2ac-59/23 — repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- strămutarea cauzei într-o altă instantă egală în grad
2ac-59/23 — repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ac-59/22
2-22031997-01-2ac-20022023
Î N C H E I E R E
15 martie 2023 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Mariana Pitic
Galina Stratulat
examinând cererea de strămutare la o altă instanță de același grad, depusă de
Smochin Marcel,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Smochin Marcel
împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la
judecare în termen rezonabil a cauzei și încasarea prejudiciului moral,
c o n s t a t ă:
La 03 septembrie 2020, Smochin Marcel a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției solicitând constatarea încălcării dreptului la judecarea
în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei și
compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 iunie 2022, cererea
de chemare în judecată înaintată de Smochin Marcel împotriva Ministerului Justiției
privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei
civile, s-a respins ca fiind neîntemeiată.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 14 iulie 2022, Smochin Marcel
a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 iunie
2022, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond, cu
emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
Potrivit fișei de repartizare a dosarului, cauza respectivă a fost repartizată
judecătorului Curții de Apel Chișinău – Maria Guzun la 02 decembrie 2022, în
componența completului: judecătorii Victoria Sîrbu și Virgiliu Buhnaci.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2022 nu s-a dat curs
cererii de apel și a fost acordat apelantului un termen de 10 zile din momentul
recepționării prezentei încheieri pentru lichidarea neajunsurilor.
La 09 ianuarie 2023, judecătorul Curții de Apel Chișinău, Maria Guzun a
declarat abținere de la judecarea cauzei în temeiul art.50 alin.(1) lit. e) din Codul de
procedură civilă.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2023, s-a admis
declarația de abținere a judecătorului Maria Guzun.
1
Potrivit fișei de repartizare a dosarului, cauza respectivă a fost repartizată
judecătorului Curții de Apel Chișinău – Viorica Mihaila la 18 ianuarie 2023, în
componența completului: judecătorii Victoria Sîrbu și Virgiliu Buhnaci.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2023, s/a acceptata
cererea de apel spre examinare și s/a intentat procedura de apel.
La 14 februarie 2023, Smochin Marcel a depus cerere de strămutare a cererii
de recuzare, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) Cod de procedură civilă, solicitând
strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad.
În motivare, a indicat că cere strămutarea examinării cauzei, într-o altă instanță
egală în grad, deoarece nu are încredere în judecătorii Curții de Apel Chișinău, dat
fiind faptul că în perioada 2018-2023 judecătorii instanței respective au respins
neîntemeiat cererile de apel/recurs depuse de Smochin Marcel.
Atitudinea judecătorilor Curții de Apel Chișinău este una subiectivă în privința
reclamantului, și respectiv, presupune că decizia pe marginea prezentei cauze, va fi
de asemenea respinsă.
Astfel, solicitantul consideră că există o bănuială de nepărtinire a judecătorilor,
iar iminența strămutării cauzei la o altă instanță egală în grad este necesară.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea
depusă de Smochin Marcel cu privire la strămutarea cauzei civile, Colegiul Civil,
Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră
cererea neîntemeiată și urmează a fi respinsă, din următoarele considerente.
În condițiile alin. (4) a art. 43 din Codul de procedură civilă, strămutarea cauzei
în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța
ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.
Potrivit art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța strămută
cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi
știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.
Deci, strămutarea cauzei este destinată să asigure judecarea cauzei fără să
permită existența unor eventuale presiuni asupra instanței, ducând la conservarea în
bune condiții a imparțialității judecătorilor și a administrării corespunzătoare a actului
de justiție.
La caz, în sensul art. 43 din Codul de procedură civilă și în contextul dreptului
la un proces echitabil, reglementat de dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a
Drepturilor Omului Colegiul reține că nu există motive întemeiate și justificate, ce ar
putea arăta la eventuale bănuieli de imparțialitate a judecătorilor Curții de Apel
Chișinău prin prisma circumstanțelor cauzei sau de calitatea participanților la proces
la examinarea cauzei în ordine de apel.
Întru argumentarea cererii de strămutare nu este indicat un temei legal, iar
suspiciunile declarative în sensul că judecătorii Curții de Apel Chișinău nu vor fi
obiectivi, deoarece anterior au respins cererile de apel/recurs depuse de Smochin
Marcel, nu sunt serioase și întemeiate, pentru a servi temei de strămutare a cauzei la
o altă instanță de judecată egală în grad pentru examinarea cauzei.
Astfel, o bănuială poate fi legitimă doar atunci când există o îndoială veridică cu
privire la imparțialitatea judecătorilor din cauza unor circumstanțe apărute în cadrul
procesului și nicidecum în baza unor presupuneri nelegitime și nedovedite.
2
Or, cererea de strămutare poate fi înaintată în temeiuri strict determinate de
legislația procesual civilă și bazată pe probe doveditoare ce confirmă temeinicia
cererii formulate, iar lipsa identificării vreunui temei care ar permite constatarea
acestui fapt ar reprezenta un dezechilibru major în exercitarea drepturilor procesuale
ale părților.
Însă solicitantul nu a indicat nici o probă sau circumstanță subiectivă ori
obiectivă, care să pună la îndoială obiectivitatea și imparțialitatea judecătorului vizat
al Curții de Apel Chișinău.
În cauza Pastörs vs Germania - 55225/14 hotărârea din 03 octombrie
2019 Curtea Europeană a Dreptorilor Omului a reținut că reclamantul nu a oferit
argumente concrete privind caracterul părtinitor al soluției unui judecător profesionist
– căsătorit cu un alt judecător profesionist – atunci când se pronunță în același caz, la
un grad diferit de jurisdicție care nu presupunea controlul hotărârii soțului.
Participarea judecătorului la hotărârea privind acuzația de părtinire care i-a fost
adusă a fost remediată prin evaluarea ulterioară, pe fond, a plângerii privind existența
unei părtiniri, cu privire la care reclamantul a avansat același motiv, de către un
complet separat de judecători din cadrul aceleiași instanțe. Nu au existat dubii
justificate în mod obiectiv privind imparțialitatea Curții de Apel Chișinău.
Astfel, eexistența unei bănuieli legitime de lipsă de imparțialitate se apreciază
ținând seama inclusiv de optica celui acuzat, chiar dacă aceasta nu are un caracter
decisiv. Determinant este dacă temerile se dovedesc a fi justificate. Este important să
se stabilească dacă anumite fapte sau împrejurări pot ridica dubii legitime cu privire
la lipsa de imparțialitate a judecătorului, deci dacă temerile unei persoane cu privire
la imparțialitate sunt în mod obiectiv justificate.
Deci, invocarea unor bănuieli în privința nepărtinirii judecătorilor desemnați
pentru examinarea prezentei cauze în vederea obiectivității acestora și imparțialității
de care urmează să dea dovadă la examinarea cauzei este declarativă, poziție contrară
prevederilor art. 43 din Codul de procedură civilă.
Aspectele care țin strict de problema imparțialității instanței investite cu
judecarea cauzei nu sunt justificate, în maniera în care sunt au invocate în cererea de
strămutare.
La caz, se reține și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care
se cere ca în fiecare caz concret să se stabilească dacă există fapte dovedite de natură
a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor, or, doar simpla
trimitere la prevederile art. 43 din Codul de procedură civilă, nu poate constitui temei
de admitere a cererii de strămutare.
În acest sens, cererea de strămutare pe motive de bănuială legitimă, este
întemeiată și contrară art. 20 alin. (2) din Codul de procedură civilă, conform căruia,
la înfăptuirea justiției în cauze civile, judecătorii sunt independenți și se supun numai
legii.
În circumstanțele date, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de strămutare
a cauzei civile în altă instanță de același grad, depusă de Smochin Marcel, cu
trimiterea cauzei la Curtea de Apel Chișinău, pentru examinarea cererii de apel, în
același complet de judecată.
3
În conformitate cu art. 43 alin. (4), art. 269-270 din Codul de procedură civilă,
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de
Justiție
d i s p u n e:
Se respinge cererea depusă de Smochin Marcel privind strămutarea cauzei la o
altă instanță de același grad.
Cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Smochin Marcel
împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la
judecare în termen rezonabil a cauzei și încasarea prejudiciului moral, se trimite
pentru examinarea cererii de apel, în același complet de judecată.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Mariana Pitic
Galina Stratulat
4