2ac-65/22 — anularea în parte a actului administrativ

2ac-65/22 — anularea în parte a actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ac-65/22

2-22019342-01-2cc-06042022

Î N C H E I E R E

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând conflictul negativ de competență dintre Curtea de Apel

Chișinău și Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Jan Cauta împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova cu privire la anularea în parte a actului administrativ,

c o n s t a t ă:

La data de 09 februarie 2022 Jan Cauta a depus la Curtea de Apel Chișinău

cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova cu privire la anularea în parte a dispoziției nr. 2 din

27 ianuarie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Prin încheierea din 24 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost

strămutată, după competență, cauza de contencios administrativ, intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de Jan Cauta împotriva Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova cu privire la anularea în parte a actului

administrativ, la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 18-21).

Prin încheierea din 11 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

a fost suspendat procesul la acțiunea în contencios administrativ, la cererea de

chemare în judecată depusă de Jan Cauta împotriva Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova cu privire la anularea în parte a actului

administrativ și s-a transmis cauza în vederea soluționării conflictului negativ de

competență jurisdicțională Curții Supreme de Justiție.

Studiind actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că competentă să judece

1

prezenta cauza de contencios administrativ este Curtea de Apel Chișinău, ca

instanță de fond, unde urmează a fi remisă, din următoarele considerente.

În conformitate art. 200 alin. (3) și (4) din Codul administrativ, conflictul

de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o

judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către

Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea

participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

Din cererea de chemare în judecată rezultă că reclamantul, Jan Cauta a

depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, solicitând anularea pct. 2, subpct. 2.1., 2.2. și

2.3. din dispoziția nr. 2 din 27 ianuarie 2022 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

Potrivit art. 7 din Codul administrativ, autoritate publică se consideră orice

structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act

normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui

interes public.

Iar, conform art. 8 din Codul administrativ, regimul de putere publică

reprezintă ansamblul competențelor prevăzute de lege în vederea realizării

sarcinilor autorităților publice, care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță

juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice.

Conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea

sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

În conformitate cu art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ

normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat, sau emis de o

autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune

controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un

număr nedeterminat de situații identice.

Iar, conform prevederilor art. 191 alin. (1) din Codul administrativ, cu

excepția cazurilor prevăzute la alineatele (2) și (3), judecătoriile soluționează în

fond toate acțiunile în contencios administrativ.

Alineatul (2) al art. 191 din Codul administrativ indică, că curțile de apel

soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva

actelor administrative normative, care nu se supun controlului de

constituționalitate.

O acțiune în contencios administrativ în corespundere cu art. 206 alin. (1)

lit. e) din Codul administrativ, poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte a

unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

2

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că actul administrativ, ca orice act juridic, reprezintă o

manifestare de voință făcută în scopul de a produce efecte juridice. Astfel, actul

administrativ reprezintă forma juridică principală a activității autorităților

administrației publice.

În ceea ce privește actul administrativ normativ, acesta cuprinde reguli

generale de conduită, impersonale și de aplicabilitate repetată, în vederea aplicării

la un număr nedeterminat de subiecți. Actul administrativ cu caracter normativ

prezintă trăsături asemănătoare oricărui alt act administrativ, având însă anumite

particularități.

Actul administrativ normativ reprezintă o manifestare unilaterală de voință

și este emis în temeiul și pentru realizarea puterii publice, fiind obligatoriu. Or,

caracterul obligatoriu al actului administrativ este o consecință a prezumției de

legalitate ce funcționează în favoarea unui asemenea act.

Subsecvent, actul administrativ normativ conține reguli generale cu

aplicabilitate repetată și produce efecte „erga omnes”. Astfel, actul normativ

conține reglementări de principiu, care se adresează unor persoane nedeterminate,

adică are o aplicabilitate generală. Oricât de restrâns ar fi obiectul de reglementare

a actelor administrative normative, acestea își păstrează caracterul normativ atâta

timp cât subiecții nu sunt individual determinați. Așadar, actele administrative

normative conțin reglementări cu caracter general, impersonal, care produc efecte

erga omnes, asemenea legilor.

Caracterul normativ al unui act administrativ derivă din întrunirea

cumulativă a următoarelor condiții: este un act juridic subordonat legii, este un act

aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau

legale, este un act care nu se supune controlului constituționalității, stabilește reguli

de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.

În speța dedusă judecății, obiectul acțiunii în contencios administrativ a

reclamantului Jan Cauta îl constituie anularea pct. 2 din dispoziția nr. 2 din 27

ianuarie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, care

prin prisma art. 12 din Codul administrativ, reprezintă un act administrativ

normativ.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, reține că pct. 2 din dispoziția nr. 2 din 27 ianuarie 2022 a

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a cărui anulare se

solicită, stabilește competența Agenției Naționale pentru Reglementare în

Energetică:

- de a examina cererea de ajustare a prețurilor reglementate pentru

furnizarea gazelor naturale depusă de S.A. „Moldovagaz”, prin derogare de la

termenele și procedurile stabilite de Legea nr. 108 din 27 mai 2016 cu privire la

gazele naturale, Legea nr. 174 din 21 septembrie 2017 cu privire la energetică,

Legea nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul

decizional și Codul administrativ al Republicii Moldova nr. 116 din 19 iulie 2018,

și, în conformitate cu Metodologia de calculare, aprobare și aplicare a prețurilor

reglementate pentru furnizarea gazelor naturale, aprobată prin Hotărârea Agenției

3

Naționale pentru Reglementare în Energetică nr. 355 din 13 august 2021, va

aproba, până la data de 31 ianuarie 2022, noile prețuri reglementate la gaze

naturale, cu aplicarea acestora începând cu data de 01 ianuarie 2022;

- de a aproba, până la data de 31 ianuarie 2022, în conformitate cu

Metodologia de calculare, aprobare și aplicare a prețurilor reglementate, prețurile

pentru energia electrică produsă de S.A. „Termoelectrica”, S.A. „CET-Nord” și

tarifele pentru energia termică livrată consumatorilor de către S.A.

„Termoelectrica”, S.A. „CET-Nord”, Î.M. „Termogaz-Bălți”, S.A. „Comgaz-Puls”,

S.A. „Apă-Canal Chișinău”, Î.M. a Rețelelor și Centralelor Termice Comrat și Î.M.

„Servicii Comunale Glodeni”, cu aplicarea acestora începând cu data de 01

ianuarie 2022, prin derogare de la termenele și procedurile stabilite de Legea nr. 92

din 29 mai 2014 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării, Legea nr.

107 din 27 mai 2016 cu privire la energia electrică, Legea nr. 174 din 21

septembrie 2017 cu privire la energetică, Legea nr. 239-XVI din 13 noiembrie

2008 privind transparența în procesul decizional și Codul administrativ al

Republicii Moldova nr. 116 din 19 iulie 2018 și fără solicitările oficiale ale

acestora;

- de a aproba, până la data 31 ianuarie 2022, în conformitate cu

Metodologia de calculare, aprobare și aplicare a prețurilor reglementate, prețul

reglementat pentru furnizarea energiei electrice pentru S.A. „Energocom”, în

calitate de furnizor central de energie electrică, prin derogare de la procedurile

stabilite de Legea nr. 107 din 27 mai 2016 cu privire la energia electrică, Legea nr.

174 din 21 septembrie 2017 cu privire la energetică și Legea nr. 239-XVI din 13

noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional și Codul administrativ

al Republicii Moldova nr. 116 din 19 iulie 2018 și cu aplicarea acestuia începând

cu data de 01 ianuarie 2022.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că criteriile principale, în raport cu care actele

administrative se clasifică în acte cu caracter normativ și acte cu caracter

individual sunt: scopul pentru care acestea au fost adoptate sau emise și efectele

juridice produse.

Astfel, în ceea ce privește primul criteriu, actele administrative cu caracter

normativ sunt adoptate/emise în scopul organizării executării legii/dispozițiilor

legale, în timp ce actele administrative cu caracter individual se emit totdeauna

exclusiv pentru punerea în aplicare și aplicarea în concret a legii/dispozițiilor

legale.

Totodată, actul administrativ normativ cuprinde reglementări de principiu,

cu caracter obligatoriu, formulate abstract în vederea aplicării unui număr

nedeterminat de persoane.

În ceea ce privește efectele produse, actele administrative cu caracter

normativ conțin reguli/norme cu caracter general, având aplicabilitate într-un

număr nedefinit de situații, astfel că produc efecte juridice erga omnes față de un

număr nedefinit de persoane.

Caracterul esențial al actelor administrative normative este că, actele

administrative normative sunt norme de organizare și executare a normelor primare

4

din lege sau din hotărâri ale Guvernului, prezentând caracteristicile acestora:

generalitate, impersonalitate, abstracțiune. Caracterul mai extins sau mai redus al

acestor caracteristici pune în discuție actul administrativ normativ doar sub

aspectul cuprinderii și al sferei sale de aplicare, fără a-l transforma însă într-un act

administrativ individual.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că caracterul normativ al prevederilor pct. 2 din

dispoziția nr. 2 din 27 ianuarie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova rezultă din faptul că acesta a fost adoptat în scopul organizării

executării dispozițiilor legale și anume Hotărârii Parlamentului nr. 1 din

20 ianuarie 2022 privind declararea stării de urgență.

Or, potrivit art. 1 și 3 din Hotărârea Parlamentului nr. 1 din 20 ianuarie

2022 privind declararea stării de urgență, s-a declarat stare de urgență pe întreg

teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă de 60 de zile. Dispozițiile Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova sunt obligatorii și executorii

pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai

agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte

persoane aflate pe teritoriul Republicii Moldova.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 212-XV din 24 iunie

2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, pe durata stării de

urgență, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova are

următoarele atribuții: emite dispoziții privind aplicarea măsurilor de protecție a

populației și bunurilor, de localizare și lichidare a consecințelor situațiilor

excepționale, de apărare a statului de drept și de menținere sau restabilire a stării de

legalitate.

De altfel, conform art. 2 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu

privire la actele normative, în sensul prezentei legi, următoarele noțiuni principale

semnifică: act normativ – act juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate

publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și care

stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea,

modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui număr

nedeterminat de situații identice.

Iar, potrivit art. 4 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la

actele normative, actul normativ are caracter public, obligatoriu, general și

impersonal. Prevederile actului normativ sunt executorii, opozabile tuturor

subiecților de drept și în caz de necesitate, sunt impuse prin forța de constrângere a

statului.

Așadar, la caz, se atestă întrunirea cumulativă a condițiilor legale enunțate

mai sus. Or, actul administrativ contestat nu stabilește expres cercul persoanelor

pentru care produce efecte juridice, fiind opozabil tuturor subiecților de drept.

Astfel, actul administrativ contestat este act juridic subordonat legii, emis

de o autoritate publică, și anume Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova, ce nu intră în sfera de competență a controlului de constituționalitate

stabilită la art. 4 din Codul jurisdicției constituționale. Or, acesta stabilește reguli

de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice în ceea ce

5

ține de competența Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică în

examinare a cererilor de ajustare și aprobare a prețurilor reglementate pentru

furnizarea gazelor naturale, energiei electrice și energiei termice.

Prin urmare, actul administrativ și anume dispoziția nr. 2 din 27 ianuarie

2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, anularea în

parte a căruia se solicită, nu se referă la soluționarea unui caz individual, dar

conține prevederi, care sunt aplicabile unui număr nedeterminat de situații.

Așadar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că actul administrativ contestat, stabilește reguli de

aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice și astfel,

judecarea prezentei cauze în contencios administrativ, ține de competența Curții de

Apel Chișinău, ca instanță de fond.

Pe cale de consecință, reieșind din limitele obiectului și temeiul acțiunii lui

Jan Cauta, raportat la textele de lege enunțate, instanța competentă jurisdicțional de

a examina acțiunea în contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Jan Cauta împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova cu privire la anularea pct. 2, subpct. 2.1., 2.2. și 2.3. din

dispoziția nr. 2 din 27 ianuarie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova, este Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 191, 200 alin. (3) și 230 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e:

Se constată competența Curții de Apel Chișinău, la judecarea cauzei de

contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Jan

Cauta împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova cu

privire la anularea în parte a actului administrativ.

Cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Jan Cauta împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova cu privire la anularea în parte a actului administrativ, se remite

Curții de Apel Chișinău, pentru examinare în fond.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

6