Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 01.03.2023
inadmisibil

3ra-1223/22 — anularea actelor administrative

HOTĂRÂRE
01.03.2023
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
anularea actelor administrative
Temei legal
temeiurile inadmisibilitatii recursului
Citează această cauză
3ra-1223/22 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.3ra-1223/2022 2-19161115-01-3ra-30112022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Dodon) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan) Î N C H E I E R E 01 martie 2023 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecători Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8”, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată formulată de Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8” împotriva Serviciului Fiscal de Stat, persoane terțe Igor Țurcanu și Mihail Postu cu privire la anularea actelor administrative, împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admisă cererea de apel depusă de Serviciul Fiscal de Stat, casată hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost pronunțată o decizie nouă prin care, s-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8”, ca neîntemeiată, c o n s t a t ă : La 07 octombrie 2019, Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8” a formulat cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Serviciului Fiscal de Stat, persoane terțe Igor Țurcanu și Mihail Postu solicitând anularea actului de control nr.1-802381 din 21 iunie 2019,

precum și a deciziei nr.428/347 din 10 iulie 2019 a Direcției Generale Administrare Fiscală Sud asupra cazului de încălcare a legislației comisă de Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8”, anularea deciziei nr.327 din 19 septembrie 2019 a Serviciului Fiscal de Stat prin care s-a respins contestația, ca neîntemeiată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 21 iunie 2019, la ora 16:30, inspectorii fiscali Violeta Ghețivu și Ala Evceva din cadrul Direcției control fiscal operativ nr.2, a Direcției Generale Administrare Fiscală Sud au efectuat control fiscal la fața locului prin metoda verificării operative la unitatea de transport XXXX XXX XXXX XXX 1 seria XXX nr.XXXXXX ce aparține Societății pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8” ce desfășoară activitate de călători și bagaje ce se deplasa pe ruta satul Baurci-Moldoveni-municipiul Cahul, locul verificării municipiul Cahul, privind respectarea legislației în vigoare, inclusiv utilizarea dispozitivelor și sistemelor pentru înregistrarea operațiunilor cu numerar, dreptul de a desfășura activitatea de întreprinzător.

A menționat că în cadrul controlului s-a verificat respectarea art.8 alin.(2) lit.c) Cod fiscal și prevederile Regulamentului transportatorilor auto de călători și bagaje aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.854 din 28 iulie 2006 și s-a constatat următoarele: „La transportarea contra cost a călătorilor, conducătorul mijlocului de transport sau persoana responsabilă de taxare nu a eliberat bilete de călătorie, nu a efectuat înscrieri în borderoul de evidență a biletelor. Biletele de călătorie nu au fost eliberate, înscrierile în borderoul de călătorie nu au fost efectuate la momentul achitării pentru călătorie comuna Zârnești - municipiul Cahul. Achitarea a fost efectuată la urcarea în unitatea de transport XXXX XXXX XXXX.

În concluziile actului de control s-a indicat: „Agentul economic nu a respectat art.14 lit.g) și m), art.15 lit.b) din Regulamentul transportatorilor de călători și bagaje aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.854 din 28 iulie 2006 și prevederile art.8 alin.2 lit.c) Cod fiscal și Hotărârea Guvernului nr.474 din 28 aprilie 1998 prin transportarea a 7 pasageri, fără eliberarea biletelor de călătorie la 2 pasageri, fără efectuarea înscrierilor respective în borderoul de evidență a biletelor la 2 pasageri”.

A mai notat că prin decizia nr.428/347 din 10 iulie 2019 asupra cazului de încălcare a legislației comisă de Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8”, Direcția Generală Administrare Fiscală Sud a decis de a aplica pentru încălcarea legislației amendă în mărime de 15 000 lei pentru efectuarea de către agentul transportator auto prin servicii regulate de călători în trafic urban, suburban, interurban, raional sau internațional fără emiterea și/sau raportarea biletelor conform prevederilor art.2541 alin.(2) Cod fiscal. La 19 septembrie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a examinat contestația depusă de Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8”, care a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Consideră că Direcția Generală Administrare Fiscală Sud nu delimitează clar până unde se întinde răspunderea operatorului de transport în cazul neemiterii și/sau raportării biletelor de călătorie și de unde începe răspunderea personală a conducătorului de transport pentru netransmiterea biletelor către pasageri, cu înscrierea acestora în borderoul de evidență a biletelor. Astfel, a opinat că art.2541 alin.(2) Cod fiscal este aplicabil în situația când operatorul de transport nu emite în general biletele de călătorie și nu le înmânează conducătorului de autobuz pentru a fi eliberate ulterior pasagerilor, precum și nu înmânează conducătorului de autobuz borderoul de evidență a biletelor.

În acest caz, este evident că operatorul de transport urmează a fi sancționat, fiind prezentă vina acestuia, or, conducătorul autobuzului nu a putut elibera pasagerilor bilete de călătorie, pentru că însuși operatorul de transport nu i le-a pus la dispoziție și nici borderoul de 2 evidență a biletelor de călătorie. Operatorul de transport a eliberat bilete de călătorie și borderoul de evidență a biletelor de călătorie conducătorului de autobuz, în acest caz, vinovăția operatorului de transport este exclusă și acesta nu poate fi sancționat conform art.2541 Cod fiscal, ci urmează a fi sancționat contravențional nemijlocit conducătorul autobuzului conform art.204 alin.(6)-(7) Cod contravențional.

A afirmat că abordarea rezultă din interpretarea sistemică a două norme, și anume, art.2541 Cod fiscal și art.204 alin.(6)-(7) Cod contravențional. Suplimentar a relevat că potrivit pct.83 al Regulamentului transportatorilor auto de călători și bagaje, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.854 din 28 iulie 2006, dacă în mijlocul de transport care transportă pasageri pe rute regulate au fost depistați pasageri cu bilete nevalabile sau fără bilete ori persoane care nu beneficiază de dreptul de a călători gratuit, șoferului sau taxatorului i se aplică o amendă în cuantumul stabilit de legislație sau se întocmește un proces-verbal ori un act, călătorul procură biletul, iar șoferul sau taxatorul vinovat de transportarea pasagerului fără bilet în scopul însușirii încasărilor este tras la răspundere administrativă.

Astfel, consideră că subiect al raporturilor juridice reglementate este echipajul unității de transport (șoferul) și nu agentul economic (contribuabilul). Obligativitatea utilizării mașinilor de casă și control pentru efectuarea decontărilor în numerar se aplică față de transportul de tip „taxi” și nu față de transportul auto de călători și bagaje pe rute regulate urbane. La caz, nu sunt aplicabile prevederile Hotărârii Guvernului nr.474 din 28 aprilie 1998, or, șoferul urma să elibereze pasagerilor bilete pentru călătorie și nu bon de casă și control. La transportul auto de călători pe rute regulate urbane utilizarea mașinii de casă și control nu este prevăzută de legislația în vigoare.

Totodată, reclamanta consideră că neîntemeiat a fost imputată încălcarea Regulamentului cu privire la aplicarea MCC pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.474 din 28 aprilie 1998 fără a se indica concret articolul, alineatul, punctul care au fost încălcate. Agentul transportator are obligația de a dota echipajul cu bilete de călătorie și nici de cum nu se rezumă la faptul izolat de eliberare/neeliberare a biletelor pentru pasageri, or, aceasta este obligația șoferului. Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8” din Cahul și-a onorat obligațiile și a înmânat conducătorului de rută biletele prevăzute de lege pentru astfel de tip de transport, inclusiv, borderoul de evidență a biletelor de călătorie, fapt ce rezultă expres din actul de control nr.1-802381 din 21 iunie 2019, or, în partea motivată nu se impută lipsa acestora.

Reclamanta consideră că alegațiile expuse au fost confirmate și de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat prin circulara nr.26-12-11-683/3172 din 11 aprilie 2014 privind acțiunile ce urmează a fi întreprinse în cazul verificării Transportului auto de călători pe rute regulate, acțiuni similare cu actul de control menționat, comunică că „Neeliberarea pe traseu a biletului de călătorie în transportul rutier regulat urban, suburban, interurban și internațional (de către conducătorul mijlocului de transport sau 3 persoana responsabilă de taxarea călătoriei) nu constituie încălcare fiscală.

Prin hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a anulat decizia nr.428/347 din 10 iulie 2019 a Direcției Generale Administrare Fiscală Sud a Serviciului Fiscal de Stat asupra cazului de încălcare a legislației comisă de Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8” și decizia nr.327 din 19 septembrie 2019 a Serviciului Fiscal de Stat pe marginea contestației împotriva deciziei nr.428/347 din 10 iulie 2019. Totodată, a fost respinsă pretenția formulată de Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8” împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea actului de control fiscal nr.1-802381 din 21 iunie 2019, ca neîntemeiată (f.d.131, 143-150).

Instanța de fond a constatat că în actele administrative contestate se face referire la normele care stabilesc obligațiile echipajului, care au fost încălcate de către șoferul unității de transport și stabilite de inspectorii fiscali în actul de control.

Încălcările constatate nu se referă la activitatea agentului economic, reținând sub acest aspect prevederile pct.16 al Regulamentului transporturilor auto de calatori și bagaje, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.854 din 28 iulie 2006. În această ordine de idei, prima instanță a stabilit că faptele constatate în actul de control nr.1-802381 din 21 iunie 2019 al Direcției Generale Administrare Fiscală Sud nu sunt imputabile contribuabilului, acestea fiind imputabile echipajului (șoferului) unității de transport, Mihail Postu, iar Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8” nu poartă răspundere pentru neexecutare obligațiilor de către șoferul unității de transport care-i aparține, deci, nu este subiectul încălcării fiscale constatate.

La acest capitol, instanța de fond a reținut că Serviciul Fiscal de Stat n-a prezentat careva probe, ce ar confirma ignorarea prevederilor menționate de către Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8” prin încasarea mijloacelor bănești în numerar fără aplicarea mașinilor de casă și de control. Astfel, prima instanță a concluzionat că Serviciul Fiscal de Stat a aplicat, ilegal, contribuabilului Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8” sancțiunea fiscală, considerente din care a anulat, ca fiind ilegale și neîntemeiate, actele administrative contestate.

Prima instanță a respins pretenția reclamantei cu privire la anularea actului de control nr.1-802381 din 21 iunie 2019 al Direcției Generale Administrare Fiscală Sud, menționând sub acest aspect că, acesta se referă la încălcarea obligațiilor de către echipajul (șoferul) unității de transport și nu de către Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8”, considerente din care, instanța de fond a constatat că actul de control nr.1-802381 din 21 iunie 2019 al Direcției Generale Administrare Fiscală Sud nu poate fi contestat de Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8”.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, cu respectarea termenului prevăzut de art.232 din Codul administrativ, la 02 august 2021, Serviciul Fiscal de Stat a declarat apel împotriva hotărârii din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 23 februarie 2022, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii instanței de fond solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi 4 decizii de respingere a acțiunii formulată de Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8”, ca fiind neîntemeiată (f.d.134-135, 158-161). Prin decizia din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Serviciul Fiscal de Stat.

A fost casată hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o decizie nouă prin care, acțiunea în contencios administrativ formulată de Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8” a fost respinsă, ca neîntemeiată (f.d.193, 194-209). Instanța de apel a concluzionat că hotărârea instanței de fond a fost adoptată cu aplicarea și interpretarea eronată a normelor materiale.

Referitor la fondul cauzei, instanța ierarhic inferioară a reținut că în urma întocmirii actului de control și emiterea deciziei nr.428/347 din 10 iulie 2019 asupra cazului de încălcare a legislației fiscale comisă de Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8” a fost stabilită încălcarea normelor prevăzute de art.8 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal și de pct.14 și pct.15 din Regulamentul transporturilor auto de călători și bagaje, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.854 din 28 iulie 2006, prin neeliberarea biletelor de călătorie și fără efectuarea înscrierilor respective în borderoul de evidență a biletelor, în unitatea de transport auto marca „ XXXX”, nr. de înregistrare XXXX, ce aparține Societății de Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8”, la volanul căruia se afla șoferul angajat al companiei, care în mod legal a participat la controlul operativ și a semnat actul de control fiscal.

Instanța de apel a opinat că prin neeliberarea biletelor de călătorie, persoana împuternicită înregistrată la agentul transportator – conducătorul auto, a admis încălcare fiscală, pentru care contribuabilului Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8” i-a fost aplicată sancțiune fiscală. În acest context, instanța ierarhic inferioară a reținut prevederile art.232 lit.a) din Codul fiscal, potrivit căruia, este tras la răspundere pentru încălcare fiscală contribuabilul persoană juridică a cărui persoană cu funcție de răspundere a săvârșit o încălcare fiscală. Totodată, instanța ierarhic inferioară a mai reținut că în cazul efectuării controlului fiscal prin metoda verificării operative, actul de control se întocmește în prezența persoanei din cadrul entității care va semna actul respectiv și va avea obligația corespunzătoare de a comunica exemplarul actului de control ce i-a fost înmânat către conducătorul entității.

Instanța de apel a constatat că conducătorul auto, reieșind din explicațiile acestuia la etapa efectuării controlului, a recunoscut neeliberarea biletelor pentru 2 pasageri și neincluderea în borderoul de evidență a biletelor. La volanul transportului auto, care a fost supus verificării operative, se afla conducătorul auto, angajat al companiei, care în mod legal a participat la controlul operativ. În acest sens, ultimul, a semnat actul de control nr.1-802381 din 21 iunie 2019, primind un al doilea exemplar în vederea transmiterii actului conducerii agentului economic. Conform art.8 alin.(3) din Codul fiscal, în caz de absență a conducătorului întreprinderii, obligațiile prevăzute la alin.(2) lit.f) și g) sunt îndeplinite de alte 5 persoane cu funcții de răspundere, gestionare ale subiectului impunerii, în limitele competenței lor.

În această ordine de idei, instanța de apel a notat că încălcarea legislației fiscale a fost clar constatată prin actul de control nr.1-802381 din 21 iunie 2019, prin expunerea detaliată a faptei în raport cu norma legală încălcată și obligația legală ignorată de Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8”. În lumina celor constatate, instanța ierarhic inferioară a concluzionat asupra legalității deciziei nr.428/347 din 10 iulie 2019 asupra cazului de încălcare a legislației comisă de Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8” emisă de Serviciul Fiscal pentru încălcarea legislației fiscale, astfel, legalitatea acesteia a generat și legalitatea deciziei nr.327 din 19 septembrie 2019 pe marginea contestației, nefiind depistate careva motive pentru anularea acestora.

La 01 iulie 2022, Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8”, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.217), ulterior, la 21 iulie 2022, a depus recursul motivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de menținere a hotărârii instanței de fond (f.d.219-221). În motivarea recursului a reiterat circumstanțele de fapt și de drept invocate în cererea de chemare în judecată și susținute pe parcursul examinării cauzei de instanța ierarhic inferioară. Suplimentar, consideră că instanța de apel a interpretat eronat normele de drept material.

Conform art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 iunie 2022, în ședință publică (f.d.193, 194-209). La materialele cauzei nu se regăsesc înscrisuri prin care s-ar confirma notificarea părților participante la proces copia dispozitivului deciziei recurate. La 01 iulie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8”, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de menținere a hotărârii instanței de fond (f.d.217).

Materialele cauzei atestă că, la 21 octombrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8” și avocatul 6 acesteia Maxim Todorov au recepționat copia deciziei motivată din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei (f.d.213-214). La 21 iulie 2022, Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8”, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, a depus recursul motivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de menținere a hotărârii instanței de fond (f.d.219-221). Astfel, instanța de recurs conchide că Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8”, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, a depus recursul cu respectarea termenelor prevăzute de art.245 din Codul administrativ.

La 30 noiembrie 2022, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, într-un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Serviciului Fiscal de Stat, lui Igor Țurcan și Mihail Postu copia recursului depus de Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8”, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și li-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.224).

La 09 decembrie 2022, Serviciul Fiscal de Stat a depus referință la recursul depus de Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8”, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat (f.d.228-231).

În susținerea referinței a notat că răspunderea fiscală revine agentului economic, care este direct responsabil pentru obligațiile echipajului unității de transport, făcând referire, sub acest aspect, la decizia Curții Constituționale nr.108 din 07 octombrie 2019. La 21 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Societății pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8”, avocatului Maxim Todorov precum și lui Mihail Postu copia referinței depuse de Serviciul Fiscal de Stat la cererea de recurs depusă de Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8”, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, pentru informare (f.d.234).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus de Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8”, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, inadmisibil, din următoarele motive. Prin prisma art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin.(2) din art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

7 Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, din Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într- o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că, admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fata instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform 8 jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, cererea de recurs depusă de Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8”, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, este inadmisibilă. În conformitate cu prevederile art. art.230, 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Societatea pe Acțiuni „Parcul de Autobuze și Taximetrie nr.8”, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca – Doneva judecători Iurie Bejenaru Aliona Miron 9

§ Citări

Rețeaua de citări a acestei cauze

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-06-29
0,95
3ra-1280/21 — anularea actului administrativ
Dosar nr. 3ra-1280/21 2-20054375-01-3ra-13122021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Dodon) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici) D E C I Z I E 29 iunie 2022 mun. Chișinău
CSJ 2022-07-06
0,95
3ra-531/22 — anularea actelor administrative; act de control, decizie de sanctionare
Dosarul nr. 3ra-531/22 2-20101647-01-3ra-11052022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 06 iulie 2022 mu
CSJ 2022-12-14
0,95
3ra-988/22 — contestarea actelor administrative si obligarea emiterii actului administrativ favorabil
Dosarul nr. 3ra-988/22 2-19145982-01-3ra-22092022 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani (jud. V. Dodon) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan) Î N C H E I E R E 14 decembrie 2022
CSJ 2022-11-24
0,95
3ra-1214/21 — recunoasterea nulitatii partiale a tranzactiei de impacare, anularea in parte a actelor administrative
Dosarul nr. 3ra-1214/21 2-14178459-01-3ra-17112021 Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău (jud. M. Diaconu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău ( jud. A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc) DECIZIE 24 noiembrie 2022 mun.
CSJ 2021-04-14
0,95
3ra-321/21 — anularea actelor administrative
Dosarul nr. 3ra-321/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, M. Guzun, Gr. Dașchevici) D E C I Z I E 14 aprilie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă