2ra-251/22 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei civile si încasarea prejudiciului moral

Dosarul nr.2ra-251/22 2-20136555-01-2ra-25022022 Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud.: S. Vasilache ) Instanța de Apel - Curtea de Apel Chișinău (jud.: M. Guzun, I. Dutca, A. Malîi) Î N C H E I E R E 20 aprilie 2022 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Mariana Pitic Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Smochin Marcel, reprezentat de avocatul Marinescu Dumitru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Smochin Marcel împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei civile și încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2021, prin care s-a respins apelul declarat de Smochin Marcel și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 27 ianuarie 2021, c o n s t a t ă : La 02 noiembrie 2020, Marcel Smochin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției solicitând constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, repararea prejudiciului material în mărime de 3000 lei, a prejudiciului moral în mărime de 500000 lei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la 28 iulie 2019, a depus instanța judecătorească o acțiune împotriva executorului judecătoresc Nicolae Zmeu privind contestarea actelor executorului judecătoresc. Cauza civilă fost examinată în perioada 28 iulie 2019 până la 05 mai 2020, iar perioada respectivă este una excesivă în raport cu procedura și obiectul dedus judecării. Reclamantul consideră că respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale constituie însăși esența unei societăți democratice, iar obligația statelor de a se conforma cu bună-credință obligațiilor asumate constituie un principiu fundamental al răspunderii internaționale a statelor, încălcarea acestei obligații constituind un act ilicit și deschizând posibilitatea corelativă de reacție prin mijloace și măsuri admise în dreptul internațional împotriva încălcării acestei obligații.

1 Astfel, potrivit art.163 Codul de executare instanța urma să examineze cauza în cel mult 30 de zile, însă aceasta a fost judecată aproximativ zece luni, ceea ce nu poate fi constatat ca un termen rezonabil. În speța dată instanțele de judecată nu au asigurat examinarea cauzei într-un termen rezonabil, acțiunea reclamantului cu privire la contestarea actului juridic în sine nu a fost una cu o complexitate majoră, iar comportamentul reclamantului la examinarea pricinii a fost adecvat. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 27 ianuarie 2021, cererea de chemare în judecată Marcel Smochin împotriva Ministerului Justiției privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată, s-a respins ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că la 05 august 2019, la judecătoria Cimișlia a parvenit cererea de chemare în judecată Marcel Smochin împotriva lui Vasile Cuțitaru, executor judecătoresc Nicolae Zmeu privind anularea încheierii executorului judecătoresc de restituire a documentului executoriu și încasare a cheltuielilor de executare. În ședința de judecată din 13 septembrie 2019, părțile nu s-au prezentat, motiv pentru care instanța a dispus amânarea ședinței de judecată. Pentru ședința din 05 noiembrie 2019, Marcel Smochin a solicitat amânarea ședinței de judecată din 07 noiembrie 2019, iar la 06 noiembrie 2019 executorul a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa. Ședința de judecată din 07 noiembrie 2019 nu a avut loc din considerent că reclamantul Marcel Smochin a solicitat amânarea ședinței de judecată.

La 03 decembrie 2019 a depus cererea de examinare a cauzei în lipsa sa, însă ședința de judecată din 04 decembrie 2019 nu a avut loc în condițiile în care judecătorul a fost încadrat la examinarea unei cauze în complet de judecători. La 26 decembrie 2019, cauza a fost examinată în fond, iar pronunțarea încheierii a avut loc la 30 decembrie 2019, fiind admisă cererea de chemare în judecată a lui Marcel Smochin. La 25 februarie 2020 a fost depusă cererea de recurs de către executorul judecătoresc Nicolae Zmeu. Instanța a reținut că cauza s-a aflat pe rolul instanțelor de judecată – fond și recurs - din 05 august 2019 și până la 05 mai 2020, adică 9 luni de zile. Acțiunea lui Marcel Smochin a fost examinată într-o ședință, la 26 decembrie 2019, fiind pronunțată încheierea la 30 decembrie 2019, iar anterior în ședința din 13 septembrie 2019 părțile, inclusiv reclamantul, nu s-au prezentat, ședința din 07 noiembrie 2019, s-a amânat la cererea lui Marcel Smochin.

Ședința din 04 decembrie 2019 nu a avut loc din motive independente de voința instanței și a părților, încadrare judecătorului într-o cauza complexă în complet de judecată. La 26 decembrie 2019 a fost posibilă examinarea cauzei, fiind pronunțată încheierea la data de 30 decembrie 2019. La fel, și instanța de recurs a examinat cauza într-un termen legal, dosarul a parvenit în instanța de recurs la 11 martie 2020, fiind soluționat recursul la 05 mai 2020, respectiv conform art. 426 alin. (3) din codul de procedură civilă. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 28 ianuarie 2021, Smochin Marcel a declarat apel solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei 2 Chișinău, sediul Centru din 27 ianuarie 2021, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2021, s-a respins apelul declarat de Smochin Marcel și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 27 ianuarie 2021. La 08 februarie 2022, Smochin Marcel, reprezentat de avocatul Marinescu Dumitru a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2021 solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanței, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În motivare a invocat că decizia Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2021 și hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 27 ianuarie 2021 sunt ilegale, emise contrar tuturor prevederilor legislației naționale și internaționale.

Cererea de chemare în judecată urma a fi admisă, iar suma solicitată în speța dată cu titlu de prejudiciul moral, corespunde cerințelor legislației naționale, emise în cazuri cu situații exact similare și Recomandărilor CEDO. Instanța de apel și de fond nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea; Atât instanța de apel cât și instanța de fond la au aplicat eronat normele de drept material. Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 06 octombrie 2021. Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Cererea de recurs declarată la 08 februarie 2022, este depusă întremen legal, ținând cont că instanța de apel a expediat-o părților decizia motivată la 11 ianaurie 2022, potrivit dvezii de la fila dosarului 153. În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). La 25 februarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data primirii scrisorii, fiind recepționat la 01 martie 2022, potrivit avizului de recepție de la fila dosarului 170. Până la data examinării acțiunii, intimatul referință nu a depus. Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). 3 Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă. La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Smochin Marcel, reprezentat de avocatul Marinescu Dumitru, nu se încadrează în temeiurile 4 prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se declară inadmisibil recursul înaintat de Smochin Marcel, reprezentat de avocatul Marinescu Dumitru. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Mariana Pitic Victor Burduh 5