2ra-1535/22 — exproprierea terenurilor agricole pentru cauza de utilitate publica de interes national

2ra-1535/22 — exproprierea terenurilor agricole pentru cauza de utilitate publica de interes national (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1535/2022

2-11015652-01-2ra-25102022

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (I. Cotea)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (G. Vavrin, R. Petrov, I. Dănăilă)

Î N C H E I E R E

08 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Agenția Relații Funciare și

Cadastru,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Agenția

Relații Funciare și Cadastru împotriva lui Apărece Petru, Mocanu Anatolie,

Guseinova Vasilisa, Cocoș Dmitrii, Luncă Nicolae, Arabadji Constantin, Cojan

Ana, Arnaut Eugeniu, Haheu Dumitru, Bălănel Natalia și Popov Trifan,

intervenienți accesorii Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Centrul

pentru Drepturile Omului cu privire la exproprierea terenurilor agricole,

împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă :

Începând cu data de 29 noiembrie 2011 Agenția Relații Funciare și Cadastru

în interesele Republicii Moldova a depus cereri de chemare în judecată împotriva

lui Apărece Petru, Mocanu Anatolie, Guseinova Vasilisa, Cocoș Dmitrii, Luncă

Nicolae, Arabadji Constantin, Cojan Anna, Arnaut Eugeniu, Haheu Dumitru,

Bălănel Natalia și Popov Trifan cu privire la exproprierea terenurilor agricole

pentru cauză de utilitate publică.

Prin încheierea protocolară din 05 aprilie 2012 a Judecătoriei Cahul, în proces

a fost atras, în calitate de intervenient accesoriu, Centrul pentru Drepturile Omului.

Prin încheierea din 22 ianuarie 2013 a Judecătorie Cahul, pretențiile depuse

de Agenția Relații Funciare și Cadastru în interesele Republicii Moldova împotriva

lui Apărece Petru, Mocanu Anatolie, Guseinova Vasilisa, Cocoș Dmitrii, Luncă

Nicolae, Arabadji Constantin, Cojan Anna, Arnaut Eugeniu, Haheu Dumitru,

Bălănel Natalia și Popov Trifan privind exproprierea pentru cauză de utilitate

publică de interes național, au fost conexate spre examinare într-o singură

procedură.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a invocat că în conformitate cu

Legea nr. 176-XVI din 10 iunie 2008 privind declararea utilității publice a

1

lucrărilor de interes național, terenurile agricole amplasate în satul Xxxxx, nr.

cadastral xxxxx cu suprafața totală de 0,6083 ha, proprietate privată a lui Apărece

Petru, nr. cadastral xxxxx cu suprafața totală de 0,6083 ha, proprietate privată a lui

Mocanu Anatolie, nr. cadastral xxxxx cu suprafața totală de 0,5673 ha, proprietate

privată a Vasilisei Guseinova, nr. cadastral xxxxx cu suprafața totală de 0,6727 ha,

proprietate privată a Annei Cojan, nr. cadastral xxxxx cu suprafața totală de 0,6003

ha, proprietate privată a lui Arnaut Eugeniu, nr. cadastral xxxxx cu suprafața totală

de 0,6727 ha, proprietate privată a lui Haheu Dumitru, nr. cadastral xxxxx cu

suprafața totală de 0,6244 ha, proprietate privată a lui Cocoș Dmitrii, nr. cadastral

xxxxx cu suprafața totală de 0,6083 ha, proprietate privată a lui Luncă Nicolae, nr.

cadastral xxxxx cu suprafața totală de 0,6003 ha, proprietate privată a lui Arabadji

Constantin, nr. cadastral xxxxx cu suprafața totală de 0,6727 ha, proprietate privată

a Nataliei Bălănel, nr. cadastral xxxxx cu suprafața totală de 0,6727 ha, proprietate

privată a lui Popov Trifan, au fost supuse exproprierii pentru cauză de utilitate

publică de interes național pentru construcția Portului Internațional Liber

Giurgiulești.

A relatat că în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 186 din 09 martie

2009 cu privire la unele măsuri privind asigurarea activității Portului International

Liber Giurgiulești, Agenția Relații Funciare și Cadastru este împuternicită să

asigure prin intermediul întreprinderilor subordonate realizarea prevederilor Legii

nr. 176-XVI din 10 iunie 2008 precum și asigurarea controlului comisiei pentru

soluționarea întâmpinărilor expropriaților la propuneri de expropriere.

Astfel, în baza art. 9 al Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr.

488-XVI din 08 iulie 1999 și conform Hotărârii Guvernului nr. 186 din 09 martie

2009, Agenția Relații Funciare și Cadastru prin scrisorile enumerate mai jos,

adresate pârâților în calitate de expropriați le-a propus în calitate de despăgubiri și

le-a prezentat ofertele de expropriere a terenurilor agricole private la preturile de

despăgubire calculate în modul corespunzător.

Prin scrisoarea nr. 36-01-08/1642 din 18 august 2010 a prezentat lui Apărece

Petru oferta de expropriere a terenului agricol privat, cu număr cadastral xxxxx cu

suprafața totală de 0,6083 ha la prețul de despăgubire în sumă de 46 345,88 de lei,

determinat în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Prin scrisoarea nr. 36-01-08/1634 din 18 august 2010 a prezentat lui Mocanu

Anatolie oferta de expropriere a terenului agricol privat, cu număr cadastral xxxxx

cu suprafața totală de 0,6083 ha la prețul de despăgubire în sumă de 48 355,66 de

lei, determinat în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Prin scrisoarea nr. 36-01-08/1632 din 18 august 2010 a prezentat Vasilisei

Guseinova oferta de expropriere a terenului agricol privat, cu număr cadastral

xxxxx cu suprafața totală de 0,5673 ha la prețul de despăgubire în sumă de 35

936,23 de lei, determinat în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Prin scrisoarea nr. 36-01-08/1649 din 18 august 2010 a prezentat lui Cocoș

Dmitri oferta de expropriere a terenului agricol privat, cu număr cadastral xxxxx cu

suprafața totală de 0,6244 ha la prețul de despăgubire în sumă de 49 635,50 de lei,

determinat în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Prin scrisoarea nr. 36-01-08/1634 din 18 august 2010 a prezentat lui Luncă

Nicolae oferta de expropriere a terenului agricol privat, cu număr cadastral xxxxx

cu suprafața totală de 0,6083 ha la prețul de despăgubire în sumă de 48 355,66 de

2

lei, determinat în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Prin scrisoarea nr. 36-01-08/1659 din 18 august 2010 a prezentat lui Arabadji

Constantin oferta de expropriere a terenului agricol privat, cu număr cadastral

xxxxx cu suprafața totală de 0,6003 ha la prețul de despăgubire în sumă de 47

719,72 de lei, determinat în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Prin scrisoarea nr. 36-01-08/1668 din 18 august 2010 a prezentat Anei Cojan

oferta de expropriere a terenului agricol privat, cu număr cadastral xxxxx cu

suprafața totală de 0,6727 ha la prețul de despăgubire în sumă de 45 086,13 de lei,

determinat în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Prin scrisoarea nr. 36-01-08/1656 din 18 august 2010 a prezentat lui Arnăut

Eugeniu oferta de expropriere a terenului agricol privat, cu număr cadastral xxxxx

cu suprafața totală de 0,6003 ha la prețul de despăgubire în sumă de 47 719,72 de

lei, determinat în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Prin scrisoarea nr. 36-01-08/1645 din 18 august 2010 a prezentat lui Haheu

Dumitru oferta de expropriere a terenului agricol privat, cu număr cadastral xxxxx

cu suprafața totală de 0,6727 ha la prețul de despăgubire în sumă de 42 612 de lei,

determinat în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Prin scrisoarea nr. 36-01-08/1660 din 18 august 2010 a prezentat Nataliei

Bălănel oferta de expropriere a terenului agricol privat, cu număr cadastral xxxxx

cu suprafața totală de 0,6727 ha la prețul de despăgubire în sumă de 53 475,02 de

lei, determinat în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Prin scrisoarea nr. 36-01-08/1664 din 18 august 2010 a prezentat lui Popov

Trifan oferta de expropriere a terenului agricol privat, cu număr cadastral xxxxx cu

suprafața totală de 0,6727 ha la prețul de despăgubire în sumă de 53 475,02 de lei,

determinat în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

A notat reclamantul că, conform art. 17 alin. (1) din Legea privind prețul

normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308-XIII din 25 iulie

1997, compensarea pierderilor cauzate de înstrăinarea forțată a terenurilor are loc

conform prețului de piață al acestora, dar nu mai puțin decât prețul normativ

calculat conform tarifelor prevăzute de poziția II din anexă.

Astfel, în conformitate cu art. 10 alin. (2) din Legea exproprierii pentru cauză

de utilitate publică, pârâții în calitate de expropriați au depus întâmpinări împotriva

ofertelor de expropriere în formă scrisă, care au fost adresate expropriatorului și

care au parvenit la data 15 iulie 2011. Prin aceste întimpinări pârâții și-au

manifestat dezacordul total al ofertelor și nu au acceptat ofertele și întâmpinările,

solicitând transmiterea terenurilor în arendă.

A declarat reclamantul că, pârâții au fost invitați la ședința pentru soluționarea

întimpinărilor expropriaților la propunerile de expropriere și în cadrul ședinței

expropriații au solicitat schimbarea terenurilor cu echivalente amplasate în

municipiul Chișinău. În cadrul ședinței expropriații au solicitat alocarea unor alte

terenuri cu aceeași suprafață în altă parte. Totodată, părțile au ajuns la un acord

comun că pentru a lua o decizie finală este necesară o examinare suplimentară și

consultarea cu Guvernul Republicii Moldova privind posibilitatea oferirii unui alt

teren agricol.

După consultațiile cu organele administrației publice, Comisia nu a acceptat

întâmpinarea expropriaților și prin ofertele repetate din 06 iunie 2011 privind

exproprierea terenurilor agricole proprietatea privată, pîrîților li s-a propus în

3

schimb la discreția expropriaților, alte terenuri echivalente din cele existente,

proprietate a statului, amplasate în unele Unități Administrative Teritoriale - s.

Sadova, r-nul Călărași, s. Sculeni, r-nul Ungheni, s. Plopi, r-nul Cantemir și s.

Cairaclia, r-nul Taraclia.

A menționat reclamantul că, conform procesului-verbal al comisiei din 26

iulie 2011 s-a constatat că nu s-a ajuns la un acord comun cu proprietarii obiectelor

exproprierii și actele urmează a fi expediate în instanța de judecată. Or, art. 13 al

Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488-XIV din 08 iulie 1999,

prevede că în cazul în care părțile nu ajung la un acord asupra exproprierii în

modul stabilit la art. 9-12, exproprierea pentru cauză de utilitate publică nu poate fi

făcută decât prin hotărâre judecătorească.

A solicitat Agenția Relații Funciare și Cadastru exproprierea terenurilor

agricole nominalizate, deținute cu drept de proprietate privată de către Apărece

Petru, Mocanu Anatolie, Guseinova Vasilisa, Cocoș Dmitrii, Luncă Nicolae,

Arabadji Constantin, Cojan Anna, Arnaut Eugeniu, Haheu Dumitru, Bălănel

Natalia și Popov Trifan, cu transmiterea acestora în folosul statului cu restituirea

plății cuantumurilor despăgubirilor din acțiune din contul bugetului de stat.

Prin hotărârea din 18 februarie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a

fost admisă acțiunea înaintată de Agenția Relații Funciare și Cadastru.

S-a expropriat pentru cauză de utilitate publică de interes național în folosul

statului terenul agricol cu valoarea de 270 000 de lei, suprafața de 0,6083 ha cu nr.

cadastral xxxxx, proprietate 1,0 cotă parte a lui Apărece Petru, cu încasarea în

folosul proprietarului din bugetul de stat a sumei de 270 000 de lei.

S-a expropriat pentru cauză de utilitate publică de interes național în folosul

statului terenul agricol cu valoarea de 270 000 de lei, suprafața de 0,6083 ha cu nr.

cadastral xxxxx, proprietate 1,0 cotă parte a lui Mocanu Anatolie, cu încasarea în

folosul proprietarului din bugetul de stat a sumei de 270 000 de lei.

S-a expropriat pentru cauză de utilitate publică de interes național în folosul

statului terenul agricol cu valoarea de 252 000 de lei, suprafața de 0,5673 ha cu nr.

cadastral xxxxx, proprietate 1,0 cotă parte a Vasilisei Guseinova, cu încasarea în

folosul proprietarului din bugetul de stat a sumei de 252 000 de lei.

S-a expropriat pentru cauză de utilitate publică de interes național în folosul

statului terenul agricol cu valoarea de 279 000 de lei, suprafața de 0,6244 ha cu nr.

cadastral xxxxx, proprietate 1,0 cotă parte a lui Cocoș Dmitrii, cu încasarea în

folosul proprietarului din bugetul de stat a sumei de 279 000 de lei.

S-a expropriat pentru cauză de utilitate publică de interes național în folosul

statului terenul agricol cu valoarea de 270 000 de lei, suprafața de 0,6083 ha cu nr.

cadastral xxxxx, proprietate 1,0 cotă parte a lui Luncă Nicolae, cu încasarea în

folosul proprietarului din bugetul de stat a sumei de 270 000 de lei.

S-a expropriat pentru cauză de utilitate publică de interes național în folosul

statului terenul agricol cu valoarea de 270 000 de lei, suprafața de 0,6003 ha cu nr.

cadastral xxxxx, proprietate 1,0 cotă parte a lui Arabadji Constantin, cu încasarea

în folosul proprietarului din bugetul de stat a sumei de 270 000 de lei.

S-a expropriat pentru cauză de utilitate publică de interes național în folosul

statului terenul agricol cu valoarea de 301 500 de lei, suprafața de 0,6727 ha cu nr.

cadastral xxxxx, proprietate 1,0 cotă parte a Annei Cojan, cu încasarea în folosul

proprietarului din bugetul de stat a sumei de 301 500 de lei.

4

S-a expropriat pentru cauză de utilitate publică de interes național în folosul

statului terenul agricol cu valoarea de 270 000 de lei, suprafața de 0,6003 ha cu nr.

cadastral xxxxx, proprietate 1,0 cotă parte a lui Arnaut Eugeniu, cu încasarea în

folosul proprietarului din bugetul de stat a sumei de 270 000 de lei.

S-a expropriat pentru cauză de utilitate publică de interes național în folosul

statului terenul agricol cu valoarea de 301 500 de lei, suprafața de 0,6727 ha cu nr.

cadastral xxxxx, proprietate 1,0 cotă parte a lui Haheu Dumitru, cu încasarea în

folosul proprietarului din bugetul de stat a sumei de 301 500 de lei.

S-a expropriat pentru cauză de utilitate publică de interes național în folosul

statului terenul agricol cu valoarea de 301 500 de lei, suprafața de 0,6727 ha cu nr.

cadastral xxxxx, proprietate 1,0 cotă parte a Nataliei Bălănel, cu încasarea în

folosul proprietarului din bugetul de stat a sumei de 301 500 de lei.

S-a expropriat pentru cauză de utilitate publică de interes național în folosul

statului terenul agricol cu valoarea de 301 500 de lei, suprafața de 0,6727 ha cu nr.

cadastral xxxxx, proprietate 1,0 cotă parte a lui Popov Trifan, cu încasarea în

folosul proprietarului din bugetul de stat a sumei de 301 500 de lei.

La 10 martie 2021, Agenția Relații Funciare și Cadastru, a depus cerere de

apel împotriva hotărârii din 18 februarie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

solicitând casarea parțială a hotărârii instanței de fond și emiterea unei hotărâri noi

prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată privind exproprierea

terenurilor agricole și exproprierea terenurilor agricole private la prețurile de

despăgubire calculate și propuse de către Agenție.

Prin decizia din 19 mai 2022 a Curții de Apel Cahul, s-a respins cererea de

apel depusă de Agenția Relații Funciare și Cadastru și s-a menținut hotărârea din

18 februarie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, cuantumul despăgubirii

propuse pârâților de Agenția Relații Funciare și Cadastru pentru exproprierea

terenurilor agricole aflate în proprietatea lor, nu constituie valoarea reală a

terenurilor agricole pe care ultimii le-ar fi obținut în cazul vinderii terenurilor la

prețul liber de piață și nici drepturile patrimoniale, care puteau fi obținute de către

pârâți în rezultatul exploatării potrivit destinației a terenurilor agricole. Astfel,

instanța de fond, în lipsa unor probe pertinente și concludente, care ar demonstra

echitatea despăgubirii propuse de Agenția Relații Funciare și Cadastru pentru

exproprierea terenurilor agricole proprietate privată a intimaților, a analizat situația

de fapt și de drept în cazul dat și întemeiat a reținut valoarea de despăgubire a

terenului agricol supus exproprierii, în mărime de 4 500 de lei pentru un ar de teren

supus exproprierii, propus de către pârâți, ca fiind o despăgubire dreaptă și

echitabilă.

A menționat Curtea de Apel Cahul că, cuantumul despăgubirilor pentru

exproprierea terenurilor pârâților se justifică și prin faptul că terenurile supuse

exproprierii sunt amplasate într-o zona strategică (port), pentru Republica

Moldova, între două puncte vamale de trecere în Ucraina și România și la o mică

depărtare de traseul Internațional Bolgrad-Reni. De asemenea, Agenția Relații

Funciare și Cadastru nu a prezentat instanței de judecată un raport de expertiză

judiciară și nici nu a întreprins măsuri eficiente pentru obținerea unei asemenea

probe, pentru a demonstra caracterul echitabil al despăgubirii de expropriere a

terenurilor agricole proprietate privată a intimaților la sumele solicitate în cererea

5

de chemare în judecată.

La 06 octombrie 2022, Agenția Relații Funciare și Cadastru, a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel din 19 mai 2022 prin care a solicitat casarea

deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii noi prin care să fie admisă

cererea de chemare în judecată și exproprierea terenurilor agricole private la

prețurile de despăgubire calculate de către Agenție.

În motivarea recursului a invocat că, afirmațiile instanției de apel, că

cuantumul despăgubirilor propuse de către Agenția Relații Funciare și Cadastru

pentru exproprierea terenurilor agricole amplasate în s. Giurgiulești, r-nul Cahul nu

constituie o despăgubire dreaptă și echitabilă, sunt inacceptabile deoarece

contravin legislației în vigoare. Totodată, este criticat faptul că recurentul nu a

prezentat instanței de judecată un raport de expertiză judiciară și nici nu a

întreprins măsuri eficiente pentru obținerea unei asemenea probe, pentru a

demonstra caracterul echitabil al despăgubirii de expropriere a terenurilor agricole

proprietate privată a intimaților la sumele solicitate în cererea de chemare în

judecat.

A menționat recurentul că, a prezentat raportul de expertiză efectuat de

Centrul Național de Expertize Judiciare, dar instanța de fond nu luat în considerare

că acesta este o despăgubire dreaptă a valorii terenurilor. La stabilirea cuantumului

despăgubirii instanța de judecată a aplicat eronat legea.

A relatat recurentul că, criteriul „prețului cu care se vând, în mod obișnuit,

imobilele”, criteriu prevăzut de prevederile legale, iar sintagma „prețul cu care se

vând, în mod obișnuit, imobilele” are semnificație de preț plătit efectiv, respectiv

prețul de tranzacționare a terenurilor agricole supus exproprierii este real. Mai

mult, intimații nu au prezentat probe argumentate și autentificate în modul stabilit,

cu privire la provenința prețului indicat în contractul de vânzare-cumpărare a

terenului așa cum prevede art. 117 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă.

A susținut că, în contextul celor menționate este necesar de ținut cont de

faptul, că terenurile la care se referă intimații sunt amplasate în intravilanul

localității și au destinația grădini, care pot fi utilizate pentru construcții locative, iar

prețul normativ constituie o valoare mult mai avansată și este incomparabil cu

prețul terenului solicitat pentru utilitate publică.

La 27 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților copia cererii de recurs depusă de Agenția Relații Funciare și

Cadastru, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 14,15).

La 24 noiembrie 2022, Apărece Petru, Mocanu Anatolie, Guseinova Vasilisa,

Cocoș Dmitrii, Luncă Nicolae, Arabadji Constantin, Cojan Ana, Arnaut Eugeniu,

Haheu Dumitru, Bălănel Natalia și Popov Trifan, reprezentați de avocatul Petru

Ursu, au depus referință la cererea de recurs declarată de Agenția Relații Funciare

și Cadastru, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs ca inadmisibilă.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Cahul a pronunțat dispozitivul deciziei la 19 mai

2022, decizia motivată a fost expediată participanților la proces la 02 august 2022,

însă date despre recepționarea acesteia lipsesc (f.d. 171, vol. 4).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

6

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Astfel, instanța de recurs constată că Agenția Relații Funciare și Cadastru, s-a

conformat prevederilor legale, declarând recurs la 06 octombrie 2022, împotriva

deciziei instanței de apel, în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

7

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,

nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Agenția Relații

Funciare și Cadastru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Agenția Relații Funciare și

Cadastru.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

8