2r-687/17 — repararea prejudiciului material

prima instanță: I.Busuioc dosarul nr.2r-687/17 (Judecătoria Centru, mun. Chișinău) instanța de apel: N.Budăi, I.Muruianu, V.Efros (Curtea de Apel Chișinău) D E C I Z I E 18 octombrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul: Iuliana Oprea Judecători: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru examinând recursul declarat de către avocatul Mihail Barbaroș în interesele recurentului Gherman Oleg, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Galușca Anatolie împotriva lui Spanceac Tudor și Gherman Oleg cu privire la repararea prejudiciului material și moral, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2017, prin care a fost respinsă cererea lui Gherman Oleg cu privire la repunerea în termen a apelului și restituită cererea de apel ca fiind depusă în afara termenului legal, c o n s t a t ă: La data de 27 decembrie 2011, Galușca Anatolie a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Spanceac Tudor și Gherman Oleg solicitând încasarea în mod solidar de la pârâți în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 52142,71 lei, a prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei, a cheltuielilor de parcare a autoturismului în sumă de 1272 lei, cheltuielile de expertiză în mărime de 1000 lei și cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 10 aprilie 2012 acțiunea a fost admisă parțial. S-a încasat de la Spanceac Tudor și Gherman Oleg în mod solidar în beneficiul lui Galușca Anatolie prejudiciul material în sumă de 52142, 71 lei, cheltuieli de parcare pentru autoturismul deteriorat în sumă de 1272 lei, cheltuieli pentru expertiza tehnică în sumă de 1000 lei, cheltuieli pentru asistență juridică în mărime de 3000 lei, prejudiciul moral în sumă de 10 000 lei, cheltuieli de judecată în sumă de 160 lei. S-a încasat în beneficiul statului din contul pârâților Spanceac Tudor și Gherman Oleg în mod solidar taxa de stat în sumă de 1464,28 lei. La data de 16 februarie 2017, Gherman Oleg a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând repunerea în termen a apelului declarat, admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea cererii de repunere a apelului în termen a indicat că nu a cunoscut despre existența litigiului în cauză și nu a fost citat legal pentru ședințele instanței de fond. 2 Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2017 a fost respinsă cererea lui Gherman Oleg de repunere în termen a apelului și a fost restituită cererea de apel al acestuia ca fiind depusă în afara termenului legal. La data de 28 august 2017, avocatul Mihail Barbaroș în interesele recurentului Gherman Oleg a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel, repunerea cererii de recurs în termenul prevăzut de lege și emiterea unei noi decizii privind admiterea cererii de repunere în termenul de declarare a cererii de apel.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu încheierea instanței de apel, deoarece instanța de apel eronat a apreciat probele administrate în cadrul procesului și nu a aplicat legea materială care urma să fie aplicată. Menționează avocatul Mihail Barbaroș în interesele recurentului Gherman Oleg că, instanța de apel a emis încheierea recurată contrar prevederilor art.100-105 CPC și anume în lipsa citării legale a participanților la proces. Mai mult ca atît, se invocă în cererea de recurs că semnătura aplicată pentru înștiințarea ședinței de judecată din 29 iunie 2017 nu este veridică. Recurentul Gherman Oleg a relatat că despre hotărârea primei instanțe a aflat de la executorul judecătoresc Pașa Nicolae la 14 februarie 2017. Prin urmare consideră avocatul Mihail Barbaroș în interesele recurentului Gherman Oleg că instanța de apel urma să respecte prevederile art.100-109 CPC, art.4,5,8,26-27, 55-60 CPC și art.6 CEDO.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei. Din materialele dosarului rezultă că, încheierea instanței de apel a fost emisă la 29 iunie 2017. Curtea de Apel Chișinău prin scrisoarea din 21 iulie 2017, nr.11303-4 (f.d.117) a expediat părților încheierea emisă la 29 iunie 2017, însă la actele cauzei nu se găsește dovada recepționării de către părți a actului contestat și prin urmare recursul declarat de către avocatul Mihail Barbaroș în interesele recurentului Gherman Oleg la 28 august 2017 este depus în termenul prevăzut de lege. În conformitate cu art. 426 al. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de trei luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. După cum denotă materialele cauzei, prin încheierea din 29 iunie 2017, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea de repunere în termen a apelului depusă de Gherman Oleg și a restituit cererea de apel depusă de acesta împotriva hotărârii primei instanțe, ca fiind depusă în afara termenului legal.

3 Instanța de recurs constată că concluzia instanței de apel cu privire la respingerea cererii privind repunerea în termen a apelului și restituirea apelului lui Gherman Oleg ca fiind depus în afara termenului legal este justificată. În susținerea opiniei date se vor reține prevederile art. 362 alin. (1) CPC, care direct prevăd că termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. În conformitate cu art. 111 alin. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

Prin prisma normelor enunțate, la caz se constată că în cadrul judecării pricinii în fond apelantul a cunoscut despre examinarea cauzei în prima instanță, or potrivit telegramei (f.d.45-46) și avizului public (f.d.49,54) recurentul Gherman Oleg a fost înștiințat pentru ședințele de judecată din 29 februarie 2012 ora.15.00, 10 aprilie 2012 ora 09.30. Mai mult decît atît, instanța de recurs menționează că conform art.102 alin.(41) CPC, participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară. Instanța de recurs consideră că instanța de apel just a concluzionat că, apelantul-recurent nu a dispus de bună credință și urma să dea dovadă de diligența necesară pentru a depune cererea de apel în termen, astfel prin lege a operat decăderea din dreptul de declarare a apelului, ceea ce a avut ca efect trecerea hotărârii contestate în puterea lucrului judecat.

Or, art. 56 alin. (3) Codul de procedură civilă prevede că, părțile sînt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiunilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă. În conformitate cu art. 61 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. Folosirea cu buna- credință a drepturilor procedurale, prezumă că partea este obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să respecte termenele prevăzute de lege.

Mai mult, art.110 Codul de procedură civilă prevede că, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. În conformitate cu art. 113 alin. (1) CPC, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească (judecător). În speță se constată că, contrar normelor procedurale enunțate, Gherman Oleg a depus cererea de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 10 aprilie 2012 la 16 februarie 2017, respectiv cu încălcarea termenului prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC.

Este de remarcat că instanța de apel, având în susținere dispozițiilor art. 116 CPC, care prevede că persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de 4 îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță, or apelantul Gherman Oleg a cunoscut despre examinarea cauzei, iar solicitarea de repunere în termen a apelantului-recurent just a fost considerată de către instanța de apel neîntemeiată, deoarece invocarea motivului în justificarea omiterii termenului precum că nu a fost citat legal în cadrul examinării litigiului în instanța de fond, nu reprezintă un argument plauzibil pentru a omite semnificativ termenul, depunînd apel abia la 16 februarie 2017. Pe cale de consecință se va remarca că Gherman Oleg urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Popov versus Moldova (nr.2) din 02 decembrie 2005; Melnic versus Moldova din 14 noiembrie 2006, Ponomaryov versus Ucraina din 03 aprilie 2008, Van Harn versus Germany din 11 septembrie 2007), și de a contesta în termenul legal hotărârea primei instanțe, fapt însă ignorat de recurentă, ce a generat omiterea termenului prescris la depunerea apelului.

Prin urmare, instanța de recurs relevă că soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în prima instanță și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice. Astfel fiind, se constată ca fundamentată soluția instanței de apel cu privire la respingerea cererii de repunere în termen a apelului depusă de Gherman Oleg și restituirea cererii de apel, declarată împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 10 aprilie 2012, ca fiind depusă în afara termenului legal. Iar argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs nu pot fi reținute, deoarece sunt neîntemeiate și lipsite de suport legal și probatoriu. Față de cele ce preced și având în vedere că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar criticele invocate de către recurent sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către avocatul Mihail Barbaroș în interesele recurentului Gherman Oleg.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2017 în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Galușca Anatolie împotriva lui Spanceac Tudor și Gherman Oleg cu privire la repararea prejudiciului material și moral. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Iuliana Oprea Judecători Maria Ghervas Iurie Bejenaru