3ra-51/23 — contestarea actului administrativ

3ra-51/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-51/2023

2-19204926-01-3ra-18012023

prima instanță: Judecătoria Chișinău, Râșcani (jud. V. Dodon)

instanța de apel Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

ÎNCHEIERE

22 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Viorel Ciobanu, Sergiu

Ciobanu și Adelina Ciobanu, reprezentată de Viorel Ciobanu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Viorel Ciobanu în numele său și în interesele fiicei XXXXX și Sergiu Ciobanu

împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 27 decembrie 2019, Viorel Ciobanu, în numele său și în interesele fiicei

XXXXX și Sergiu Ciobanu au depus cerere de chemare în judecată împotriva

Serviciului Fiscal de Stat privind anularea actelor administrative.

Ulterior, la data de 11 februarie 2020, la data de 07 iulie 2020 și la data de 27

noiembrie 2020 și-au modificat pretențiile.

În motivele acțiunii au indicat că la data de 18 noiembrie 2019 a primit și a

făcut cunoștință cu hotărârea Serviciului Fiscal de Stat seria AH nr.0018440 din 30

iulie 2019 privind executarea silită a obligației fiscale a contribuabilului, prin care

s-a hotărât de a executa silit obligația fiscală în privința reclamantului Viorel

Ciobanu în mărime de 50805,57 lei.

Au menționat că hotărârea privind executarea silită a obligației fiscale a

contribuabilului a fost contestată la Serviciul Fiscal de Stat, totodată, suplimentar

s-a solicitat recalcularea impozitului pe venit pentru anul 2018 pe numele lui

Viorel Ciobanu, Sergiu Ciobanu și XXXXX cu excluderea constatării creșterii de

capital din vânzarea apartamentului nr.XXXXX. Prin decizia Serviciului Fiscal de

Stat nr. 415 din 12 decembrie 2019 contestația a fost respinsă.

1

Reclamanții au notat că hotărârea Serviciului Fiscal de Stat seria AH

nr.0018440 din 30 iulie 2019 și decizia Serviciului Fiscal de Stat nr. 415 din 12

decembrie 2019 sunt netemeinice, care necesită a fi anulate.

În argumentarea motivului de anulare au relatat că la data de 19 aprilie 2019

s-au adresat cu o cerere către Serviciul Fiscal de Stat prin care au solicitat

recalcularea impozitul pe venit pentru anul 2018 pe numele Viorel Ciobanu, Sergiu

Ciobanu și XXXXX cu excluderea creșterii de capital și impozitului pe venit din

această sumă.

Au menționat, că prin răspunsul Serviciului Fiscal de Stat cu nr. 26-08/1-

09/6610 din 27 mai 2019 au fost explicate drepturile, fără a admite cererea.

A precizat, că la 14 iunie 2019 s-a adresat cu o cerere în instanța de judecată

prin care a contestat acțiunile Serviciului Fiscal de Stat.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani) din 03 octombrie 2019

s-a dispus declararea inadmisibilă a cererii de chemare în judecată depusă de

Sergiu Ciobanu, Viorel Ciobanu în interes propriu și interesele copilului minor

XXXXX împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind contestarea actelor

administrative, care a fost contestată în Curtea de Apel Chișinău.

Au declarat că contestarea acțiunilor Serviciului Fiscal de Stat în legătura cu

impozitul pe venit pentru anul 2018 a generat neachitarea obligației fiscale de către

Viorel Ciobanu, concomitent contestarea respectivă fiind un impediment în

dispunerea executării silite.

Reclamanții au apreciat că hotărârea Serviciului Fiscal de Stat privind

executarea silită a obligației fiscale se bazează pe o apreciere greșită a venitului

obținut și, implicit, a impozitului pe venit pentru anul 2018.

Au precizat că de facto, în declarația pe venit pentru anul 2018 a declarat

creșterea de capital în sumă de 270696 lei, pe care o consideră indicată greșit și

ținând cont de prevederile art. 132 alin. (1) din Codul fiscal, conform cărora

sarcina de bază a organului fiscal constă în exercitarea controlului asupra

respectării legislației fiscale, asupra calculării corecte, vărsării depline și la timp la

buget a sumelor obligațiilor fiscale, Serviciul Fiscal de Stat urma să recalculeze

suma impozitului pe venit pentru anul 2018 ținând cont de următoarele.

În fapt, în baza contractului de investiții nr. 1/107 înregistrat la Oficiul

Cadastral Teritorial la 05 septembrie 2011 împreună cu soția XXXXX, au devenit

coproprietari ai apartamentului nr.XXXXXX, iar suma achitată pentru procurarea

apartamentului în variantă albă a constituit 632 355 de lei, ulterior, fiind investit

bani în repararea și mobilarea apartamentului peste 800 000 de lei.

Au remarcat că începând cu luna octombrie 2011 au început să locuiască

împreună cu soția XXXXX și fiul XXXXX în apartamentul XXXXX, care a

devenit locuința de baza a familiei, iar la 21 februarie 2012 s-a născut fiica

XXXXX, care a locuit doar în apartamentul dat. Tot în apartament, la 14 februarie

2013 a decedat XXXXX, iar în baza certificatului de moștenitor legal nr.XXXXX

din 14 februarie 2018, Viorel Ciobanu, Serghei Ciobanu și XXXXX au obținut

dreptul de proprietate a câte 1/6 parte din apartamentul nr.XXXXX.

2

Au notat că prin raportul de evaluare nr. 241 întocmit de către „Vibimobil”

SRL la 15 mai 2018, apartamentul nr.XXXXX a fost evaluat la suma de 1388400

lei.

Au reiterat că prin decizia Direcției pentru protecția drepturilor copilului

sectorul Botanica nr. XXXXX s-a decis autorizarea la înstrăinarea apartamentului

XXXXX, în care copilului XXXXX îi aparținea 1/6 cotă-parte din valoarea de

piață a bunului imobil de 1388400 lei, cu condiția de a depune valoarea cotei-părți

în sumă de 231400 lei ce aparține minorei, care nu avea capacitate deplină de

exercițiu, pe un cont special al acesteia.

La data de 21 iunie 2018 Ciobanu Viorel, deținând ½ de apartament în baza

contractului de investiții nr. 1/107 înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial la 05

septembrie 2011 și 1/6 de apartament în baza certificatului de moștenitor legal, iar

copiii XXXXX și XXXXX – câte 1/6 cotă-parte din apartament în baza

certificatului de moștenitor legal, au înstrăinat apartamentul numărul XXXXX

contra sumei de 1 444 443 de lei.

Au susținut că deoarece locuința de baza a fost înstrăinată, în același an a

procurat apartamentul nr.XXXXX, iar din cota ce-i revenea fiicei minore XXXXX,

cu acordul Direcției pentru protecția drepturilor copilului și fiului XXXXX a fost

procurat apartamentul nr.XXXXX.

A reiterat că în rezultatul tranzacțiilor a fost schimbată locuința de baza, de la

un apartament în casă nouă de 120 m2 pe altele în casă veche de 82 m2 și altul de

44 m2, iar careva venituri din vânzarea apartamentelor nu au obținut.

Reclamanții au evidențiat, că au locuit în apartamentul XXXXX începând cu

anul 2011 care se confirmă prin certificatul dat de către Administratorul Asociației

de Locatari din blocul menționat, prin declarații pe propria răspundere, probe cu

martori, foto, video și alte probe materiale.

În afară de cele menționate, au declarat că urmează să se țină cont de faptul

că conform prevederilor art. 11 alin. (1) din Codul fiscal, toate îndoielile apărute la

aplicarea legislației fiscale se vor interpreta în favoarea contribuabilului.

Totodată au subliniat că contrar prevederilor art. 279 din Codul fiscal, de

către organele cadastrale nu a fost efectuată reevaluarea apartamentul nr. XXXXX,

fapt ce nu poate fi imputat proprietarilor apartamentului, deoarece nu au îngrădit

această posibilitate organelor cadastrale.

Au notat că prin raportul de evaluare nr. 241 întocmit de către „Vibimobil”

SRL la 15 mai 2018, apartamentul nr.XXXXX a fost evaluat la suma de 1388400

lei, urmând a fi considerată bază valorică a activelor de capital și nu suma la care a

fost procurat apartamentul.

Au indicat că confirmarea bazei valorice pe care urma să fie utilizată de către

Serviciul Fiscal de Stat, servește și decizia nr. 28/2 din 13 iunie 2018 adoptată de

către Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorul Botanica, prin care s-a

constatat că partea de 1/6 din apartamentul XXXXX ce aparține minorei XXXXX

valorează 231400 lei, sumă care urmează a fi pusă pe un cont special al acesteia.

Contrar acestora, la completarea declarației pe venit de către Serviciul Fiscal de

3

Stat a fost greșit apreciată baza valorică în sumă de 105392,50 lei, ca sumă ce

reiese din contractul de investiții nr. 1/107 înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial

la 05 septembrie 2011, fără să se țină cont că XXXXX a devenit coproprietar în

baza certificatului de moștenitor.

Au menționat că analogic urma a fi apreciată baza valorică și în cazul vânzării

cotei-părți din apartament obținute prin moștenire de către Sergiu Ciobanu, precum

și Viorel Ciobanu, iar Serviciul Fiscal de Stat a apreciat greșit starea de fapt și de

drept ce reiese din vânzarea apartamentul nr.XXXXX, urmând a fi scutiți de

impozitare pentru că imobilul întrunește condițiile „locuinței de bază”.

Au mai remarcat că decizia Serviciului Fiscal de Stat nr. 415 din 12

decembrie 2019 privind executarea silită a obligației fiscale a contribuabilului nu a

fost suspendată, existând riscul executării acesteia, precum și penalitatea aplicată

zilnic pentru întârzierea plății, pe parcursul anului 2020 a stins integral obligația

fiscală în mărime de 50805,57 lei, figurând doar penalitatea în mărime de 7427 lei.

Concomitent, urmează a fi reținut faptul că, în cazul în care de la venitul

calculat pentru anul 2018 va fi exclusă creșterea de capital în sumă de 2700696 lei,

impozitul pe venit pentru anul 2018 calculat contribuabilului Viorel Ciobanu

constituie 1293,66 lei, iar în consecință suma plătită în plus la calcularea

impozitului pe venit pentru anul 2018 constituie 49511,91 lei.

Au solicitat reclamanții constatarea faptului că apartamentul nr.XXXXX în

perioada din octombrie 2011 până în iunie 2018 a fost locuința de bază a familiei

Ciobanu, constatarea faptului că ½ din apartamentul nr.XXXXX, obținut de către

Viorel Ciobanu, Sergiu Ciobanu și XXXXX în proprietate ca moștenire, baza

valorică urmează să fie calculată reieșind din suma de 1388400 lei în baza

raportului de evaluare nr. 241 întocmit de către „Vibimobil” SRL la 15 mai 2018

și, implicit, că la înstrăinarea acestuia reclamanții beneficiază de facilitățile fiscale

prevăzute de art. 42 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal; constatarea faptului că la

înstrăinarea apartamentului nu a avut loc o creștere de capital și, implicit, că la

înstrăinarea acestuia reclamanții beneficiază de facilitățile fiscale prevăzute de art.

40 alin. (1) din Codul fiscal, anularea hotărârii Serviciului Fiscal de Stat seria AH

nr.0018440 din 30 iulie 2019 privind executarea silită a obligației fiscale a

contribuabilului Viorel Ciobanu și deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. 415 din 12

decembrie 2019 pe marginea contestației împotriva hotărârii seria AH nr.0018440

din 30 iulie 2019 emisă de Direcția generală administrare fiscală municipiul

Chișinău, anularea obligațiilor fiscale pentru anul 2018 pe numele reclamanților cu

radierea din Registrul fiscal de stat și obligarea pârâtului să întocmească

documentele de plată în vederea restituirii sumei de 49511,91 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 22 decembrie 2021,

s-a respins ca neîntemeiată acțiunea.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 20 ianuarie 2022, Viorel

Ciobanu în numele său și în interesele fiicei XXXXX, și Serghei Ciobanu au

declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 22

decembrie 2021.

4

Din materialele cauzei rezultă că, la caz hotărîrea instanței de fond a fost

pronunțată public la 22 decembrie 2021, iar cererea de apel nemotivată a fost

depusă la 20 ianuarie 2022, prin urmare apelul declarat a fost depus în interiorul

termenului legal. În speță, hotărârea motivată a fost expediată în adresa apelanților

la 30 martie 2022, iar motivarea apelului a fost depusă la 28 aprilie 2022, cu

respectarea prevederilor art. 232 alin. (2) Cod administrativ.

Prin decizia din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de Viorel Ciobanu în numele său și în interesele fiicei XXXXX, și

Serghei Ciobanu și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani)

din 22 decembrie 2021.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că urmare a examinării

restanțelor contribuabilului Ciobanu Viorel, conform informației „Cont curent

generalizat” din Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat s-a constatat

că la situația din 30 iulie 2019, alcătuiesc în total suma de 50 805.57 lei față de

Bugetul Public Național.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 193-201 Cod fiscal, Serviciul Fiscal

de Stat, DGAF mun. Chișinău a hotărât executarea silită a obligației fiscale

restante a contribuabilului Ciobanu Viorel în mărime de 50 805, 57 lei, calculată

conform declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (CET 15),

pentru perioada fiscală A/2018, prezentată de către contribuabil la data de

17.04.2019.

Totodată, în temeiul art. 196 alin. (5) Cod fiscal, Serviciul Fiscal de Stat este

în drept să aplice una sau mai multe modalități de executare silită a obligației

fiscale. Executarea silită a obligației fiscale se face în temeiul unei hotărâri emise

de conducerea Serviciului Fiscal de Stat pe un formular tipizat aprobat de Serviciul

Fiscal de Stat, care are valoare de document executoriu.

Instanța de apel a notat că ținând cont de faptul că, Ciobanu Viorel nu a

întreprins nici o acțiune de executare a obligației fiscale în termenul stabilit de

legislație, conform art. 193-201 Cod fiscal, Serviciul Fiscal de Stat, Direcția

generală administrare fiscală mun. Chișinău a emis hotărârea seria AH nr.0018440

din 30 iulie 2019 privind executarea silită a obligației fiscale a contribuabilului, în

mărime de 50 805,57 lei, fiind recepționată contra semnătură de către

reclamantul/apelant la data de 18.11.2019. Nefiind de acord cu hotărârea privind

executarea silită a obligației fiscale a contribuabilului, la data de 20.11.2019,

Ciobanu Viorel a contestat-o cu cerere prealabilă la Serviciul Fiscal de Stat,

solicitând recalcularea de către Serviciul Fiscal de Stat a impozitului pe venit

pentru anul 2018 pe numele Ciobanu Viorel, Ciobanu Sergiu, Ciobanu Adelina cu

excluderea constatării creșterii de capital din vânzarea apartamentului nr.XXXXX.

Pe marginea contestației împotriva hotărârii privind executarea silită a obligației

fiscale a contribuabilului, de către Serviciul Fiscal de Stat, DGAF mun. Chișinău a

fost emisă decizia nr. 415 din 12 decembrie 2019, prin care contestația depusă de

către Viorel Ciobanu a fost respinsă, fiind menținută hotărârea seria AH

5

nr.0018440 din 30 iulie 2019 privind executarea silită a obligației fiscale a

contribuabilului.

Conform art. 188 alin. (2) și alin. (3) Cod fiscal, contribuabilul care

descoperă că darea de seamă fiscală prezentată anterior conține o greșeală sau o

omisiune are dreptul să prezinte o dare de seamă fiscală corectată, conform

formularului și modului de întocmire în vigoare pentru darea de seamă fiscală care

se corectează. Darea de seamă fiscală corectată, depusă înainte sau în termenul

stabilit pentru prezentarea dărilor de seamă fiscale pe o anumită perioadă fiscală se

consideră dare de seamă fiscală pentru perioada respectivă.

Instanța de apel a relatat că, precum a reținut și instanța de recurs prin decizia

irevocabilă din data de 09.12.2019, reclamantul Ciobanu Viorel, în cazul în care a

constatat că darea de seamă fiscală prezentată conține o greșeală, sau o omisiune,

era în drept să prezinte o dare de seamă fiscală corectată, conform formularului și

modului prevăzut de lege, dar nu să solicite ca autoritatea fiscală să efectueze de

sine stătător corectările în locul acestuia, sau să constate careva fapte cu privire la

locuința reclamantului, sau operațiuni de determinare a venitului impozabil.

Or, subsecvent pretenției cu privire la obligarea Serviciului Fiscal de Stat de a

recalcula suma impozitului pe venit pentru anul 2018, Ciobanu Viorel solicită

constatarea faptului că apartamentul nr.XXXXX, în perioada octombrie 2011-iunie

2018 a fost locuința de bază a familiei Ciobanu; obligarea Serviciului Fiscal de Stat

să recalculeze impozitul pe venit cu excluderea creșterii de capital din vânzarea

apartamentului nr.XXXXX pe motiv că aceasta a fost locuința de bază; obligarea

Serviciului Fiscal de Stat să recunoască ca bază valorică la vânzarea

apartamentului nr.XXXXX suma de 1 388 400 lei, calculată în baza raportului de

evaluare nr. 241 din 15 mai 2018, întocmit de SRL ,,Vibimobil”.

La capitolul dat, instanța de apel a reținut că, conform art. 3 alin. (4) Cod

fiscal, impozitarea se efectuează în baza prezentului cod și a altor acte normative

adoptate în conformitate cu acesta, publicate în mod oficial, și care sunt în vigoare

pe perioada stabilită pentru achitarea impozitelor și taxelor.

Conform art. 8 alin. (2) Cod fiscal, contribuabilul este obligat: d) să prezinte

informații veridice despre veniturile rezultate din orice activitate de întreprinzător,

precum și despre alte obiecte ale impunerii; e) să achite la buget, la timp și integral,

ținînd cont de prevederile art.7 alin. (5), sumele calculate ale impozitelor și taxelor,

asigurînd exactitatea și veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate.

Conform art. 40 alin. (6) Cod fiscal, creșterea sau pierderea de capital

provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinței de bază

nu este recunoscută în scopuri fiscale.

În conformitate cu art. 5 pct. 46) Cod fiscal, locuința de bază este locuință

care întrunește cumulativ următoarele condiții: a) este proprietatea contribuabilului

în decurs de cel puțin 3 ani; b) constituie domiciliul/reședința contribuabilului în

decursul ultimilor 3 ani până la momentul înstrăinării.

Instanța de apel a menționat că din circumstanțele cauzei, se deduce cu

certitudine că la data de 17.04.2019, Ciobanu Viorel a depus declarația cu privire

6

la impozitul pe venit pentru anul 2018 (CET 15) Direcției deservire fiscală Rîșcani,

declarând creșterea de capital în sumă de 270 696 lei.

Mai mult ca atât, Ciobanu Viorel prin declarația prezentată la Serviciul Fiscal

de Stat la data de 17.04.2019, a indicat în Formularul CET 15, aprobat prin Ordinul

M.F. nr. 102 din 03.07.2017, datele cu privire la sursele de venit impozabile în

conformitate cu prevederile Codului fiscal, pentru perioada fiscală pentru care se

prezintă Declarația - A/2018, asigurând astfel exactitatea și veridicitatea dării de

seamă fiscale prezentate, fiind semnată de către acesta.

Corespunzător, darea de seamă prezentată la 17.04.2019, conform art. 187

alin. (4) Cod fiscal a fost semnată de către Viorel Ciobanu, asumându-și

răspunderea prevăzută de lege pentru prezentarea de date și informații false sau

eronate.

Instanța de apel a concluzionat că reieșind din faptul că legislația fiscală oferă

posibilitate contribuabilului de a efectua corectarea informației în declarația cu

privire la impozitul pe venit prin depunerea unei declarații corectate în modul și

termenul prevăzut de art. 188 Cod fiscal, omisiunea acestuia de a corecta erorile

admise prin depunerea unei declarații corectate în temeiul art. 188 Cod fiscal, nu

este imputabilă Serviciului Fiscal de Stat.

La 27 octombrie 2022 Viorel Ciobanu, Sergiu Ciobanu și Adelina Ciobanu,

reprezentată de Viorel Ciobanu, cu respectarea termenului prevăzut la art.245

alin.(1) din Codul administrativ, a depus cerere de recurs nemotivată împotriva

deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Ulterior, la 09 ianuarie 2023, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii instanței de fond și a deciziei

instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În motivarea cererii de recurs s-a menționat că conform prevederilor art.40

alin.(6) din Codul Fiscal, creșterea sau pierderea de capital provenită din vânzare,

schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinței de bază nu este recunoscută în

scopuri fiscale.

Conform art.5 pct.46) din Codul fiscal, locuință de bază este definită ca

locuință care întrunește cumulativ următoarele condiții: a) este proprietatea

contribuabilului în decurs de cel puțin 3 ani; b) constituie domiciliul/reședința

contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării.

Au nota că referirea Serviciului Fiscal de Stat la Hotărîrea Guvernului nr.125

din 18.02.2013 pentru aprobarea Regulamentului privind eliberarea actelor de

identitate și evidența locuitorilor Republicii Moldova nu este întemeiată, deoarece

contravine Codului Civil, care are putere de lege organică și a căror prevederi

urmează a fi aplicate. Mai mult, Regulamentul menționat reglementează modul de

înregistrare și ținerea evidenței populației în Republica Moldova, prin înregistrarea

la domiciliu sau la reședința temporară și nici de cum nu se referă la reședința

obișnuită, prin care se înțelege șederea statornică a persoanei într-un imobil.

7

Astfel, pct.88 al Regulamentului prevede că ,,înregistrarea persoanelor la

domiciliu sau la reședință are drept scop evidența locuitorilor Republicii Moldova

și nu stabilește drepturile acestora asupra spațiului locativ”.

Au relatat că conform prevederilor art. 11 alin.(l) din Codul Fiscal, toate

îndoielile apărute la aplicarea legislației fiscale se vor interpreta în favoarea

contribuabilului. În acest sens este elocventă Hotărîrea CEDO din 13.02.2018

Prigală contra Moldovei, prin care Curtea a constatat violarea Articolului 7 din

Convenție, observând, că în temeiul articolului 11 din Codul fiscal al Republicii

Moldova, toate îndoielile apărute la aplicarea legislației fiscale se vor interpreta în

favoarea contribuabilului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 27 septembrie 2022,

Viorel Ciobanu, Sergiu Ciobanu și Adelina Ciobanu, reprezentată de Viorel

Ciobanu a depus recurs nemotivat la 27 octombrie 2022.

Decizia motivată din 27 septembrie 2022 a fost notificată de Viorel Ciobanu,

Sergiu Ciobanu și Adelina Ciobanu, reprezentată de Viorel Ciobanu la 26

decembrie 2022 (f.d.32, vol.II), prin urmare, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recursul motivat

depus la 09 ianuarie 2023, este conform termenului prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Viorel Ciobanu, Sergiu

Ciobanu și Adelina Ciobanu, reprezentată de Viorel Ciobanu, în raport cu

materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

8

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

9

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Viorel Ciobanu, Sergiu Ciobanu și Adelina Ciobanu,

reprezentată de Viorel Ciobanu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Viorel Ciobanu, Sergiu Ciobanu și Adelina Ciobanu,

reprezentată de Viorel Ciobanu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

10