiul s-a produs în rezultatul încălcării regulilor de

montare a echipamentului electric de iluminare și filmare pentru transmiterea direct a

Liturghiei de Paști din 12 aprilie 2015.

3

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 februarie 2022, s-a

încasat de la Tataru Vitalie în beneficiul Bisericii Ortodoxe ”Sfîntul Dumitru” suma de

762 478,47 de lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli

de citare publică, iar în rest, acțiunea a fost respinsă.

Totodată, ÎCS ”Jurnal de Chișinău Plus” SRL a fost eliberată de răspundere

materială.

Judecând cauza în ordine de apel, instanța de apel a stabilit la caz, că prima

instanță corect a reținut că incendiul a izbucnit de la echipamentul electric instalat de

către Tataru Vitalie și anume de la ultimul urmează a fi încasat prejudiciul material

cauzat Bisericii Ortodoxe ”Sfîntul Dumitru”, dat fiind faptul că în speță sunt aplicabile

prevederile legale cu privire la obligațiile care se nasc din cauzarea de daune.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar consideră că instanța de

apel nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru justa soluționare a cauzei

și a pronunțat o decizie pripită, din următoarele considerente.

Colegiul reține că pentru apariția răspunderii delictuale este necesar un fapt

juridic. Acest rol îl îndeplinește temeiul răspunderii delictuale, care este componența

delictului civil, ce constituie o totalitate de elemente esențiale stabilite de lege pentru

angajarea răspunderii delictuale.

Componența delictului civil include următoarele elemente: prejudiciul, fapta

ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovăția.

Acestea sunt condițiile necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale. Lipsa

unei condiții exclude răspunderea delictuală.

Colegiul relevă că atât prima instanță, cât și instanța de apel, în motivarea

soluțiilor adoptate, au reținut concluziile încheierii tehnico-incendiare nr. 08-15 din

22 aprilie 2015, conform cărora focarul inițial al incendiului a fost în încăperea de

repetiție a corului bisericesc în regiunea trapei superioare a scării metalice în

nemijlocita apropiere a tavanului, iar cauza probabilă a generării incendiului este

încălcarea regulilor de montare a echipamentului electric, ce a condus la producerea

scurtcircuitului.

Respectiv, Colegiul constată că unica probă în cauza respectivă privind cauza

provocării incendiului constituie concluziile încheierii tehnico-incendiare nr. 08-15 din

22 aprilie 2015, care au avut un rol primordial pentru soluția la care au ajuns instanțele

ierarhic inferioare.

Indicarea asupra cauzei probabile a incendiului nu se prezumă că anume aceasta

ar fi fost cauza certă a acestuia.

Mai mult ca atât, nu a fost stabilită nici persoana vinovată de producerea

incendiului și nici legătura cauzală între pretinsa faptă și consecințele prejudiciabile.

Or, materialele prezente la dosar nu relevă existența vreunui act de expertiză sau

de constatare tehnico-științifică, cu excepția încheierii tehnico-incendiare nr. 08-15 din

22 aprilie 2015.

Astfel, instanța de recurs conchide că atât prima instanță, cât și instanța de apel la

adoptarea soluției, și-au fundamentat concluziile în baza unui suport probator incert,

care nu relevă cu certitudine dacă există sau nu raport de cauzalitate între instalarea

4

echipamentului de către Tataru Vitalie pentru transmiterea în direct a Liturghiei de

Paști din 12 aprilie 2015 și producerea incendiului.

În acest context, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție, reține că instanțele ierarhic inferioare în lipsa unor probe

concludente, și anume în lipsa unui Raport de expertiză privind cauza izbucnirii

incendiului, au constatat vina lui Tataru Vitalie în producerea incendiului.

În acest context, Colegiul relevă că pretinsul prejudiciu material trebuie să fie în

legătură cauzală cu acțiunile pârâtului și consecințele urmate, însă, probe în acest sens,

ce ar justifica cerința de repararea a prejudiciului material nu au fost prezentate.

Or, odată cu înaintarea acțiunii, reclamantul urma să demonstreze legătura

cauzală dintre fapta imputată pârâtului și prejudiciul solicitat.

Deci, instanța de apel urma să stabilească și să elucideze circumstanțe

importante pentru soluționarea pricinii, or, apelul este calea de atac ordinară,

devolutivă și suspensivă de executare ce provoacă o nouă judecare a pricinii în fond.

Această cale de atac conferă instanței învestite cu soluționarea apelului, pe lângă

competența verificării legalității și temeiniciei hotărârii atacate și unele atribuții de

judecată ale primei instanțe și se extinde asupra tuturor împrejurărilor de fapt și de

drept ale pricinii.

Mai mult, art. 118 alin. (5) din Codul de procedură civilă prevede că instanța

judecătorească (judecătorul) este în drept să propună părților și altor participanți la

proces, după caz, să prezinte probe suplimentare și să dovedească faptele ce constituie

obiectul probațiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor.

Colegiul relevă că, în opinia reclamantului, încheierea tehnico-incendiară nr. 08-

15 din 22 aprilie 2015, prezentată cu titlu de probă, justifică pretențiile sale de reparare

a prejudiciului material de către Tataru Vitalie.

Astfel, o circumstanță a cărei elucidare era impusă în vederea soluționării

corecte a litigiului reprezintă existența legăturii cauzale, având în vedere deteriorările

din încăperea de repetiție a corului bisericesc, care în opinia reclamantului, s-au produs

ca urmare a instalării echipamentului electric pentru transmiterea în direct a Liturghiei,

precum și prejudiciul solicitat ar fi consecințele incendiului produs.

Astfel, instanța de apel în baza rolului său diriguitor precum și a obligației de a

verifica circumstanțele stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au

fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, era în drept de a pune

în discuție, după caz, numirea unei expertize judiciare în acest sens.

Prin urmare, reieșind din specificul acțiunii în cauză, instanța de recurs consideră

că în scopul soluționării juste și complete a cauzei, respectiv și stabilirii celor invocate

de părți, care după cum incontestabil se constată, cer cunoștințe speciale și pot fi

elucidate doar prin posedarea acestora în domeniul respectiv și care pot fi constatate în

urma efectuării unei expertize ordonate în acest sens, punerea în discuție a problemei

numirii unei expertize judiciare era dictată de circumstanțele cauzei.

În contextul dat, instanța de recurs reține că cele descrise incontestabil indică la

o examinare superficială a cauzei, fără a fi supusă controlului temeinicia și

corectitudinea soluției date de prima instanță și fără a intra în esența litigiului apărut în

speță, precum și pretențiilor formulate.

5

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel pentru soluționarea justă a

cauzei urma să verifice existența legăturii cauzale între instalarea echipamentului de

către Vitalie Tataru pentru transmiterea în direct a Liturghiei de Paști din 12 aprilie

2015 și producerea incendiului, prin dispunerea efectuării unei expertize tehnice în

domeniu.

Totodată, Colegiul relevă că instanțele ierarhic inferioare nu au luat în

considerație faptul că în încheierea tehnico-incendiară nr. 08-15 din 22 aprilie 2015, se

indică faptul constatării referitoare la încălcările grave depistate în cadrul Biseriсii

Ortodoxe ”Sfîntul Dumitru”, care au fost indicate în prescripția nr. 226 din 03 martie

2014, precum și constatarea că la data de 02 aprilie 2015, câteva din aceste prescripții

nu au fost înlăturate, inclusiv cablurile de alimentare cu curent electric al bisericii erau

vechi și nu făceau față cerințelor legale.

Astfel, la caz se constată că deși instanța de apel a admis formal apelul declarat de

Tataru Vitalie, aceasta nu a pătruns în esența criticilor susținute de către apelant aduse

împotriva hotărârii primei instanțe, fapt ce indică la examinarea superficială a apelului,

fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea soluției date de prima instanță.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-a

ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar

asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu

privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

În concluzie și în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține să

menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele

pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al

concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

examinării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și

motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i

sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu concluziile

uneia dintre părți.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Analizând circumstanțele menționate și având în vedere faptul că, eroarea

judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul declarat de Tataru Vitalie, de a casa integral decizia

instanței de apel și de a trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și,

reexaminând cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată.

6

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Tataru Vitalie.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2022, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Biserica Ortodoxă ”Sfîntul

Dumitru” împotriva ÎCS ”Jurnal de Chișinău Plus” SRL și ÎI ”Tataru Vitalie” cu

privire la încasarea prejudiciului material, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea

de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

7