2ra-1705/22 — Constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil

2ra-1705/22 — Constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1705/22 (2-21148370-01-2ra-06122022)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – N. Lupașcu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci

Î N C H E I E R E

08 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, Melnic Marina și Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Melnic Marina către

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Casa Națională de

Asigurări Sociale, executorul judecătoresc Ganța-Cupcea Natalia, cu privire la repararea

prejudiciului material și moral cauzat ca urmare a neexecutării în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să nu încalce

termenul rezonabil la executarea hotărârii și să o execute, încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis

apelul declarat de Melnic Marina, casată hotărârea din 20 decembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, fiind pronunțată o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 05 octombrie 2021, avocatul Durnescu Mihail, acționînd în interesele reclamantei

Melnic Marina, a depus o cerere de chemare în judecată către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, intervenienți accesorii Casa Națională de Asigurări Sociale,

executorul judecătoresc Ganța-Cupcea Natalia, privind repararea prejudiciului material

și moral cauzat ca urmare a neexecutării în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să nu încalce termenul rezonabil la

executarea hotărârii și să o execute, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a invocat faptul că, prin hotărârea nr.3-319/17 din 05 iunie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a fost admisă parțial cererea de chemare

în judecată depusă de Melnic Marina împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și

a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani cu privire la contestarea actului

1

administrativ. A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale, prin intermediul

organului teritorial, la determinarea bazei de calcul pentru plata indemnizației de

maternitate Marinei Melnic, la nașterea celui de-al doilea copil, să ia în considerare

venitul lunar realizat de Melnic Marina la SRL „Pedersen&Partners” și la SRL

„Anticolector”. A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale, prin intermediul

organului teritorial, să recalculeze indemnizația de maternitate acordată Marinei Melnic

la nașterea celui de-al doilea copil, luând în considerare venitul mediu lunar realizat de

Melnic Marina la SRL „Pedersen&Partners” și SRL „Anticolector”, cu achitarea în

beneficiul Marinei Melnic a sumei calculate. În rest, acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 12 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată hotărârea

din 05 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a pronunțat o nouă

hotărâre de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

Prin decizia din 28 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost casată decizia din

12 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 05 iunie 2017

a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Astfel, drept urmare a rămânerii definitive a hotărârii nr. 3-319/17 din 05 iunie 2017

și dat fiind faptul că Casa Națională de Asigurări Sociale nu a întreprins nicio acțiune

pentru executarea benevolă a hotărârii, de către Melnic Marina a fost depusă cererea

privind intentarea procedurii de executare silită.

La 15 octombrie 2018, executorul judecătoresc Ganța-Cupcea Natalia a emis

încheierea de primire spre executare și intentare a procedurii de executare în baza

documentului executoriu nr. 3-319/17 din 05 iunie 2017.

Din motivul neexecutării de către Casa Națională de Asigurări Sociale a documentului

executoriu din 05 iunie 2017, la 08 iulie 2020, Melnic Marina a înaintat cerere de

chemare în judecată în baza Legii nr. 87 împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova.

Astfel, la 28 octombrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Central a adoptat hotărârea

nr. 2-11985/20, prin care s-a constatat încălcarea dreptului Marinei Melnic garantat de

art. 6 din CEDO, art. 1 Protocolul I la Convenție, cauzat prin neexecutarea în termen

rezonabil a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani nr. 3-319/17 din 05 iunie

Republicii Moldova, în beneficiul Marinei Melnic prejudiciul material în mărime de 7

559 lei 94 bani și prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei, cauzat prin neexecutarea

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani nr. 3-319/17 din 05 iunie 2017, fiind

compensate și cheltuielile de judecată cu titlu de asistență juridică în mărime de 5 000

lei.

Respectiv, la 02 august 2021, a fost eliberat titlul executoriu pentru executarea

hotărârii nr. 2-11985/20 din 28 octombrie 2020.

Potrivit reclamantei, chiar dacă a fost constatată obligația Casei Naționale de

Asigurări Sociale să recalculeze indemnizația de maternitate acordată Marinei Melnic la

nașterea celui de al doilea copil, luând în considerație venitul mediu lunar realizat de

reclamantă la SRL „Pedersen & Partners” și la SRL „Anticolector”, cu achitarea în

beneficiul Marinei Melnic a sumei calculate, Casa Națională de Asigurări Sociale nici

până în prezent nu a executat documentul executoriu nr. 3-319/17 din 05 iunie 2017 și

încheierea executorului judecătoresc Ganța-Cupcea Natalia nr.017-175/2018 din 15

octombrie 2018.

2

Cu privire la prejudiciul material, reclamanta a menționat că, prin hotărârea nr. 3-

319/17 din 05 iunie 2017, instanța a dispus obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale la determinarea bazei de calcul pentru plata indemnizației de maternitate Marinei

Melnic, la nașterea celui de-al doilea copil, să ia în considerare venitul lunar realizat de

Melnic Marina la SRL „Pedersen&Partners” și la SRL „Anticolector”. Pentru primul

copil, reclamanta a beneficiat de o indemnizație de maternitate în mărime de 77 687,52

lei, fapt confirmat prin scrisoarea nr.65/17 din 10 martie 2017, eliberată de

„Pedersen&Partners”. Pentru cel de-ai doilea copil, Melnic Marina a beneficiat de o

indemnizație de maternitate în mărime de doar 48 484,75 lei, achitată la 04 noiembrie

de judecată, urmează să recalculeze și să achite în beneficiul reclamantei Melnic Marina

suma de 29 202,77 lei. Respectiv, prejudiciul material cauzat în continuu reclamantei,

ca urmare a refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale de a executa benevol

hotărârea, se exprimă sub formă de venitul ratat pe care reclamanta nu l-a putut obține

ca urmare a privării sale de posibilitatea de a utiliza suma datorată, în mărime de 29

202,77 lei.

Astfel, pornind de la concluziile Curții Europene a Drepturilor Omunului și a Curții

Supreme de Justiție, reclamanta consideră rezonabilă determinarea prejudiciului

material cauzat, ca urmare a refuzului executării hotărârii, pornind de la rata de bază de

refinanțare, stabilită de BNM.

Prin cererea de chemare în judecată depusă la 08 iulie 2020, Melnic Marina a solicitat

compensarea prejudiciului material pentru neexecutarea hotărârii nr. 3-319/17 pentru

perioada cuprinsă între 05 iunie 2017 (data adoptării hotărârii) – 01 iulie 2020.

Prin hotărârea nr. 2-11985/20 din 28 octombrie 2020, instanța a recunoscut încălcarea

dreptului Marinei Melnic la executarea în termen rezonabil a documentului executoriu,

dispunând compensarea prejudiciului material, sub formă de dobândă de întârziere,

calculată pentru perioada 05 iunie 2017 – 01 iulie 2020.

Ținând cont de faptul neexecutării hotărârii, Melnic Marina în continuare deține

calitatea de victimă, în sensul practicii Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul

acesteia la executare în termen rezonabil fiind în continuare încălcat ca urmare a

refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale de a executa documentul executoriu nr.

3-319/17 din 05 iunie 2017.

Pentru a stabili mărimea prejudiciului material cauzat reclamantei, urmează a fi

stabilită perioada de calcul a dobânzii de întârziere.

Astfel, reclamanta consideră necesară luarea ca reper a zilei de 02 iulie 2020 - data

până la care Melnic Marina a solicitat repararea prejudiciului material în prima cerere de

chemare în judecată, formulată în baza Legii nr. 87, și ziua de 04 octombrie 2021 - data

întocmirii prezentei acțiuni.

Astfel, din 02 iulie 2020 și până la 04 octombie 2021 au trecut 460 zile, echivalând cu

o perioadă de 1 an, 3 luni și 2 zile, iar prejudiciul (dobânda de întârziere) constituie -

4375,46 lei, fiind calculat în temeiul art. 942 alin. (2) din Codul civil.

Cu privire la prejudiciul moral, reclamanta a menționat că în urma refuzului Casei

Naționale de Asigurări Sociale de a executa hotărârea nr. 3-319/17 din 05 iunie 2017, în

decurs de 460 de zile, reclamanta Melnic Marina a fost privată de posibilitatea de a

beneficia în mod liber și nestingherit de dreptul său de proprietate, recunoscut printr-o

horărâre irevocabilă asupra sumei de 29 202,77 lei.

Ca urmare a acestui fapt, pe lângă prejudiciul material, reclamanta a suportat inclusiv

3

și un prejudiciu moral, pe care îl estimează la suma de 755, 80 Euro (1 an * 600 Euro;

600 euro/365 zile = 1,64 Euro/zi; 95 zile * 1,64 euro/zi = 155,80 euro).

De asemenea, reclamanta a învederat că prin refuzul executării silite a hotărârii, a fost

violat inclusiv și dreptul la proprietate privată al reclamantei, garantat de articolul l al

Protocolului nr. 1 la Convenție.

Reieșind din cele expuse, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii; încasarea de la

bugetul de stat în beneficiul său a sumei de 4375,46 lei cu titlu de prejudiciu material ca

urmare a neexecutării hotărârii judecătorești în decurs de 460 de zile; încasarea

echivalentului în valută națională al sumei de 755, 80 euro sub formă de prejudiciu moral

cauzat ca urmare a neexecutării hotărârii judecătorești în decurs de 460 de zile; obligarea

Casei Naționale de Asigurări Sociale să nu încalce termenul rezonabil la executarea

hotărârii din 2017 cu executarea ultimei; încasarea de la bugetul de stat în beneficiul

reclamantei a cheltuielilor de judecată în suma de 10 000 lei.

Prin hotărârea din 20 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat

de Melnic Marina, casată hotărârea din 20 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, fiind pronunțată o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii. S-a încasat

din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, în beneficiul Marinei Melnic, prejudiciul material în sumă de 4375,46 lei,

prejudiciul moral în sumă de 5000 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2000

lei. În rest acțiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a indicat că faptele constatate prin

hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru nr. 2-11985/20 din 28

octombrie 2020 urmează a fi reținute la litigiul dedus judecății, deoarece în felul acesta

se asigură respectarea autorității lucrului judecat și se bucură de faptul că ceea ce se

judecase anterior exprimă adevărul (res iudicata pro veritate accipitur).

În lumina celor expuse, instanța de apel a conchis că soluția primei instanțe dată în

legătură cu litigiul dedus judecății este una neîntemeiată. Prima instanță eronat a respins

pretenția privind repararea prejudiciului material, pe motiv că nu s-a solicitat constatarea

încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești. Or, în

cadrul judecării anterioare s-a stabilit că, autoritatea responsabilă de executarea hotărârii

judecătorești nu a întreprins măsuri corespunzătoare în vederea executării hotărârii

judecătorești irevocabile, ca urmare Melnic Marina nu a putut beneficia de succesul

obținut în urma examinării litigiului, fapt ce incontestabil denotă că, hotărârea adoptată

în favoarea ultimei a rămas neexecutată o perioadă considerabilă de timp. În consecință,

instanța, prin hotărârea din 28 octombrie 2020, a constatat încălcarea dreptul reclamantei

Melnic Marina, garantat de art. 6 din CEDO, art. 1 Protocolul 1 la Convenție, cauzat prin

neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani nr.

3-319/17 din 05 iunie 2017 și a dispus compensarea prejudiciului material și moral,

precum și compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

Totodată, în cadrul examinării prezentei cauze s-a stabilit că, chiar dacă instanța a

constatat încălcarea dreptului Marinei Melnic la executarea în termen rezonabil a

documentului executoriu nr. 3-319/17 din 05 iunie 2017, până la data depunerii prezentei

acțiunii în instanță - 05 octombrie 2021, documentul executoriu menționat, nu era

executat. Or, după cum rezultă din extrasul de cont anexat la materialele cauzei (f.d. 78),

Casa Națională de Asigurări Sociale a efectuat achitări față de Melnic Marina abia la 15

4

octombrie 2021, în sumă de 21 059,06 lei.

Din aceste motive, instanța de apel a constatat că în speță există temei legal pentru

acordarea din contul statului în beneficiul Marinei Melnic a compensației prejudiciului

material și moral, în condițiile instituite de Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 și a apreciat

ca fiind neîntemeiate argumentele primei instanțe în acest sens.

La 09 noiembrie 2022, la Curtea Supremă de Justiție a fost înregistrat recursul declarat

de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, prin care a fost solicitată casarea deciziei

din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 20 decembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la

proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

La 11 noiembrie 2022, Melnic Marina a depus recurs asupra deciziei instanței de apel,

prin care a fost solicitată casarea deciziei din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău în

partea respingerii pretențiilor reclamantei, cu pronunțarea în această parte a unei decizii

de admitere integrală a pretențiilor formulate în acțiune și cererea de apel.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel neîntemeiat a respins unele

pretenții formulate de recurentă în acțiune, indicând asupra faptului că mărimea

prejudiciului și cheltuielile de asistență juridică au fost probate.

La 11 noiembrie 2022, la Curtea Supremă de Justiție a fost înregistrat recursul declarat

de Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a fost solicitată casarea deciziei din 20

iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 20 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la

proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

Suplimentar, a fost invocat faptul că Casa Națională de Asigurări Sociale a executat

hotărârea nr. 3-319/17 din 05 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

respectiv pretențiile reclamantei sunt neîntemeiate. Totodată, potrivit recurentei,

tergiversarea executării hotărârii nu a depins de voința debitorului.

La 11 ianuarie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință asupra

cererilor de recurs înaintate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Melnic

Marina, solicitând admiterea recursului Ministerului Justiției al Republicii Moldova și

respingerea recursului Marinei Melnic.

În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei din 20 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

a fost expediată participanților la proces la 14 septembrie 2022 (f.d. 193, vol. 1).

Astfel, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, Completul

Colegiului constată că recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, Melnic Marina și Casa Națională de Asigurări Sociale, înregistrate la 09

noiembrie 2022 și 11 noiembrie 2022, sunt în termen.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și

5

prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că cererile de recurs depuse de Ministerul Justiției

al Republicii Moldova, Melnic Marina și Casa Națională de Asigurări Sociale, urmează

a fi declarate inadmisibile, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului

este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări

esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept

material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind

admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurenți nu pot duce la admisibilitatea

recursurilor, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor

cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. În acest context

este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de apel,

precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că,

rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a

deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestora ca fiind admisibile.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta

în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererile

de recurs înaintate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Melnic Marina și Casa

Națională de Asigurări Sociale.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării

6

recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, Melnic Marina și Casa Națională de Asigurări Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Maria Ghervas

7