2ra-127/23 — repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-127/23

2-20032428-01-2ra-25012023

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) Vl. Holban

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru

Î N C H E I E R E

15 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Chironda Andrei,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Chironda Andrei

împotriva lui Codrean Cristian, Rusu Adrian și Mircev Ion cu privire la repararea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2022,

c o n s t a t ă :

La 05 martie 2020, Chironda Andrei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Codrean Cristian, Rusu Adrian și Mircev Ion cu privire la repararea

prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii, Chironda Andrei a menționat că a parcat autoturismul

de model ”Mercedes” la parcarea cu plată din str. Ismail 27, mun. Chișinău.

La 28 mai 2019, pe teritoriul parcării au fost efectuate unele lucrări de către

angajații Companiei ”StarNet”, care din neatenție au scăpat o scară metalică pe

autoturismul său, iar în rezultat acesta a fost deteriorat.

Reieșind din evaluarea efectuată de SRL ”Grand Premium”, costul pentru

reparația automobilului a fost estimat la suma de 11 210 lei.

Chironda Andrei a solicitat încasarea de la Codrean Cristian, Rusu Adrian și

Mircev Ion a sumei de 11 210 lei cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 6 000

lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 aprilie 2022, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Chironda Andrei.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei

a reținut că la data de 28 mai 2019, Chironda Andrei, în rezultatul acțiunilor

angajaților de la Compania ”StarNet”, Codrean Cristian, Miron Gheorghe, Rusu

1

Adrian și Mircev Ion, a suportat un prejudiciu prin deteriorarea mașinii de model

”Mercedes”, care era parcată la parcarea cu plată din str. Ismail 27, mun. Chișinău.

În speță, instanța a stabilit că reclamantul pretinde la repararea prejudiciului

prin echivalent bănesc, care se rezumă la costul pentru reparația mașinii, prin

solicitarea achitării unui echivalent bănesc.

La ca, instanța a conchis că pentru a fi supus reparării, prejudiciul trebuie să

fie cert, sigur, adică reclamantul trebuie să facă dovada cuantumului prejudiciului

solicitat, însă reclamantul nu a prezentat careva probe - act de evaluare a pagubelor

sau un deviz al cheltuielilor de reparație și/sau de înlocuire a părților sau pieselor

avariate, cu indicarea prețurilor, întocmit de un expert independent sau de o unitate

de specialitate acceptată de către părți, pentru a fi stabilit echivalentul bănesc

pentru prejudicial cauzat.

Totodată instanța a constatat că Actul de evaluare a autoturismului, întocmit

de către compania SRL ”Grand Premium”, care a evaluat costul reparației mașinii

la suma de 11 210 lei, nu poate fi reținută drept o probă concludentă și certă care ar

confirma cuantumul prejudiciului material, or, actul respectiv indică costul unor

lucrări de reparație nu și cuantumul prejudiciului pretins ca fiind suferit.

Avînd în vedere că reclamantul nu a prezentat probe confirmative care ar

proba cuantumul prejudiciului cauzat, instanța a considerat necesar de a respinge

pretenția reclamantului cu privire la repararea prejudiciului material.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral, instanța a

menționat că reclamantul nu este îndreptățit de a pretinde la repararea acestuia.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2022, s-a respins apelul

declarat de Chironda Andrei și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 21 aprilie 2022.

La 16 ianuarie 2023, Chironda Andrei a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor

judecătorești cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă.

Recurentul Chironda Andrei, în motivarea recursului a invocat că instanțele

de judecată nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea cauzei în fond.

La 26 ianuarie 2023, instanța de recurs a expediat în adresa intimaților copia

recursului, fiind recepționat de către Mircev Ion la data de 03 februarie 2023

conform avizului de recepție (f. d. 144).

La 13 martie 2023, avocatul Ciumac Nicolae a depus în interesele lui Codrean

Cristian, Miron Gheorghe și Rusu Adrian referință la recursul declarat de Chironda

Andrei, prin care a solicitat să fie considerat ca inadmisibil.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la

17 noiembrie 2022, însă date referitor la recepționarea de către părți a deciziei

motivate, la materialele cauzei lipsesc.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

2

Recursul a fost declarat la 16 ianuarie 2023, respectiv se consideră depus în

termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a

temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de

judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din

Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

3

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Chironda Andrei,

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Chironda Andrei.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

4