2ac-47/23 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- conflict de competenta
2ac-47/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ac-47/23
2-22164839-01-2cc-10022023
Î N C H E I E R E
22 februarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
soluționând conflictul negativ de competență apărut între Curtea de Apel
Chișinău și Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a
Marinei Tauber și a lui Chim Molodean împotriva Comisiei pentru Situații
Excepționale a Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ
c o n s t a t ă :
La 10 noiembrie 2022, Marina Tauber și Chim Molodean au depus la
Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei pentru
Situații Excepționale a Republicii Moldova cu privire la contestarea actului
administrativ.
Întemeindu-și pretențiile în baza art. 10, 11 din Convenția Europeană
pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, art. 32, 40, 54
din Constituție, art. 1, 12, 17, 20, 21, 29, 36, 39, 189, 191, 206, 211, 212, 225 Cod
administrativ, au solicitat admiterea acțiunii și anularea integrală a pct. 3 din
Dispoziția nr. 42 din 13 octombrie 2022 a Comisiei pentru Situației Excepționale a
Republicii Moldova, ca fiind ilegal, nejustificat și nemotivat, prin care sunt
vătămate direct drepturile reclamanților.
Prin încheierea din 22 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cauza a
fost transmisă pentru judecare instanței de judecată competente – Judecătoria
Chișinău sediul Rîșcani.
Prin încheierea din 9 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,
dosarul a fost transmis la Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea
conflictului negativ de competență apărut și s-a suspendat procesul la examinarea
acțiunii.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că
1
competentă să examineze prezenta acțiune de contencios administrativ este Curtea
de Apel Chișinău, unde urmează a fi remisă, din următoarele considerente.
În conformitate art. 200 alin. (3) și (4) Cod administrativ, conflictul de
competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o
judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către
Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea
participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.
Din materialele cauzei rezultă indubitabil că Marina Tauber și Chim
Molodean au solicitat anularea pct. 3 al Dispoziției nr. 42 din 13 octombrie 2022 a
Comisiei pentru Situației Excepționale a Republicii Moldova (f. d. 4-23).
În conformitate cu art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă
reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor
administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de
autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea
legii și se aplică nemijlocit legea.
Conform art. 7 Cod administrativ, autoritate publică se consideră orice
structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act
normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui
interes public.
Potrivit art. 8 Cod administrativ, regimul de putere publică reprezintă
ansamblul competențelor prevăzute de lege în vederea realizării sarcinilor
autorităților publice, care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță juridică
obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice.
În corespundere cu art. 10 alin. (1) Cod administrativ, actul administrativ
individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de
autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului
public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea
sau stingerea raporturilor juridice de drept public.
În temeiul art. 12 Cod administrativ, un act administrativ normativ este
actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat, sau emis de o autoritate publică în
baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului
constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr
nedeterminat de situații identice.
În baza dispozițiilor art. 191 alin. (1) Cod administrativ, cu excepția
cazurilor prevăzute la alineatele (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate
acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță
acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative,
care nu se supun controlului de constituționalitate.
O acțiune în contencios administrativ, în corespundere cu art. 206 alin. (1)
lit. e) Cod administrativ, poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte a unui
act administrativ normativ (acțiune de control normativ).
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție relevă că actul administrativ, ca orice act juridic, reprezintă o
manifestare de voință făcută în scopul de a produce efecte juridice. Astfel, actul
administrativ reprezintă forma juridică principală a activității autorităților
administrației publice.
2
În ceea ce privește actul administrativ normativ, acesta cuprinde reguli
generale de conduită, impersonale și de aplicabilitate repetată, în vederea aplicării
la un număr nedeterminat de subiecți. Actul administrativ cu caracter normativ
prezintă trăsături asemănătoare oricărui alt act administrativ, având însă anumite
particularități.
Actul administrativ normativ reprezintă o manifestare unilaterală de voință
și este emis în temeiul și pentru realizarea puterii publice, fiind obligatoriu. Or,
caracterul obligatoriu al actului administrativ este o consecință a prezumției de
legalitate ce funcționează în favoarea unui asemenea act.
Subsecvent, actul administrativ normativ conține reguli generale cu
aplicabilitate repetată și produce efecte „erga omnes”. Astfel, actul normativ
conține reglementări de principiu, care se adresează unor persoane nedeterminate,
adică are o aplicabilitate generală. Oricât de restrâns ar fi obiectul de reglementare
a actelor administrative normative, acestea își păstrează caracterul normativ atâta
timp cât subiecții nu sunt individual determinați. Așadar, actele administrative
normative conțin reglementări cu caracter general, impersonal, care produc efecte
erga omnes, asemenea legilor.
Caracterul normativ al unui act administrativ derivă din întrunirea
cumulativă a următoarelor condiții: este un act juridic subordonat legii, este un act
aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau
legale, este un act care nu se supune controlului constituționalității, stabilește reguli
de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.
În contextul celor expuse, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că, în speța dedusă
judecății, obiectul juridic al acțiunii în contencios administrativ depuse de Marina
Tauber și Chim Molodean îl constituie anularea pct. 3 din Dispoziția nr. 42 din
13 octombrie 2022 a Comisiei pentru Situației Excepționale a Republicii Moldova,
care stabilește că, în conformitate cu art. 4 și 19 din Legea nr. 26/2008 privind
întrunirile, în vederea asigurării ordinii publice și accesului la libera circulație pe
drumurile publice, la căile de acces și evacuare către instituțiile publice, precum și
în scopul asigurării unei reacții prompte la situațiile ce necesită intervenții de
urgență precum apariția unor riscuri la securitatea națională:
- se interzice desfășurarea întrunirilor cu blocarea benzilor de circulație
și/sau a arterelor de transport ori a căilor de acces și evacuare către instituțiile
publice, cu excepția zilelor nelucrătoare, când aceste întruniri pot fi desfășurate pe
o perioadă de cel mult patru ore din momentul începerii întrunirii;
- pentru aplicarea prevederilor art. 21 alin. (1) din Legea nr. 26/2008, dacă
în timpul desfășurării întrunirii unii participanți încalcă ordinea publică sau
prevederile art. 8 din Legea nr. 26/2008, poliția îi poate îndepărta pe aceștia și fără
implicarea organizatorului, în cazul inacțiunii acestuia;
- pentru aplicarea prevederilor art. 21 alin. (1) din Legea nr. 26/2008, dacă
în timpul desfășurării întrunirii au loc acțiuni prin care se încalcă grav prevederile
art. 8, poliția poate cere organizatorului sistarea imediată a întrunirii și fără
implicarea reprezentantului autorității publice locale;
3
- prevederile art. 22 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 26/2008, pot fi
aplicate de către poliție și fără implicarea organizatorului sau reprezentantului
autorității publice locale.
Astfel, trebuie reamintit că, criteriile principale, în raport cu care actele
administrative se clasifică în acte cu caracter normativ și acte cu caracter
individual sunt: scopul pentru care acestea au fost adoptate sau emise și efectele
juridice produse.
În primul caz, actele administrative cu caracter normativ sunt
adoptate/emise în scopul organizării executării legii/dispozițiilor legale, în timp ce
actele administrative cu caracter individual se emit totdeauna exclusiv pentru
punerea în aplicare și aplicarea în concret a legii/dispozițiilor legale.
Totodată, actul administrativ normativ cuprinde reglementări de principiu,
cu caracter obligatoriu, formulate abstract în vederea aplicării unui număr
nedeterminat de persoane.
În ceea ce privește efectele juridice produse, actele administrative cu
caracter normativ conțin reguli/norme cu caracter general, având aplicabilitate într-
un număr nedefinit de situații, astfel că produc efecte juridice erga omnes față de
un număr nedefinit de persoane.
Caracterul esențial al actelor administrative normative este că, actele
administrative normative sunt norme de organizare și executare a normelor primare
din lege sau din hotărâri ale Guvernului, prezentând caracteristicile acestora:
generalitate, impersonalitate, abstracțiune. Caracterul mai extins sau mai redus al
acestor caracteristici pune în discuție actul administrativ normativ doar sub
aspectul cuprinderii și al sferei sale de aplicare, fără a-l transforma însă într-un act
administrativ individual.
În raport cu considerentele expuse, având în vedere și prevederile art. 12
Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că pct. 3 din Dispoziția nr. 42
din 13 octombrie 2022 a Comisiei pentru Situației Excepționale a Republicii
Moldova, reprezintă un act administrativ normativ, fiind cert că această normă a
fost adoptată în scopul organizării executării dispozițiilor Legii nr. 26/2008 privind
întrunirile și nu stabilește expres cercul persoanelor pentru care produce efecte
juridice, fiind opozabil tuturor subiecților de drept.
Se mai observă, de altfel, că actul administrativ contestat la caz este act
juridic subordonat legii, emis de o autoritate publică - Comisia pentru Situații
Excepționale a Republicii Moldova, care nu intră în sfera de competență a
controlului de constituționalitate stabilită la art. 4 Codul jurisdicției constituționale.
Or, acesta stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de
situații identice.
Mai mult, dispoziția nr. 42 din 13 octombrie 2022 a Comisiei pentru
Situații Excepționale a Republicii Moldova, anularea în parte a căruia se solicită,
nu se referă la soluționarea unui caz individual, dar conține prevederi, care sunt
aplicabile unui număr nedeterminat de situații.
Distinct de aceste constatări, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că actul administrativ
4
contestat stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de
situații identice și astfel, judecarea prezentei cauze în contencios administrativ, ține
de competența Curții de Apel Chișinău, ca instanță de fond.
Pe cale de consecință, reieșind din limitele obiectului și temeiul acțiunii
depuse de Marina Tauber și Chim Molodean, raportat la textele de lege enunțate,
instanța competentă jurisdicțional de a examina acțiunea în contencios
administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Marina Tauber
și Chim Molodean împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii
Moldova cu privire la anularea pct. 3 al Dispoziției nr. 42 din 13 octombrie 2022 a
Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, este Curtea de Apel
Chișinău.
În conformitate cu art. 191 alin. (2), 200 alin. (3), (4) și 230 Cod
administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se constată competența Curții de Apel Chișinău, la judecarea cauzei de
contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a Marinei Tauber și a
lui Chim Molodean împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii
Moldova cu privire la contestarea actului administrativ.
Cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a
Marinei Tauber și a lui Chim Molodean împotriva Comisiei pentru Situații
Excepționale a Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ,
se remite conform competenței spre examinare Curții de Apel Chișinău.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
5