3ra-51/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-51/2023 2-19204926-01-3ra-18012023 prima instanță: Judecătoria Chișinău, Râșcani (jud. V. Dodon) instanța de apel Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan) ÎNCHEIERE 22 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Viorel Ciobanu, Sergiu Ciobanu și Adelina Ciobanu, reprezentată de Viorel Ciobanu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Viorel Ciobanu în numele său și în interesele fiicei XXXXX și Sergiu Ciobanu împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 27 decembrie 2019, Viorel Ciobanu, în numele său și în interesele fiicei XXXXX și Sergiu Ciobanu au depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind anularea actelor administrative.

Ulterior, la data de 11 februarie 2020, la data de 07 iulie 2020 și la data de 27 noiembrie 2020 și-au modificat pretențiile. În motivele acțiunii au indicat că la data de 18 noiembrie 2019 a primit și a făcut cunoștință cu hotărârea Serviciului Fiscal de Stat seria AH nr.0018440 din 30 iulie 2019 privind executarea silită a obligației fiscale a contribuabilului, prin care s-a hotărât de a executa silit obligația fiscală în privința reclamantului Viorel Ciobanu în mărime de 50805,57 lei. Au menționat că hotărârea privind executarea silită a obligației fiscale a contribuabilului a fost contestată la Serviciul Fiscal de Stat, totodată, suplimentar s-a solicitat recalcularea impozitului pe venit pentru anul 2018 pe numele lui Viorel Ciobanu, Sergiu Ciobanu și XXXXX cu excluderea constatării creșterii de capital din vânzarea apartamentului nr.XXXXX.

Prin decizia Serviciului Fiscal de Stat nr. 415 din 12 decembrie 2019 contestația a fost respinsă. 1 Reclamanții au notat că hotărârea Serviciului Fiscal de Stat seria AH nr.0018440 din 30 iulie 2019 și decizia Serviciului Fiscal de Stat nr. 415 din 12 decembrie 2019 sunt netemeinice, care necesită a fi anulate. În argumentarea motivului de anulare au relatat că la data de 19 aprilie 2019 s-au adresat cu o cerere către Serviciul Fiscal de Stat prin care au solicitat recalcularea impozitul pe venit pentru anul 2018 pe numele Viorel Ciobanu, Sergiu Ciobanu și XXXXX cu excluderea creșterii de capital și impozitului pe venit din această sumă. Au menționat, că prin răspunsul Serviciului Fiscal de Stat cu nr. 26-08/1- 09/6610 din 27 mai 2019 au fost explicate drepturile, fără a admite cererea.

A precizat, că la 14 iunie 2019 s-a adresat cu o cerere în instanța de judecată prin care a contestat acțiunile Serviciului Fiscal de Stat. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani) din 03 octombrie 2019 s-a dispus declararea inadmisibilă a cererii de chemare în judecată depusă de Sergiu Ciobanu, Viorel Ciobanu în interes propriu și interesele copilului minor XXXXX împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind contestarea actelor administrative, care a fost contestată în Curtea de Apel Chișinău. Au declarat că contestarea acțiunilor Serviciului Fiscal de Stat în legătura cu impozitul pe venit pentru anul 2018 a generat neachitarea obligației fiscale de către Viorel Ciobanu, concomitent contestarea respectivă fiind un impediment în dispunerea executării silite.

Reclamanții au apreciat că hotărârea Serviciului Fiscal de Stat privind executarea silită a obligației fiscale se bazează pe o apreciere greșită a venitului obținut și, implicit, a impozitului pe venit pentru anul 2018. Au precizat că de facto, în declarația pe venit pentru anul 2018 a declarat creșterea de capital în sumă de 270696 lei, pe care o consideră indicată greșit și ținând cont de prevederile art. 132 alin. (1) din Codul fiscal, conform cărora sarcina de bază a organului fiscal constă în exercitarea controlului asupra respectării legislației fiscale, asupra calculării corecte, vărsării depline și la timp la buget a sumelor obligațiilor fiscale, Serviciul Fiscal de Stat urma să recalculeze suma impozitului pe venit pentru anul 2018 ținând cont de următoarele.

În fapt, în baza contractului de investiții nr. 1/107 înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial la 05 septembrie 2011 împreună cu soția XXXXX, au devenit coproprietari ai apartamentului nr.XXXXXX, iar suma achitată pentru procurarea apartamentului în variantă albă a constituit 632 355 de lei, ulterior, fiind investit bani în repararea și mobilarea apartamentului peste 800 000 de lei. Au remarcat că începând cu luna octombrie 2011 au început să locuiască împreună cu soția XXXXX și fiul XXXXX în apartamentul XXXXX, care a devenit locuința de baza a familiei, iar la 21 februarie 2012 s-a născut fiica XXXXX, care a locuit doar în apartamentul dat. Tot în apartament, la 14 februarie 2013 a decedat XXXXX, iar în baza certificatului de moștenitor legal nr.XXXXX din 14 februarie 2018, Viorel Ciobanu, Serghei Ciobanu și XXXXX au obținut dreptul de proprietate a câte 1/6 parte din apartamentul nr.XXXXX.

2 Au notat că prin raportul de evaluare nr. 241 întocmit de către „Vibimobil” SRL la 15 mai 2018, apartamentul nr.XXXXX a fost evaluat la suma de 1388400 lei. Au reiterat că prin decizia Direcției pentru protecția drepturilor copilului sectorul Botanica nr. XXXXX s-a decis autorizarea la înstrăinarea apartamentului XXXXX, în care copilului XXXXX îi aparținea 1/6 cotă-parte din valoarea de piață a bunului imobil de 1388400 lei, cu condiția de a depune valoarea cotei-părți în sumă de 231400 lei ce aparține minorei, care nu avea capacitate deplină de exercițiu, pe un cont special al acesteia.

La data de 21 iunie 2018 Ciobanu Viorel, deținând ½ de apartament în baza contractului de investiții nr. 1/107 înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial la 05 septembrie 2011 și 1/6 de apartament în baza certificatului de moștenitor legal, iar copiii XXXXX și XXXXX – câte 1/6 cotă-parte din apartament în baza certificatului de moștenitor legal, au înstrăinat apartamentul numărul XXXXX contra sumei de 1 444 443 de lei. Au susținut că deoarece locuința de baza a fost înstrăinată, în același an a procurat apartamentul nr.XXXXX, iar din cota ce-i revenea fiicei minore XXXXX, cu acordul Direcției pentru protecția drepturilor copilului și fiului XXXXX a fost procurat apartamentul nr.XXXXX. A reiterat că în rezultatul tranzacțiilor a fost schimbată locuința de baza, de la un apartament în casă nouă de 120 m2 pe altele în casă veche de 82 m2 și altul de 44 m2, iar careva venituri din vânzarea apartamentelor nu au obținut.

Reclamanții au evidențiat, că au locuit în apartamentul XXXXX începând cu anul 2011 care se confirmă prin certificatul dat de către Administratorul Asociației de Locatari din blocul menționat, prin declarații pe propria răspundere, probe cu martori, foto, video și alte probe materiale. În afară de cele menționate, au declarat că urmează să se țină cont de faptul că conform prevederilor art. 11 alin. (1) din Codul fiscal, toate îndoielile apărute la aplicarea legislației fiscale se vor interpreta în favoarea contribuabilului. Totodată au subliniat că contrar prevederilor art. 279 din Codul fiscal, de către organele cadastrale nu a fost efectuată reevaluarea apartamentul nr. XXXXX, fapt ce nu poate fi imputat proprietarilor apartamentului, deoarece nu au îngrădit această posibilitate organelor cadastrale.

Au notat că prin raportul de evaluare nr. 241 întocmit de către „Vibimobil” SRL la 15 mai 2018, apartamentul nr.XXXXX a fost evaluat la suma de 1388400 lei, urmând a fi considerată bază valorică a activelor de capital și nu suma la care a fost procurat apartamentul. Au indicat că confirmarea bazei valorice pe care urma să fie utilizată de către Serviciul Fiscal de Stat, servește și decizia nr. 28/2 din 13 iunie 2018 adoptată de către Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorul Botanica, prin care s-a constatat că partea de 1/6 din apartamentul XXXXX ce aparține minorei XXXXX valorează 231400 lei, sumă care urmează a fi pusă pe un cont special al acesteia.

Contrar acestora, la completarea declarației pe venit de către Serviciul Fiscal de 3 Stat a fost greșit apreciată baza valorică în sumă de 105392,50 lei, ca sumă ce reiese din contractul de investiții nr. 1/107 înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial la 05 septembrie 2011, fără să se țină cont că XXXXX a devenit coproprietar în baza certificatului de moștenitor. Au menționat că analogic urma a fi apreciată baza valorică și în cazul vânzării cotei-părți din apartament obținute prin moștenire de către Sergiu Ciobanu, precum și Viorel Ciobanu, iar Serviciul Fiscal de Stat a apreciat greșit starea de fapt și de drept ce reiese din vânzarea apartamentul nr.XXXXX, urmând a fi scutiți de impozitare pentru că imobilul întrunește condițiile „locuinței de bază”.

Au mai remarcat că decizia Serviciului Fiscal de Stat nr. 415 din 12 decembrie 2019 privind executarea silită a obligației fiscale a contribuabilului nu a fost suspendată, existând riscul executării acesteia, precum și penalitatea aplicată zilnic pentru întârzierea plății, pe parcursul anului 2020 a stins integral obligația fiscală în mărime de 50805,57 lei, figurând doar penalitatea în mărime de 7427 lei. Concomitent, urmează a fi reținut faptul că, în cazul în care de la venitul calculat pentru anul 2018 va fi exclusă creșterea de capital în sumă de 2700696 lei, impozitul pe venit pentru anul 2018 calculat contribuabilului Viorel Ciobanu constituie 1293,66 lei, iar în consecință suma plătită în plus la calcularea impozitului pe venit pentru anul 2018 constituie 49511,91 lei.

Au solicitat reclamanții constatarea faptului că apartamentul nr.XXXXX în perioada din octombrie 2011 până în iunie 2018 a fost locuința de bază a familiei Ciobanu, constatarea faptului că ½ din apartamentul nr.XXXXX, obținut de către Viorel Ciobanu, Sergiu Ciobanu și XXXXX în proprietate ca moștenire, baza valorică urmează să fie calculată reieșind din suma de 1388400 lei în baza raportului de evaluare nr. 241 întocmit de către „Vibimobil” SRL la 15 mai 2018 și, implicit, că la înstrăinarea acestuia reclamanții beneficiază de facilitățile fiscale prevăzute de art. 42 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal; constatarea faptului că la înstrăinarea apartamentului nu a avut loc o creștere de capital și, implicit, că la înstrăinarea acestuia reclamanții beneficiază de facilitățile fiscale prevăzute de art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, anularea hotărârii Serviciului Fiscal de Stat seria AH nr.0018440 din 30 iulie 2019 privind executarea silită a obligației fiscale a contribuabilului Viorel Ciobanu și deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. 415 din 12 decembrie 2019 pe marginea contestației împotriva hotărârii seria AH nr.0018440 din 30 iulie 2019 emisă de Direcția generală administrare fiscală municipiul Chișinău,

anularea obligațiilor fiscale pentru anul 2018 pe numele reclamanților cu radierea din Registrul fiscal de stat și obligarea pârâtului să întocmească documentele de plată în vederea restituirii sumei de 49511,91 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 22 decembrie 2021, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea. Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 20 ianuarie 2022, Viorel Ciobanu în numele său și în interesele fiicei XXXXX, și Serghei Ciobanu au declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 22 decembrie 2021. 4 Din materialele cauzei rezultă că, la caz hotărîrea instanței de fond a fost pronunțată public la 22 decembrie 2021, iar cererea de apel nemotivată a fost depusă la 20 ianuarie 2022, prin urmare apelul declarat a fost depus în interiorul termenului legal.

În speță, hotărârea motivată a fost expediată în adresa apelanților la 30 martie 2022, iar motivarea apelului a fost depusă la 28 aprilie 2022, cu respectarea prevederilor art. 232 alin. (2) Cod administrativ. Prin decizia din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Viorel Ciobanu în numele său și în interesele fiicei XXXXX, și Serghei Ciobanu și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 22 decembrie 2021. Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că urmare a examinării restanțelor contribuabilului Ciobanu Viorel, conform informației „Cont curent generalizat” din Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat s-a constatat că la situația din 30 iulie 2019, alcătuiesc în total suma de 50 805.57 lei față de Bugetul Public Național.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 193-201 Cod fiscal, Serviciul Fiscal de Stat, DGAF mun. Chișinău a hotărât executarea silită a obligației fiscale restante a contribuabilului Ciobanu Viorel în mărime de 50 805, 57 lei, calculată conform declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (CET 15), pentru perioada fiscală A/2018, prezentată de către contribuabil la data de 17.04.2019. Totodată, în temeiul art. 196 alin. (5) Cod fiscal, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să aplice una sau mai multe modalități de executare silită a obligației fiscale. Executarea silită a obligației fiscale se face în temeiul unei hotărâri emise de conducerea Serviciului Fiscal de Stat pe un formular tipizat aprobat de Serviciul Fiscal de Stat, care are valoare de document executoriu.

Instanța de apel a notat că ținând cont de faptul că, Ciobanu Viorel nu a întreprins nici o acțiune de executare a obligației fiscale în termenul stabilit de legislație, conform art. 193-201 Cod fiscal, Serviciul Fiscal de Stat, Direcția generală administrare fiscală mun. Chișinău a emis hotărârea seria AH nr.0018440 din 30 iulie 2019 privind executarea silită a obligației fiscale a contribuabilului, în mărime de 50 805,57 lei, fiind recepționată contra semnătură de către reclamantul/apelant la data de 18.11.2019. Nefiind de acord cu hotărârea privind executarea silită a obligației fiscale a contribuabilului, la data de 20.11.2019, Ciobanu Viorel a contestat-o cu cerere prealabilă la Serviciul Fiscal de Stat, solicitând recalcularea de către Serviciul Fiscal de Stat a impozitului pe venit pentru anul 2018 pe numele Ciobanu Viorel, Ciobanu Sergiu, Ciobanu Adelina cu excluderea constatării creșterii de capital din vânzarea apartamentului nr.XXXXX.

Pe marginea contestației împotriva hotărârii privind executarea silită a obligației fiscale a contribuabilului, de către Serviciul Fiscal de Stat, DGAF mun. Chișinău a fost emisă decizia nr. 415 din 12 decembrie 2019, prin care contestația depusă de către Viorel Ciobanu a fost respinsă, fiind menținută hotărârea seria AH 5 nr.0018440 din 30 iulie 2019 privind executarea silită a obligației fiscale a contribuabilului. Conform art. 188 alin. (2) și alin. (3) Cod fiscal, contribuabilul care descoperă că darea de seamă fiscală prezentată anterior conține o greșeală sau o omisiune are dreptul să prezinte o dare de seamă fiscală corectată, conform formularului și modului de întocmire în vigoare pentru darea de seamă fiscală care se corectează.

Darea de seamă fiscală corectată, depusă înainte sau în termenul stabilit pentru prezentarea dărilor de seamă fiscale pe o anumită perioadă fiscală se consideră dare de seamă fiscală pentru perioada respectivă. Instanța de apel a relatat că, precum a reținut și instanța de recurs prin decizia irevocabilă din data de 09.12.2019, reclamantul Ciobanu Viorel, în cazul în care a constatat că darea de seamă fiscală prezentată conține o greșeală, sau o omisiune, era în drept să prezinte o dare de seamă fiscală corectată, conform formularului și modului prevăzut de lege, dar nu să solicite ca autoritatea fiscală să efectueze de sine stătător corectările în locul acestuia, sau să constate careva fapte cu privire la locuința reclamantului, sau operațiuni de determinare a venitului impozabil.

Or, subsecvent pretenției cu privire la obligarea Serviciului Fiscal de Stat de a recalcula suma impozitului pe venit pentru anul 2018, Ciobanu Viorel solicită constatarea faptului că apartamentul nr.XXXXX, în perioada octombrie 2011-iunie 2018 a fost locuința de bază a familiei Ciobanu; obligarea Serviciului Fiscal de Stat să recalculeze impozitul pe venit cu excluderea creșterii de capital din vânzarea apartamentului nr.XXXXX pe motiv că aceasta a fost locuința de bază; obligarea Serviciului Fiscal de Stat să recunoască ca bază valorică la vânzarea apartamentului nr.XXXXX suma de 1 388 400 lei, calculată în baza raportului de evaluare nr. 241 din 15 mai 2018, întocmit de SRL ,,Vibimobil”.

La capitolul dat, instanța de apel a reținut că, conform art. 3 alin. (4) Cod fiscal, impozitarea se efectuează în baza prezentului cod și a altor acte normative adoptate în conformitate cu acesta, publicate în mod oficial, și care sunt în vigoare pe perioada stabilită pentru achitarea impozitelor și taxelor. Conform art. 8 alin. (2) Cod fiscal, contribuabilul este obligat: d) să prezinte informații veridice despre veniturile rezultate din orice activitate de întreprinzător, precum și despre alte obiecte ale impunerii; e) să achite la buget, la timp și integral, ținînd cont de prevederile art.7 alin. (5), sumele calculate ale impozitelor și taxelor, asigurînd exactitatea și veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate.

Conform art. 40 alin. (6) Cod fiscal, creșterea sau pierderea de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinței de bază nu este recunoscută în scopuri fiscale. În conformitate cu art. 5 pct. 46) Cod fiscal, locuința de bază este locuință care întrunește cumulativ următoarele condiții: a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puțin 3 ani; b) constituie domiciliul/reședința contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani până la momentul înstrăinării. Instanța de apel a menționat că din circumstanțele cauzei, se deduce cu certitudine că la data de 17.04.2019, Ciobanu Viorel a depus declarația cu privire 6 la impozitul pe venit pentru anul 2018 (CET 15) Direcției deservire fiscală Rîșcani, declarând creșterea de capital în sumă de 270 696 lei.

Mai mult ca atât, Ciobanu Viorel prin declarația prezentată la Serviciul Fiscal de Stat la data de 17.04.2019, a indicat în Formularul CET 15, aprobat prin Ordinul M.F. nr. 102 din 03.07.2017, datele cu privire la sursele de venit impozabile în conformitate cu prevederile Codului fiscal, pentru perioada fiscală pentru care se prezintă Declarația - A/2018, asigurând astfel exactitatea și veridicitatea dării de seamă fiscale prezentate, fiind semnată de către acesta. Corespunzător, darea de seamă prezentată la 17.04.2019, conform art. 187 alin. (4) Cod fiscal a fost semnată de către Viorel Ciobanu, asumându-și răspunderea prevăzută de lege pentru prezentarea de date și informații false sau eronate.

Instanța de apel a concluzionat că reieșind din faptul că legislația fiscală oferă posibilitate contribuabilului de a efectua corectarea informației în declarația cu privire la impozitul pe venit prin depunerea unei declarații corectate în modul și termenul prevăzut de art. 188 Cod fiscal, omisiunea acestuia de a corecta erorile admise prin depunerea unei declarații corectate în temeiul art. 188 Cod fiscal, nu este imputabilă Serviciului Fiscal de Stat. La 27 octombrie 2022 Viorel Ciobanu, Sergiu Ciobanu și Adelina Ciobanu, reprezentată de Viorel Ciobanu, cu respectarea termenului prevăzut la art.245 alin.(1) din Codul administrativ, a depus cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Ulterior, la 09 ianuarie 2023, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii. În motivarea cererii de recurs s-a menționat că conform prevederilor art.40 alin.(6) din Codul Fiscal, creșterea sau pierderea de capital provenită din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinței de bază nu este recunoscută în scopuri fiscale. Conform art.5 pct.46) din Codul fiscal, locuință de bază este definită ca locuință care întrunește cumulativ următoarele condiții: a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puțin 3 ani; b) constituie domiciliul/reședința contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării.

Au nota că referirea Serviciului Fiscal de Stat la Hotărîrea Guvernului nr.125 din 18.02.2013 pentru aprobarea Regulamentului privind eliberarea actelor de identitate și evidența locuitorilor Republicii Moldova nu este întemeiată, deoarece contravine Codului Civil, care are putere de lege organică și a căror prevederi urmează a fi aplicate. Mai mult, Regulamentul menționat reglementează modul de înregistrare și ținerea evidenței populației în Republica Moldova, prin înregistrarea la domiciliu sau la reședința temporară și nici de cum nu se referă la reședința obișnuită, prin care se înțelege șederea statornică a persoanei într-un imobil. 7 Astfel, pct.88 al Regulamentului prevede că ,,înregistrarea persoanelor la domiciliu sau la reședință are drept scop evidența locuitorilor Republicii Moldova și nu stabilește drepturile acestora asupra spațiului locativ”.

Au relatat că conform prevederilor art. 11 alin.(l) din Codul Fiscal, toate îndoielile apărute la aplicarea legislației fiscale se vor interpreta în favoarea contribuabilului. În acest sens este elocventă Hotărîrea CEDO din 13.02.2018 Prigală contra Moldovei, prin care Curtea a constatat violarea Articolului 7 din Convenție, observând, că în temeiul articolului 11 din Codul fiscal al Republicii Moldova, toate îndoielile apărute la aplicarea legislației fiscale se vor interpreta în favoarea contribuabilului. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 27 septembrie 2022, Viorel Ciobanu, Sergiu Ciobanu și Adelina Ciobanu, reprezentată de Viorel Ciobanu a depus recurs nemotivat la 27 octombrie 2022. Decizia motivată din 27 septembrie 2022 a fost notificată de Viorel Ciobanu, Sergiu Ciobanu și Adelina Ciobanu, reprezentată de Viorel Ciobanu la 26 decembrie 2022 (f.d.32, vol.II), prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recursul motivat depus la 09 ianuarie 2023, este conform termenului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Viorel Ciobanu, Sergiu Ciobanu și Adelina Ciobanu, reprezentată de Viorel Ciobanu, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. 8 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic 9 superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Viorel Ciobanu, Sergiu Ciobanu și Adelina Ciobanu, reprezentată de Viorel Ciobanu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Viorel Ciobanu, Sergiu Ciobanu și Adelina Ciobanu, reprezentată de Viorel Ciobanu se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 10