2ra-1811/22 — revendicarea bunului din posesie straina si repararea prejudiciului moral cauzat prin infractiune

Dosarul nr. 2ra-1811/22 2-21096920-01-2ra-26122022 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. S. Dubceac) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza) ÎNCHEIERE 22 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Guțu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Guțu împotriva lui Eugeniu Magdei și Anatoli Țibulca, intervenient accesoriu Igor Cazacu cu privire la revendicarea bunului din posesia străină și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 06 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Alexandru Guțu și a fost menținută hotărârea din 29 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, constată: La data de 29 iunie 2021, Alexandru Guțu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Eugeniu Magdei și Anatoli Țibulca, intervenient accesoriu Igor Cazacu cu privire la revendicarea bunului din posesia străină și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prejudiciile solicitate au fost cauzate prin infracțiune, precum și garajul se află în posesia pârâților ca urmare a comiterii infracțiunii. În fapt a invocat că, prin decizia Primăriei or. Bălți nr. 2/46 din 20 februarie 1992 s-a hotărât de a-i elibera lui Igor Cazacu un lot cu suprafața de 20 m2 în mun. XXXXX, str. XXXXX pentru construcția garajului. A reținut faptul că, Igor Cazacu a început construcția garajului (a construit fundamentul), însă nu l-a finalizat și la 15 iunie 1992, sub formă de construcție nefinalizată, l-a vândut lui Alexandru Guțu, contra unei sume de 250 de dolari SUA, 1 pentru ce a fost întocmită o recipisă din 15 iunie 1992, ce ține locul unui contract de vânzare-cumpărare.

A menționat că, ulterior, a construit garajul și i-a permis din octombrie anul 1996 lui Eugeniu Magdei să se folosească gratuit de garajul lui. Comunicând cu Eugeniu Magdei, acesta l-a asigurat că totul e bine. Mai apoi el a dispărut, nu mai comunica cu reclamantul la telefon, fără a-i restitui cheile de la garaj. A susținut că, s-a deplasat la garaj, dar nimeni nu era acolo, apoi a stabilit un bărbat pe care nu-l cunoaște și care fără voia lui se afla în garajul lui, după care el s-a adresat la poliție și a aflat că Eugeniu Magdei ilegal a vândut garajul lui Anatoli Țibulca. A susținut că, la 10 decembrie 2018 a fost pornită urmărirea penală conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.1) din Codul penal.

În cadrul urmăririi penale s-a stabilit că Eugeniu Magdei a comis fapta prejudiciabilă prevăzută de legea penală și pasibilă de pedeapsă penală și anume că Eugeniu Magdei obținând acordul lui Alexandru Guțu de a folosi o perioadă garajul acestuia, după ce a intrat în posesia garajului ultimului fără nici un drept, a vândut ilegal garajul care nu-i aparținea, către Anatoli Țibulca. A menționat că, potrivit ordonanței din 15 ianuarie 2019 a Procurorului în Procuratura mun. Bălți, Carina Chirpii, s-a constatat vinovăția lui Eugeniu Magdei în săvârșirea infracțiunii de escrocherie, infracțiune prevăzută de art. 190 alin.1) din Codul penal, care conform art. 16 din Codul penal se califică ca infracțiune mai puțin gravă.

Învinuitul Eugeniu Magdei și-a recunoscut vina și a înaintat cerere de încetare a urmăririi penale în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Prin aceeași ordonanță a procurorului în Procuratura mun. Bălți, Carina Chirpii, a fost încetată urmărirea penală și liberat de răspundere penală învinuitul Eugeniu Magdei, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție conform prevederilor art. 275 pct. 4) din Codul de procedură penală. A solicitat reclamantul revendicarea bunului și anume garajului, situat în mun. XXXXX, str. XXXXX, din posesia lui Anatoli Țibulca, cu obligarea lui Anatoli Țibulca să restituie lui Alexandru Guțu garajul, situat în mun.

XXXXX str. XXXXX și să înlăture obstacolele create în folosirea și posesia garajului indicat. Încasarea de la Eugeniu Magdei în beneficiul reclamantului a prejudiciului moral în sumă de 10 000 de lei. Prin hotărârea din 29 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost respinsă acțiunea. La data de 15 decembrie 2021 Alexandru Guțu, a declarat apel împotriva hotărârii din 29 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral. Prin decizia din 06 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Alexandru Guțu și a fost menținută hotărârea din 29 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Bălți a reținut că, cerințele lui Alexandru 2 Guțu nu sunt întemeiate privind revendicarea bunului – garajului situat în mun. XXXXX, str. XXXXX, or, la materialele cauzei nu se regăsește careva acte ce ar confirma dreptul de proprietate a lui Alexandru Guțu. Astfel, instanța de apel a constatat că recipisa, întocmită de Igor Cazacu și contrasemnată de acesta, nu poate servi temei de confirmare a dreptului de proprietate a lui Alexandru Guțu asupra garajului pretins situat în mun. XXXXX, str. XXXXX, deoarece nu întrunește exigențele de valabilitate a unui contract bilateral, sinalagmatic de înstrăinare a unui bun imobil: lipsesc datele cumpărătorului, semnătura acestuia, autentificarea notarială și înregistrarea dreptului în Registrul bunurilor imobile.

Dreptul de proprietate asupra garajului urma să fie înregistrat la BIT și ulterior în Registrul bunurilor imobile, deținut la moment de IP Agenția Servicii Publice, Departamentul cadastru. Instanța de apel a considerat corectă și întemeiată poziția instanței de fond referitor la pretenția lui Alexandru Guțu cu privire la încasarea prejudiciului moral de la Eugeniu Magdei. Instanța de apel a atestat că, Alexandru Guțu n-a prezentat probe pertinente și concludente, înscrisuri justificative care ar confirma existența faptei prejudiciabile, existența prejudiciului moral, precum și legătura cauzală dintre acestea, nefiind confirmată necesitatea compensării prejudiciului moral și anume prin ce se exprimă dauna morală (care suferințe fizice sau psihice), or, conform prevederilor art. 118 alin.1) din Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

La data de 05 decembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Alexandru Guțu a declarat recurs împotriva deciziei din 06 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a depășit limitele judecării apelului și a încălcat principiul neînrăutățirii situației lui Alexandru Guțu în propriul apel, judecarea cauzei în ambele instanțe a avut loc în absența pârâților Eugeniu Magdei și Anatoli Țibulca și intervenientului accesoriu Igor Cazacu, care nu au fost citați legal în instanța de judecată, nu au fost comunicate actele de procedură pârâților și persoanelor cointeresate, instanțele de judecată inferioare contrar principiului accesului liber la justiție i-au refuzat dreptul la apărare lui Alexandru Guțu, a fost încălcat principiul legalității, pregătirea cauzei pentru dezbateri judiciare atât în prima instanță, dar în special în instanța de apel a avut un aspect formal, lui Alexandru Guțu, victimă a infracțiunii i s-a refuzat recuperarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, prin ce a fost încălcat art. 1 al Primului Protocol adițional CEDO, nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii în fond, au fost încălcate și aplicate greșit normele de drept material, eronat a fost aplicată legea.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. 3 Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 06 septembrie 2022. Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa recurentului Alexandru Guțu la data de 07 octombrie 2022 și a fost recepționată la 11 octombrie 2022 (f.d. 95, 96). Astfel, recursul, declarat la 05 decembrie 2022, este în termen. La 26 decembrie 2022, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților Eugeniu Magdei și Anatoli Țibulica, iar la 02 februarie 2023 în adresa intimatului Igor Cazacu, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d.

121, 123). Prin referința depusă la 28 ianuarie 2023, Anatoli Țibulica a solicitat respingerea recursului declarat de Alexandru Guțu. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

4 În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandru Guțu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Alexandru Guțu, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Alexandru Guțu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Alexandru Guțu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic 5