2ra-1403/22 — anularea actelor juridice, radierea înscrierilor

2ra-1403/22 — anularea actelor juridice, radierea înscrierilor (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1403/22

2-19171938-01-2ra-03102022

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central (jud. S. Pleșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci)

ÎNCHEIERE

15 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Autoritatea

Națională de Integritate,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Autoritatea Națională

de Integritate împotriva Primăriei satului Tocuz, Consiliului sătesc Tocuz, raionul

Căușeni și Societății Comerciale „Daranuța Aniuta” Societate cu Răspundere Limitată,

intervenienți accesorii Simion Daranuța și Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”,

cu privire la constatarea nulității procesului-verbal al comisiei de licitație, a contractului

de vânzare-cumpărare, a ordinului de plată și a facturilor fiscale,

împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Autoritatea Națională de Integritate și a fost menținută

hotărârea din 19 iulie 2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central,

constată:

La data de 29 octombrie 2019, Autoritatea Națională de Integritate a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Primăriei s. Tocuz, Consiliului sătesc Tocuz, r-nul

Căușeni și SC „Daranuța Aniuta” SRL, intervenienți accesorii Simion Daranuța și IP

„Agenția Servicii Publice”, cu privire la declararea nulității procesului-verbal al

comisiei de licitație, a contractului de vânzare-cumpărare, a ordinului de plată și a

facturilor fiscale.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 16 august 2018, a parvenit

sesizarea nr. 03/18- 3278, repartizată în mod aleatoriu inspectorului de integritate Ada

Griciuc, care prin actul de constatare cu nr. 35/04 din 17 decembrie 2018 a decis:

1

- încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Simion Daranuța,

ex-primar al satului Tocuz, r-nul Căușeni, exprimată prin nedeclararea și

nesoluționarea, în termenul și modul stabilit de lege, a conflictelor de interese în care

s-a aflat la data 08 iunie 2015, 06 iulie 2015 și în perioada februarie-decembrie 2014,

deținând calitatea de subiect al declarării, fiind în exercițiul funcției si având interes

personal rezultat din relația cu persoana apropiată Aniuta Daranuța (soția), prin ce a

influențat exercitarea imparțială și obiectivă a atribuțiilor funcției;

- încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Simion Daranuța,

ex-primar al satului Tocuz, r-nul. Căușeni, exprimată prin admiterea conflictelor de

interese consumate urmare a semnării în prezența interesului personal, rezultat din

relația cu persoana apropiată Aniuta Daranuța (soția) a procesului-verbal al Comisiei de

licitație nr. 1 din 08 iunie 2015, contractului nr. 4923 din 06 iulie 2015 și a documentelor

contabile (ordinul de plată nr. 26 din 11 februarie 2014, facturile fiscale seria/nr.

EB351256 din 06 februarie 2014, JJ0676164 din 11 martie 2014, JJ0676165 din 12

martie 2014, JJ0676169 din 19 martie 2014 și JJ2189747 din 30 decembrie 2014), cu

încălcarea dispozițiilor legale de declarare și soluționare a conflictelor de interese;

- comunicarea actului de constatare lui Simion Daranuța și informarea despre

dreptul de contestare a acestuia în condițiile art. 36 alin. (1) din Lege nr. 132/2016;

- informarea petiționarului despre rezultatele controlului;

- aplicarea în privința lui Simion Daranuța a interdicției de a exercita o funcție

publică sau o funcție de demnitate publică pe o perioadă de 3 ani, în condițiile prevăzute

la art. 23 alin. (6)-(8) din Legea nr. 133/2016;

- sesizarea instanței de judecată, după rămânerea definitivă a actului de

constatare, în vederea constatării nulității absolute a procesului-verbal al comisiei de

licitație nr. 1 din 08 iunie 2015, contractului nr. 4923 din 06 iulie 2015 și documentelor

contabile (ordinul de plată nr. 26 din 11 februarie 2014, facturii fiscale seria/nr.

EB351256 din 06 februarie 2014, JJ0676164 din 11 martie 2014, JJ0676165 din 12

martie 2014, JJ0676169 din 19 martie 2014 și JJ2189747 din 30 decembrie 2014),

semnate de către Simion Daranuța cu încălcarea dispozițiilor legale privim declararea

și soluționarea conflictelor de interese.

Reclamanta a menționat că Simion Daranuța, nefiind de acord cu actul de

constatare, la data de 03 ianuarie 2018 a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Autorității Naționale de Integritate cu privire anularea actului de constatare nr. 35/04

din 17 decembrie 2018. Pin hotărârea din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani a fost admisă acțiunea depusă de Simion Daranuța și au fost anulate

punctele 5 și 6 din capitolul V al actului de constatare nr. 35/04 emis la 17 decembrie

parțial hotărârea din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a

emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins acțiunea în partea ce ține de anularea pct. 6

din capitolul V al actului de constatare nr. 35/04.

Autoritatea Națională de Integritate și-a întemeiat acțiunea în baza prevederilor

art. 217 din Codul civil (redacția în vigoare până la 01 martie 2019), art. 15 din Legea

2

privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, art. 7 alin.

(2) lit. f), 39 alin. (4)-(6) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr.

132 din 17 iunie 2016 și a solicitat anularea: procesului-verbal al comisiei de licitație

nr. 1 din 08 iunie 2015, contractului de vânzare-cumpărare nr. 4923 din 06 iulie 2015 a

terenului nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,125 ha, situat în r-nul Căușeni, s.

Tocuz, ordinului de plată nr. 26 din 11 februarie 2014 în sumă de 1715 lei și a facturilor

fiscale seria/nr. EB351256 din 06 februarie 2014 în sumă de 598 de lei, JJ0676164 din

11 martie 2014 în sumă de 1920 de lei, JJ0676165 din 12 martie 2014 în sumă de 1715

lei, JJ0676169 din 19 martie 2014 în sumă de 1000 de lei și JJ2189747 din 30 decembrie

2014 în sumă de 2200 de lei; obligarea IP „Agenția Servicii Publice” să radieze

înscrisurile din Registrul bunurilor imobile cu privire la contractul de vânzare-

cumpărare nr. 4923 din 06 iulie 2015.

Prin hotărârea din 19 iulie 2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central a fost

admisă parțial acțiunea și s-au declarat nule procesul-verbal al comisiei de licitație

nr. 1 din 08 iulie 2015 și contractul de vânzare-cumpărare nr. 4923 din 06 iulie 2015 a

terenului nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,125 ha din r-nul. Căușeni, s. Tocuz.

S-a radiat din Registrul bunurilor imobile înregistrările efectuate în temeiul procesului-

verbal al comisiei de licitație nr. 1 din 08 iunie 2015 și contractului de vânzare-

cumpărare a terenului nr. 4923 din 06 iulie 2015. S-a încasat de la SC „Daranuța Aniuta”

SRL în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 370 de lei. În rest, acțiunea a fost

respinsă.

La data de 27 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Autoritatea Națională

de Integritate a declarat apel împotriva hotărârii din 19 iulie 2021 a Judecătoriei

Căușeni, sediul Central, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii

instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

La data de 04 octombrie 2021, SC „Daranuța Aniuta” SRL și Simion Daranuța

au declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, care prin încheierea din

01 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost restituit, ca fiind depus în afara

termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Prin decizia din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Autoritatea Națională de Integritate și a fost menținută hotărârea din 19 iulie

2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că este justă și întemeiată

concluzia primei instanțe cu privire la respingerea acțiunii în partea constatării nulității

ordinului de plată și a facturilor fiscale, întrucât facturile fiscale nu sunt acte juridice în

baza cărora se nasc, se modifică sau se sting drepturi și obligații civile, ci sunt

documente primare în baza cărora se efectuează evidența contabilă a operațiunilor

economice efectuate de agenții economici. Ca urmare, aceste facturi nu sunt supuse

regimului aplicabil actelor juridice și nu pot fi anulate de către instanța de judecată, or,

din art. 15 din Legea privind declararea averii și a intereselor personale rezultă cert

faptul că instanța poate constata nulitatea doar a actelor juridice și nu a documentelor

primare de evidență contabilă.

3

Mai mult ca atât, instanța de apel a atestat că Autoritatea Națională de Integritate

nu a prezentat conturile de plată sau contractele încheiate și nu a solicitat declararea

nulității acestora, or, actele juridice în baza cărora au fost efectuate operațiunile

economice, contabilizate prin facturile anularea cărora se solicită, sunt conturile de plată

sau contractele de mică valoare încheiate cu agenții economici. Prin urmare, având în

vedere că reclamanta nu a solicitat anularea actelor juridice în baza cărora au fost

eliberate facturile și ordinul de plată, instanța de fond just a ajuns la concluzia de a

respinge capătul de cerere privind anularea ordinului de plată nr. 26 din 11 februarie

2014 și a facturilor fiscal seria/nr. EB351256 din 06 februarie 2014, JJ0676164 din 11

martie 2014, JJ0676165 din 12 martie 2014, JJ0676169 din 19 martie 2014 și JJ2189747

din 30 decembrie 2014.

La data de 20 septembrie 2022 reprezentantul Autorității Naționale de Integritate,

Cristina Rotari, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și pronunțarea unei

hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului s-a invocat că facturile fiscale sunt acte juridice în baza

cărora se nasc, se modifică sau se sting drepturi și obligații civile, respectiv sunt supuse

regimului juridic aplicabil actelor juridice, iar poziția primei instanțe, menținută de

Curtea de Apel Chișinău, reprezintă o interpretare eronată a normelor de drept material.

Or, conform art. 8 alin. (1) din Codul civil (în vigoare la data emiterii actelor solicitate

spre anulare), drepturile și obligațiile civile apar în temeiul legii, precum și în baza

actelor persoanelor fizice și juridice care, deși nu sunt prevăzute de lege, dau naștere la

drepturi și obligații civile, pornind de la principiile generale și de la sensul legislației

civile.

În susținerea acestei poziții, recurentul a invocat prevederile art. 512 alin. (1), 513

alin. (1), 514, 572 alin. (1) și (2) și 195 din Codul civil (în vigoare până la 01 martie

2019) și a afirmat că interpretarea făcută de instanțele de judecată a noțiunii de act

juridic este neîntemeiată.

A menționat că în cadrul procedurii administrative de control al respectării

regimului juridic al conflictelor de interese, desfășurată în privința lui Simion Daranuța,

au fost solicitate contractele de achiziții, însă, ultimul a indicat că nu au fost încheiate

careva contracte de achiziții, iar relațiile economice dintre Primăria s. Tocuz și SC

„Daranuța Aniuta” SRL s-au realizat doar în baza facturilor fiscale și a ordinului de

plată indicate supra.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 22 iunie 2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la

adresa electronică a Autorității Naționale de Integritate la data de 08 septembrie 2022

(f.d. 215, volumul I).

Astfel, recursul declarat la 20 septembrie 2022, este în termen.

4

Copia recursului a fost expediată în adresa intimaților Primăria s. Tocuz,

Consiliul sătesc Tocuz, SC „Daranuța Aniuta” SRL, Simion Daranuța și IP „Agenția

Servicii Publice” (f.d. 6, 8-13, volumul II), cu înștiințarea despre depunerea referinței.

Referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Autoritatea Națională de

5

Integritate nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

Autoritatea Națională de Integritate asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

6