2rac-232/22 — încasarea datoriei, penalității și a cheltuielilor de judecată

2rac-232/22 — încasarea datoriei, penalității și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2rac-232/22

2-19091870-01-2rac-23092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Crigan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru)

DECIZIE

15 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Întreprinderea de Stat „Radiocomunicații”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” împotriva Întreprinderii de Stat „Radiocomunicații”

cu privire la încasarea datoriei, a penalității și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Întreprinderea de Stat „Radiocomunicații” și a fost

menținută hotărârea din 19 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 16 aprilie 2019, SA „Apă-Canal Chișinău” a depus cerere de chemare

în judecată împotriva ÎS „Radiocomunicații” cu privire la încasarea datoriei, a

penalității și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 23 iunie 2018, a încheiat cu ÎS

„Radiocomunicații” contractul de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă

potabilă și de canalizare consumatorului noncasnic nr. 1-710-33, pentru locul de

consum din str. Drumul Viilor nr. 28/2, bloc administrativ. Concomitent au fost

semnate acorduri adiționale, ce constituie parte integrantă a contractului, pentru

locurile de consum din: str. Drumul Viilor nr. 43/1 (atelier); str. Sucevița nr. 31

(stație de retlansare); str. Magda Isanos nr. 2 (depozit); bd. Dacia nr. 20, încăpere

nelocativă (retranslator); str. Independenței nr. 9/2, încăpere nelocativă (retranslator);

str. Independenței nr. 10/5 ap. 14 (stație de transformare).

1

Reclamanta a menționat că potrivit pct. 4.2.12 din contractul nr. 1-710-33,

consumatorul și-a asumat obligația să nu depășească normativele concentrației

maxim admisibile (CMA) de poluare a apelor uzate la deversarea în sistemul public

de canalizare și să nu evacueze spre deversare în sistemul public de canalizare

substanțe interzise de actele normative în vigoare și care pot avaria rețeaua publică de

canalizare sau pot afecta funcționarea instalațiilor de epurare a apelor uzate, iar în

temeiul pct. 4.2.27 s-a obligat să respecte condițiile procesului de deversare a apelor

uzate, să nu evacueze în sistemul public de canalizare substanțe interzise spre

deversare și substanțe care pot provoca avarieri ale rețelelor sau pot afecta

funcționarea instalațiilor de epurare.

Totodată, conform pct. 5.7 din contract, părțile au stabilit că în cazul în care

volumul substanțelor în suspensie și consumul biochimic de oxigen (CBO5), precum

și alți indicatori depășesc normativele aprobate în modul stabilit de legislația în

vigoare, se aplică tarife diferențiate, calculate proporțional cu indicii normativelor

indicate, conform condițiilor contractuale.

Reclamanta a susținut că pe durata relațiilor contractuale, cu regularitate a

prelevat probe de ape uzate, pentru a verifica dacă consumatorul respectă condițiile

de deversare a apelor uzate în rețeaua publică de canalizare, conform legislației în

vigoare. Astfel, la 18 iulie 2018, 13 noiembrie 2018 și 23 ianuarie 2019 au fost

prelevate probe de ape uzate din str. Drumul Viilor nr. 28/2, bloc administrativ și

conform rezultatelor de laborator s-a constatat depășirea normativelor CMA. Aceste

rezultate au fost aduse la cunoștință pârâtei prin scrisorile nr. 1200/9844 din 26 iulie

2018, nr. 12010/16866 din 22 noiembrie 2018 și nr. 1200/1101 din 31 ianuarie 2019.

A invocat că, în rezultatul neexecutării obligațiilor, în perioada august 2018-

februarie 2019 s-a format o datorie în sumă de 10 629,36 de lei. Totodată, în

conformitate cu clauzele contractuale, a fost calculată penalitate în mărime de 0,1 %

din suma neplătită pentru fiecare zi întârziată, în mărime de 767,58 de lei.

Reclamanta a declarat că în vederea soluționării litigiului pe care extrajudiciară,

a expediat pârâtei reclamația nr. 05/4.1-05/120 din 11 martie 2019, care a fost

recepționată, însă datoria formată nu a fost stinsă.

SA „Apă-Canal Chișinău” a solicitat încasarea din contul ÎS „Radiocomunicații”

a datoriei în mărime de 10 629,36 de lei, a penalității în mărime de 767,58 de lei și a

taxei de stat în mărime de 341,90 de lei.

Prin hotărârea din 19 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă acțiunea și s-a încasat din contul ÎS „Radiocomunicații” în beneficiul SA

„Apă-Canal Chișinău” datoria pentru perioada august 2018 - februarie 2019 în

mărime de 10 629,36 de lei, penalitatea contractuală în mărime de 767,58 de lei și

taxa de stat 341,90 de lei.

La data de 29 iulie 2021, ÎS „Radiocomunicații” a declarat apel împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 19 iulie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și restituirea cauzei spre rejudecare în

prima instanță.

Prin decizia din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de ÎS „Radiocomunicații” și a fost menținută hotărârea din 19 iulie 2021 a

2

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La data de 14 septembrie 2022, ÎS „Radiocomunicații” a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei hotărâri noi, prin

care acțiunea să fie respinsă integral.

În motivarea recursului, recurenta a indicat că la soluționarea cauzei, instanța de

apel a aplicat prevederile Hotărârii Guvernului nr. 90 din 19 februarie 2020, prin care

s-au operat modificări la Hotărârea Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2013 pentru

aprobarea Regulamentului privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor

uzate în sistemul de canalizare și/sau în emisare pentru localitățile urbane și rurale.

Însă, evenimentele care au stat la baza litigiului între SA „Apă-Canal Chișinău” și ÎS

„Radiocomunicații” au avut loc în perioada august 2018 - februarie 2019, până la

adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 90 din 19 februarie 2020.

Recurenta a invocat că în speță urma să fie aplicată Hotărârea Guvernului nr.

950 din 25 noiembrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului privind cerințele de

colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau în

emisare pentru localitățile urbane și rurale.

Totodată, a precizat că, având în vedere faptul că Regulamentul privind cerințele

de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau în

emisare pentru localitățile urbane și rurale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 950

din 25 noiembrie 2013, la acel moment nu reglementa detaliat relațiile dintre operator

și consumator din acest domeniu și ținând cont de faptul că prestarea/furnizarea

serviciilor a avut loc în mun. Chișinău, instanța de apel urma să aplice prevederile

Regulamentului de organizare și funcționare a serviciilor publice de alimentare cu

apă și canalizate din mun. Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului Municipal

Chișinău nr. 5/4 din 25 martie 2018.

Recurenta a afirmat că Regulamentul menționat, în pct. 10.9 prevede că

rezultatele analizei indicatorilor fizico-chimici ale substanțelor poluante sunt valabile

pentru luna în care au fost prelevate probele, dar nu pentru toate perioadele/lunile de

facturare.

A notat că instanța de apel nu a pus în discuție legalitatea rapoartelor de

încercări a probelor de apă, efectuate de către laboratorul de referință al Agenției de

Mediu din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, care

au fost anexate la materialele dosarului. La fel, instanța de apel nu a dat o apreciere

critică corespunzătoare divergențelor din aceste rapoarte, față de rezultatele

rapoartelor efectuate de laboratorul SA „Apă-Canal Chișinău”, laborator subordonat

intimatei, aceasta fiind cointeresată ca rezultatele să fie în folosul său.

Recurenta a mai invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au ignorat

integral actul de control al datoriilor, semnat, cu aplicarea sigiliului, de ambele părți,

care atestă lipsa datoriilor la situația din 01 noiembrie 2019, care include și perioada

indicată în facturile fiscale din speță, acesta fiind prezentat în instanța de judecată și

anexat la materialele dosarului.

A specificat că sumele indicate în cererea de chemare în judecată și cele din

facturile fiscale nu corespund, ceea ce indică asupra faptului că nu sunt veridice.

3

Recurenta a susținut că nu este de acord cu concluzia instanței de apel precum că

în cazul dezacordului cu rapoartele de încercări ale probelor de apă și cu calculele

tarifelor diferențiate, acestea urmau a fi contestate în instanța de judecată, or, acestea

nu sunt acte administrativ sau acte administrativ-jurisdicțional. Mai mult ca atât,

intimata, în calitate de agent economic, nu se regăsește printre emitenții actelor

administrative cu caracter normativ și individual, care pot fi obiectul acțiunii în

contenciosul administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 aprilie 2022.

Materialele cauzei atestă că la 27 iunie 2022, decizia motivată a instanței de apel

a fost expediată la adresa poștală a ÎS „Radiocomunicații” (f.d. 185), însă, lipsesc

date privind recepționarea acesteia. Totodată, din înscrisurile prezentate de recurentă

rezultă că decizia a fost expediată la data de 12 iulie 2022, fapt confirmat prin

ștampila aplicată pe plicul poștal și a fost recepționată la 15 iulie 2022, conform

ștampilei de intrare aplicată pe scrisoarea de expediere (f.d. 190, 191).

Astfel, recursul, declarat la 14 septembrie 2022, este în termen.

Prin notificarea din 23 septembrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în

adresa SA „Apă-Canal Chișinău” copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței (f.d. 196).

Prin referința depusă la 04 octombrie 2022, SA „Apă-Canal Chișinău” a solicitat

declararea recursului ca fiind inadmisibil, invocând legalitatea și temeinicia

hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare, care au pronunțat o soluție corectă, cu atât

mai mult că ÎS „Radiocomunicații” nu a contestat în ordinea prevăzută de legislația în

vigoare nicio factură fiscală privind serviciile de canalizare în cazul depășirii

normelor CMA, tarife diferențiate/plăți suplimentare, emise de SA „Apă-Canal

Chișinău” până în prezent.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 14 decembrie 2022 a considerat recursul admisibil și

a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat și obiecțiile expuse în referință, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și

pronunțarea unei hotărâri noi, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să

caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe,

pronunțând o nouă hotărâre.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că la data de 23 iunie

2018, furnizorul SA „Apă-Canal Chișinău” a încheiat cu consumatorul noncasnic ÎS

4

„Radiocomunicații” contractul de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă

potabilă și de canalizare a consumatorului noncasnic nr. 1-710-33, pentru locul de

consum din str. Drumul Viilor nr. 28/2, bloc administrativ (f.d. 8-10).

Tot la 23 iunie 2018 SA „Apă-Canal Chișinău” și ÎS „Radiocomunicații” au

semnat acordurile adiționale nr. 1-6, ce constituie parte integrantă a contractului,

pentru locurile de consum din: str. Drumul Viilor nr. 43/1 (atelier), str. Sucevița nr.

31, (stație de retlansare), str. Magda Isanos nr. 2 (depozit); bd. Dacia nr. 20, încăpere

nelocativă (retranslator); str. Independenței nr. 9/2, încăpere nelocativă (retranslator);

str. Independenței nr. 10/5 ap. 14 (stație de transformare) (f.d. 13-18).

La 18 iulie 2018, 13 noiembrie 2018 și 23 ianuarie 2019 SA „Apă-Canal

Chișinău” a prelevat probe de ape uzate de la locul de consum din str. Drumul Viilor

nr. 28/2, bloc administrativ, în acest sens fiind întocmite rapoartele de prelevare a

probelor de ape uzate din căminul de control nr. 3790 din 18 iulie 2018, nr. 4990 din

13 noiembrie 2018 și nr. 181 din 23 ianuarie 2019 (f.d. 23, 29, 33).

Conform rezultatelor Laboratorului ape uzate agenți economici din cadrul SA

„Apă-Canal Chișinău”, s-a constatat depășirea normativelor CMA (f.d. 24, 30, 34).

Rezultatele menționate au fost aduse la cunoștința ÎS „Radiocomunicații” prin

scrisorile nr. 1200/9844 din 26 iulie 2018, nr. 12010/16866 din 22 noiembrie 2018 și

nr.1200/1101 din 31 ianuarie 2019, fiind expediate totodată facturile fiscale nr. AAE

8684238 din 30 august 2018, nr. AAF 1228511 din 29 septembrie 2018, nr. AAF

3149991 din 31 octombrie 2018, nr. AAF 5239301 din 30 noiembrie 2018 și nr. AAF

9421612 din 31 ianuarie 2019 (f.d. 25-28, 31-32, 35-36).

Prin reclamația nr. 05.4.1-05/120 din 11 martie 2019, SA „Apă-Canal Chișinău”

a solicitat ÎS „Radiocomunicații” achitarea în termen de 10 zile a datoriei în sumă de

11 396,94 de lei, formată din 10 629,36 de lei – plata pentru serviciile prestate și

767,58 de lei – penalitate în mărime de 0,1 % pentru fiecare zi întârziată (f.d. 19-20).

Conform răspunsului nr. 01-16/168 din 19 martie 2019, ÎS „Radiocomunicații”

și-a manifestat dezacordul față de suma pretinsă de SA „Apă-Canal Chișinău” cu titlu

de datorie, returnând facturile fiscale expediate în acest sens (f.d. 51-52).

ÎS „Radiocomunicații” a returnat și anterior facturile fiscale expediate de SA

„Apă-Canal Chișinău” în vederea achitării serviciilor de canalizare în cazul depășirii

normelor CMA (f.d. 53-62).

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, SA „Apă-Canal Chișinău” a

solicitat încasarea din contul ÎS „Radiocomunicații” a datoriei în mărime de

10 629,36 de lei, a penalității în mărime de 767,58 de lei și a taxei de stat în mărime

de 341,90 de lei.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

temeiniciei acțiunii și a încasat din contul ÎS „Radiocomunicații” în beneficiul SA

„Apă-Canal Chișinău” datoria pentru perioada august 2018 - februarie 2019 în

mărime de 10 629,36 de lei, penalitatea contractuală în mărime de 767,58 de lei și

taxa de stat 341,90 de lei.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de ÎS

„Radiocomunicații”, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia și a menținut

hotărârea primei instanțe.

5

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție analizând materialele anexate la dosar, în raport cu legislația în vigoare ce

guvernează raportul juridic litigios, consideră că concluziile instanțelor ierarhic

inferioare sunt greșite.

Potrivit art. 22 alin. (1), (7), (18) din Legea privind serviciul public de

alimentare cu apă și de canalizare nr. 303 din 13 decembrie 2013, cantitatea de

substanțe poluante în apele uzate evacuate în sistemele publice de canalizare trebuie

să nu depășească concentrația maxim admisibilă. Apele uzate trebuie să corespundă

prevederilor actelor normative în vigoare și ale contractului de furnizare/prestare a

serviciului, astfel încât prin natura, cantitatea ori calitatea lor să nu conducă la: a)

degradarea construcțiilor și instalațiilor componente ale sistemelor centralizate

publice de canalizare; b) diminuarea capacității de transport a rețelelor și a canalelor

colectoare; c) perturbarea funcționării normale a stației de epurare, cauzată de

depășirea debitului și a încărcării sau de inhibarea proceselor de epurare; d) apariția

unor pericole pentru igiena și sănătatea populației sau a personalului în procesul de

exploatare a sistemului; e) apariția pericolelor de explozie.

Stabilirea condițiilor de evacuare a apelor uzate de la agenții economici în

sistemele de canalizare ale localităților, precum și a concentrațiilor maxim admisibile

de poluanți în apele uzate, se efectuează de către operator cu respectarea normativelor

deversării limitat admisibile în emisare, stabilite de legislația în vigoare. Operatorul

poate efectua controlul inopinat al evacuării apelor uzate de la agenții economici

și/sau prelevarea probelor în scopul verificării calității apelor uzate deversate în

rețelele de canalizare.

În cazul în care volumul substanțelor în suspensie, consumul biochimic de

oxigen pentru 5 zile (CBO5), precum și alți indicatori depășesc normativele aprobate

în modul stabilit de legislație sau în acordul de preluare, se aplică plăți suplimentare

proporționale depășirii concentrațiilor maxim admisibile, conform Regulamentului

privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de

canalizare și/sau în corpuri de apă pentru localitățile urbane și rurale.

Materialele cauzei atestă că potrivit rapoartelor de încercări nr. 858 din 24 iulie

2018, nr. 1535 din 20 noiembrie 2018, nr. 82 din 29 ianuarie 2019 a probelor de ape

uzate deversate în sistemul public de canalizare prelevate la 18 iulie 2018, 13

noiembrie 2018 și 23 ianuarie 2019 din căminul de control din str. Drumul Viilor nr.

28/2, bloc administrativ, s-au depistat depășiri ale normativelor concentrațiilor maxim

admisibile (CMA).

Drept rezultat al depistării depășirii normativelor concentrațiilor maxim

admisibile la ingredientele indicați în rapoartele de încercări, SA „Apă-Canal

Chișinău” a eliberat facturile fiscale nr. AAE 8684238 din 30 august 2018 în sumă de

1581,67 de lei, nr. AAF 1228511 din 29 septembrie 2018 în sumă de 1313,59 de lei,

nr. AAF 3149991 din 31 octombrie 2018 în sumă de 3377,81 de lei, nr. AAF

5239301 din 30 noiembrie 2018 în sumă de 1782,73 de lei și nr. AAF 9421612 din

31 ianuarie 2019.

Instanța de recurs observă că în perioada august 2018 – ianuarie 2019, când au

fost emise facturi fiscale pentru serviciile de canalizare în cazul depășirii normelor

6

CMA (cu aplicarea tarifului diferențiat), Regulamentul privind cerințele de colectare,

epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau în emisare pentru

localitățile urbane și rurale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 950 din 25

noiembrie 2013, nu conținea modalitatea de calcul a tarifului diferențiat de plată în

cazul depășirii normativelor concentrațiilor maxim admisibile (CMA).

Modalitatea de calcul legală a fost prevăzută numai începând cu luna mai 2020,

adică după emiterea ultimii facturi fiscale din 31 ianuarie 2019, când Regulamentul

menționat a fost republicat în Monitorul Oficial nr.112-114 din 08 mai 2020.

Astfel, intimata SA „Apă-Canal Chișinău” unilateral și în lipsa unei formule de

calcul, a stabilit tariful diferențiat și a calculat în sarcina recurentei plăți suplimentare

pentru deversarea apelor uzate cu concentrații maxim admisibile (CMA).

Totodată, se reține că prin decizia Consiliului Concurenței nr. APD-35/17-64 din

13 septembrie 2019, SA „Apă-Canal Chișinău” i-a fost aplicată amendă pentru

încălcarea prevederilor art. 11 alin. (1) și (2) lit. c) din Legea concurenței nr. 183 din

11 iulie 2012, prin aplicarea diferențiată arbitrară a coeficienților la stabilirea tarifelor

diferențiate/plăților suplimentare pentru depășirea CMA în apele uzate evacuate. Prin

decizia respectivă, Plenul Consiliului Concurenței a constatat că SA „Apă-Canal

Chișinău”, fiind unicul operator ce prestează serviciul public de alimentare cu apă și

de canalizare în or. Chișinău, deține o poziție abuziv dominantă pe piață și, prin

urmare aplică discriminatoriu tarifele în mod diferit față de agenții economici în lipsa

unui contract privind recepționarea și epurarea apelor uzate cu concentrații majorate

de poluanți.

Potrivit deciziei enunțate, SA „Apă-Canal Chișinău” impune în mod abuziv altor

întreprinderi de același nivel tarif diferențiat pentru serviciul de recepționare în

sistemul municipal de canalizare a apelor uzate, fapt inadmisibil în condițiile Legii cu

privire la poluarea mediului nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că SA „Apă-Canal Chișinău” a omis să

prezinte probe pertinente și concludente cu privire la modalitatea de calculare/

determinare a tarifului diferențiat aplicat în cazul depășirii concentrației maxime

admisibile în apele uzate și evacuate în sistemele publice de canalizare, cât și să

prezinte un act juridic încheiat între părți privind recepționarea și epurarea apelor

uzate cu concentrații majorate de poluanți.

În lipsa unei formule legale de calcul a tarifului diferențiat pentru deversarea

apelor uzate cu concentrație maxim admisibilă, SA „Apă-Canal Chișinău” nu era în

drept în mod unilateral să stabilească și să impună spre achitare ÎS

„Radiocomunicații” plăți suplimentare, în situația în care în perioada vizată,

modalitatea de calcul a tarifului diferențiat nu era reglementată de nici o normă de

drept.

Alin. (18) al art. 22 din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă și de

canalizare nr. 303 din 13 decembrie 2013, la care face referire intimata SA „Apă-

Canal Chișinău” și instanțele de judecată, nu conține modalitatea de calcul a tarifului

diferențiat de plată în cazul depășirii normativelor concentrațiilor maxim admisibile

(CMA).

7

Norma dată prevede doar că în cazul în care volumul substanțelor în suspensie,

consumul biochimic de oxigen pentru 5 zile (CBO5), precum și alți indicatori

depășesc normativele aprobate în modul stabilit de legislație sau în acordul de

preluare, se aplică plăți suplimentare proporționale depășirii concentrațiilor maxim

admisibile, conform Regulamentului privind cerințele de colectare, epurare și

deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau în corpuri de apă pentru

localitățile urbane și rurale.

Iar Regulamentul privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor

uzate în sistemul de canalizare și/sau în emisare pentru localitățile urbane și rurale,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2013, în redacția în

vigoare la data emiterii facturilor fiscale, nu conținea modalitatea de calcul a tarifului

diferențiat de plată în cazul depășirii normativelor concentrațiilor maxim admisibile

(CMA).

Totodată, instanța de recurs reține că potrivit pct. 10.9 din Regulamentul de

organizare și funcționare a serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare

din municipiul Chișinău, aprobat prin Decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 5/4

din 25 martie 2008, controlul respectării de către consumator a normativelor privind

componența apelor uzate evacuate se efectuează de laboratorul furnizorului prin

efectuarea analizelor, probelor momentane din apele uzate ale consumatorului,

prelevate din căminurile de control.

În cazurile în care se observă schimbări bruște ale concentrațiilor substanțelor

poluante în apele uzate evacuate de consumator în sistemul public (comunal) de

canalizare în decursul unei zile, furnizorul are dreptul să oblige consumatorul să

instaleze în căminul de control un dispozitiv automat de prelevare a probelor, pentru

prelevarea probei medii a apelor uzate, iar în caz de necesitate să doteze racordul de

canalizare cu un bazin de egalizare a apelor uzate sau cu instalații de preepurare.

Rezultatele analizei indicatorilor fizico-chimici, obținute la o probă momentană

și utilizate la calculul tarifelor diferențiate, amenzilor, în caz de depășire a CMA sau

plăților serviciilor de preepurare, sunt valabile pentru volumul integral al apelor uzate

deversate în sistemul de canalizare, pentru luna în care au fost prelevate probele, iar

în cazul prelevării a mai multor probe în aceeași lună, valabilitatea rezultatelor

analizelor pentru aplicarea tarifelor diferențiate sau a amenzilor pentru depășirea

CMA este determinată de durata de timp dintre două prelevări consecutive, dacă

contractul privind recepționarea și epurarea apelor uzate cu concentrații majorate de

poluanți nu prevede altă modalitate.

În speță, SA „Apă-Canal Chișinău” a prelevat probe de ape uzate de la locul de

consum din str. Drumul Viilor nr. 28/2 la 18 iulie 2018, 13 noiembrie 2018 și

23 ianuarie 2019 și a eliberat facturile fiscale nr. AAE 8684238 din 30 august 2018,

nr. AAF 1228511 din 29 septembrie 2018, nr. AAF 3149991 din 31 octombrie 2018,

nr. AAF 5239301 din 30 noiembrie 2018 și nr. AAF 9421612 din 31 ianuarie 2019.

Deci, se constată încălcarea de către intimată a prevederilor Regulamentului

menționat, potrivit căruia rezultatele analizei indicatorilor fizico-chimici, obținute la

o probă momentană și utilizate la calculul tarifelor diferențiate, în caz de depășire a

CMA sau plăților serviciilor de preepurare, sunt valabile pentru volumul integral al

8

apelor uzate deversate în sistemul de canalizare, pentru luna în care au fost prelevate

probele. Pe când la caz, SA „Apă-Canal Chișinău” a prelevat probe de ape uzate doar

în 3 luni – iulie, noiembrie și ianuarie, însă le-a utilizat pentru o perioadă de 6 luni,

fără a preleva probe în fiecare lună.

În circumstanțele expuse, instanța de recurs consideră că acțiunea depusă de SA

„Apă-Canal Chișinău” este neîntemeiată și necesită a fi respinsă integral.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul și de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu

pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea depusă de SA „Apă-Canal Chișinău”

se respinge ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Întreprinderea de Stat „Radiocomunicații”.

Se casează integral decizia din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 19 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal

Chișinău” împotriva Întreprinderii de Stat „Radiocomunicații” cu privire la încasarea

datoriei, a penalității și compensarea cheltuielilor de judecată și se pronunță o

hotărâre nouă, prin care:

Se respinge acțiunea depusă de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”

împotriva Întreprinderii de Stat „Radiocomunicații” cu privire la încasarea datoriei, a

penalității și compensarea cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

Victor Burduh

Mariana Pitic

9