2ra-127/23 — repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-127/23 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ra-127/23
2-20032428-01-2ra-25012023
Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) Vl. Holban
Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru
Î N C H E I E R E
15 martie 2023 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Galina Stratulat
Mariana Pitic
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Chironda Andrei,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Chironda Andrei
împotriva lui Codrean Cristian, Rusu Adrian și Mircev Ion cu privire la repararea
prejudiciului material și moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2022,
c o n s t a t ă :
La 05 martie 2020, Chironda Andrei a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Codrean Cristian, Rusu Adrian și Mircev Ion cu privire la repararea
prejudiciului material și moral.
În motivarea acțiunii, Chironda Andrei a menționat că a parcat autoturismul
de model ”Mercedes” la parcarea cu plată din str. Ismail 27, mun. Chișinău.
La 28 mai 2019, pe teritoriul parcării au fost efectuate unele lucrări de către
angajații Companiei ”StarNet”, care din neatenție au scăpat o scară metalică pe
autoturismul său, iar în rezultat acesta a fost deteriorat.
Reieșind din evaluarea efectuată de SRL ”Grand Premium”, costul pentru
reparația automobilului a fost estimat la suma de 11 210 lei.
Chironda Andrei a solicitat încasarea de la Codrean Cristian, Rusu Adrian și
Mircev Ion a sumei de 11 210 lei cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 6 000
lei cu titlu de prejudiciu moral.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 aprilie 2022, s-a
respins cererea de chemare în judecată depusă de Chironda Andrei.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei
a reținut că la data de 28 mai 2019, Chironda Andrei, în rezultatul acțiunilor
angajaților de la Compania ”StarNet”, Codrean Cristian, Miron Gheorghe, Rusu
1
Adrian și Mircev Ion, a suportat un prejudiciu prin deteriorarea mașinii de model
”Mercedes”, care era parcată la parcarea cu plată din str. Ismail 27, mun. Chișinău.
În speță, instanța a stabilit că reclamantul pretinde la repararea prejudiciului
prin echivalent bănesc, care se rezumă la costul pentru reparația mașinii, prin
solicitarea achitării unui echivalent bănesc.
La ca, instanța a conchis că pentru a fi supus reparării, prejudiciul trebuie să
fie cert, sigur, adică reclamantul trebuie să facă dovada cuantumului prejudiciului
solicitat, însă reclamantul nu a prezentat careva probe - act de evaluare a pagubelor
sau un deviz al cheltuielilor de reparație și/sau de înlocuire a părților sau pieselor
avariate, cu indicarea prețurilor, întocmit de un expert independent sau de o unitate
de specialitate acceptată de către părți, pentru a fi stabilit echivalentul bănesc
pentru prejudicial cauzat.
Totodată instanța a constatat că Actul de evaluare a autoturismului, întocmit
de către compania SRL ”Grand Premium”, care a evaluat costul reparației mașinii
la suma de 11 210 lei, nu poate fi reținută drept o probă concludentă și certă care ar
confirma cuantumul prejudiciului material, or, actul respectiv indică costul unor
lucrări de reparație nu și cuantumul prejudiciului pretins ca fiind suferit.
Avînd în vedere că reclamantul nu a prezentat probe confirmative care ar
proba cuantumul prejudiciului cauzat, instanța a considerat necesar de a respinge
pretenția reclamantului cu privire la repararea prejudiciului material.
Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral, instanța a
menționat că reclamantul nu este îndreptățit de a pretinde la repararea acestuia.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2022, s-a respins apelul
declarat de Chironda Andrei și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru din 21 aprilie 2022.
La 16 ianuarie 2023, Chironda Andrei a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor
judecătorești cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă.
Recurentul Chironda Andrei, în motivarea recursului a invocat că instanțele
de judecată nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță
pentru soluționarea cauzei în fond.
La 26 ianuarie 2023, instanța de recurs a expediat în adresa intimaților copia
recursului, fiind recepționat de către Mircev Ion la data de 03 februarie 2023
conform avizului de recepție (f. d. 144).
La 13 martie 2023, avocatul Ciumac Nicolae a depus în interesele lui Codrean
Cristian, Miron Gheorghe și Rusu Adrian referință la recursul declarat de Chironda
Andrei, prin care a solicitat să fie considerat ca inadmisibil.
Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la
17 noiembrie 2022, însă date referitor la recepționarea de către părți a deciziei
motivate, la materialele cauzei lipsesc.
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
2
Recursul a fost declarat la 16 ianuarie 2023, respectiv se consideră depus în
termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a
temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de
judecată instituit în conformitate cu alin. (2).
Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile
prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în
cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din
Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură
civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa
constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări
implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva
Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a
unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
3
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai
stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten
v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea
căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de
fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Chironda Andrei,
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se declară inadmisibil recursul înaintat de Chironda Andrei.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Galina Stratulat
Mariana Pitic
4