2ra-1493/22 — constatarea faptului încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești etc

2ra-1493/22 — constatarea faptului încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești etc (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1493/22

(2-20164226-01-2ra-12102022)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. T. Pruteanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci)

ÎNCHEIERE

21 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de reprezentantul

recurentului Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Alexandru Vicol și de către

executorul judecătoresc Nadejda Condrea,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Palii

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii

executorul judecătoresc Nadejda Condrea și Direcția Generală Asistență Socială și

Protecție a Familiei Cahul cu privire la constatarea faptului încălcării la executare

în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, obligarea executării hotărârii

judecătorești, repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admisă cererea de apel depusă de apelantul Sergiu Palii, a fost casată integral

hotărârea din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă

o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă:

La data de 24 decembrie 2020, Sergiu Palii a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenienți accesorii executorul

judecătoresc Nadejda Condrea și Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a

Familiei Cahul cu privire la constatarea faptului încălcării la executare în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești, obligarea executării hotărârii judecătorești,

repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, prin hotărârea din 17 mai

2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-a admis acțiunea reconvențională

depusă de Sergiu Palii împotriva Allei Sacajiu cu privire la stabilirea domiciliului

copilului minor, prin care s-a stabilit domiciliul copilului minor XXXXX, născută

la XXXXX cu tatăl ei - Sergiu Palii, definitivă și irevocabilă din 19 iunie 2017.

Reclamantul Sergiu Palii a depus cererea reconvențională, care a fost admisă

prin prisma faptului că mama copilului - Alla Sacajiu a declarat în timpul ședinței

de judecată că domiciliul fiicei XXXXX urmează să fie determinat cu reclamantul

1

și că acest lucru e în beneficiul copilului minor, hotărârea nefiind contestată în

termenul legal, astfel, conform hotărârii din 17 mai 2017 a Judecătoriei Cahul,

sediul Central, a fost determinat domiciliul copilului minor cu reclamantul,

eliberându-se și titlul executoriu la 19 iunie 2017.

În vederea executării hotărârii din 17 mai 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul

Central, au fost întreprinse multiple acțiuni din partea reclamantului, care s-au

soldat cu eșec, din cauza neimplicării reprezentaților statului, pe această cauză,

totodată, a menționat reclamantul Sergiu Palii că, potrivit cererii din 07 august

2019, depuse în adresa Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Cahul, se

atestă că XXXXX locuiește la XXXXX, cu bunica Olga Sacajiu, mama copilului

fiind plecată în Marea Britanie de 4 ani și nu se ocupă de educația copilului, iar

bunica îi pune impedimente și îi interzice să comunice cu copilul, fapt din care

considerente a solicitat să fie luate măsuri urgente de a lua copilul minor la

întreținerea și educația sa.

A mai reținut reclamantul Sergiu Palii că, la data de 07 august 2019,

executorul judecătoresc Nadejda Condrea, ieșind la fața locului la adresa din r-nul

XXXXX, s. XXXXX, a stipulat în procesul-verbal privind stabilirea domiciliului

copilului din 07 august 2019, că acțiunile au fost imposibil de întreprins din cauza

lipsei copilului XXXXX și a mamei copilului, Alla Sacajiu.

A menționat reclamantul Sergiu Palii că, abia la 11 septembrie 2019, a avut

loc prima ședință de adaptare a minorei XXXXX cu tatăl ei Sergiu Palii, în scopul

executării hotărârii din 17 mai 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central cu privire

la stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX cu reclamantul.

Conform deciziei din 11 septembrie 2019 a Direcției Generale Asistență

Socială și Protecție a Familiei Cahul, s-a decis stabilirea graficului de întrevedere

a copilului cu tatăl pentru a facilita executarea hotărârii din 17 mai 2017 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central, cu privire la stabilirea domiciliului copilului

minor XXXXX cu tatăl ei Sergiu Palii.

De asemenea, reclamantul Sergiu Palii a mai specificat că, indubitabil este

faptul că mama copilului Alla Sacajiu și bunica Olga Sacajiu au acționat ilicit,

pentru a crea condițiile necesare să împiedice crearea unei relații armonioase dintre

copilul minor XXXXX și reclamant, și pentru a tergiversa executarea hotărârii din

17 mai 2017, iar în ultimii 4 ani, atât mama copilului, cât și bunicii acestuia au avut

o atitudine ostilă și negativă față de reclamant, interzicându-i în mod categoric să-

și viziteze copilul, influențându-l atât de mult, încât acesta nu-și mai dorește să

domicilieze cu reclamantul, iar toate tentativele reclamantului Sergiu Palii de a

comunica și de a intra în contact cu fiica, s-au soldat cu certuri și conflicte,

provocate de către rudele mamei copilului.

Subsecvent, a comunicat reclamantul Sergiu Palii că, este regretabil faptul

că statul, în special Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei

Cahul, care are misiunea de a acorda asistență și protecție copilului aflat în situație

de risc și familiei acestuia și copilului separat de părinți, prin toate formele și

mijloacele înserate în aria sa de competență, nu s-a implicat activ la soluționarea

litigiului și tolerează în continuare riscurile la care se expune copilul XXXXX.

Totodată, a reținut reclamantul că potrivit notificării nr. 1472 din 09

2

octombrie 2020, expediată de către Direcția Generală Asistență Socială și Protecție

a Familiei Cahul, i-a fost comunicat că sunt în imposibilitate de a mai interveni în

soluționarea situației reclamantului privind executarea hotărârii judecătorești cu

privire la stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX cu tatăl.

În scopul soluționării litigiului existent, la 17 decembrie 2020, reclamantul

s-a deplasat în or. XXXXX, pentru a discuta și a găsi soluții cu reprezentanții

Direcției Generale Asistență Socială și Protecție a Familiei Cahul, pe marginea

cauzei date și anume modalitatea de accelerare a executării hotărârii din 17 mai

2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, prin care i s-a comunicat că nu au nici o

pârghie și nu pot interveni în niciun mod, pentru a soluționa cauza copilului minor

XXXXX.

A menționat reclamantul că, la nenumăratele adresări parvenite din partea

executorului judecătoresc Nadejda Condrea de a executa hotărârea judecătorească

din data de 17 mai 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, se opuneau rudele

mamei copilului, în special bunica copilului Olga Sacajiu, iar în acest sens la 19

iulie 2020 a fost depusă o cerere la Inspectoratul de Poliție Cahul, prin care să fie

atrase la răspundere rudele copilului minor pentru faptul că interzic comunicarea

reclamantului cu copilul, petiție care a rămas neexaminată.

În circumstanțele create, s-a constatat, cu regret, că atât mama copilului Alla

Sacajiu, bunica Olga Sacajiu, la care se află la moment copilul minor, cât și Direcția

Asistență Socială și Protecție a Familiei Cahul, executorul judecătoresc Nadejda

Condrea și organele de poliție Cahul, nu au întreprins nici-o măsură privind

sancționarea persoanelor care se fac vinovate de neexecutarea hotărârii din 17 mai

2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, admițând în continuare abuzurile care se

comit.

A mai relatat reclamantul Sergiu Palii că, prin neexecutarea hotărârii din 17

mai 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, are de suferit în primul rând copilul

minor, care locuiește fără supravegherea părinților, fiind separat în mod ilicit de

reclamant, iar conform art. 18 alin. (1) din Convenția ONU cu privire la drepturile

copilului: statele părți vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii

principiului potrivit căruia ambii părinți au răspundere comună pentru creșterea și

dezvoltarea copilului. Răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea

dezvoltării sale revine în primul rând părinților (nu bunicilor sau terțelor persoane),

sau, după caz, reprezentanților săi legali. Aceștia trebuie să se conducă înainte de

orice de interesul superior al copilului.

A mai concluzionat reclamantul că, instituțiile statului au neglijat și ignorat

în continuare prevederile stipulate în Convenția ONU și legislația Republicii

Moldova, or, interesele copilului sunt de o importanță primordială, iar statul are

rolul de a se implica activ în soluționarea litigiilor cu implicarea copiilor minori,

în regim de urgență, or, din momentul pronunțării hotărârii din 17 mai 2017 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central, au trecut mai mult de trei ani de zile, timp în

care reprezentanții statului nu au întreprins nimic.

A solicitat reclamantul, admiterea cererii de chemare în judecată, constatarea

faptului că a fost încălcat dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii din

17 mai 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și obligarea Ministerului Justiției

3

al RM, Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Cahul și executorului

judecătoresc Nadejda Condrea să execute hotărârea din 17 mai 2017 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central prin care a fost stabilit domiciliul copilului minor XXXXX,

născută la XXXXX cu reclamantul Sergiu Palii.

Ulterior, la 17 februarie 2021, reclamantul Sergiu Palii a depus o cerere de

concretizare a cererii de chemare în judecată, suplimentar indicând că, atât

executorul judecătoresc Nadejda Condrea, Direcția Asistență Socială și Protecție a

Familiei Cahul cât și Ministerul Justiției al RM au un rol inactiv la neexecutarea

hotărârii din 17 mai 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, iar reclamantul are

dubii asupra instituțiilor statului, or, în acest caz cel mai mult are de suferit în

primul rând copilul minor, care locuiește fără supravegherea părinților, fiind

separat în mod ilicit de reclamantul Sergiu Palii, care este tatăl copilului minor,

având în vedere că toate tentativele reclamantului de a intra în contact cu fiica

XXXXX, s-au soldat cu certuri și conflicte, care au fost provocate de către părinții

mamei copilului, iar în acest sens statul nu a intervenit în niciun mod.

A solicitat reclamantul, admiterea cererii de chemare în judecată, constatarea

faptului că a fost încălcat dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii din

17 mai 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și obligarea Ministerului Justiției

al RM, Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Cahul și executorului

judecătoresc Nadejda Condrea să execute hotărârea din 17 mai 2017 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central prin care a fost stabilit domiciliul copilului minor XXXXX,

născută la XXXXX cu reclamantul Sergiu Palii, acordarea unei satisfacții

echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, în mărime

de 100 000 lei și repararea prejudiciului material, constituit din cheltuielile de

judecată.

Prin hotărârea din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 27 martie 2021 și ulterior la

02 iulie 2021, apelantul Sergiu Palii a depus cerere de apel, solicitând admiterea

cererii de apel, casarea hotărârii din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea de apel depusă de apelantul Sergiu Palii, a fost casată integral hotărârea din

18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o nouă

hotărâre cu privire la admiterea parțială a acțiunii:

S-a constatat încălcarea termenului rezonabil la executarea hotărârii din 17

mai 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al RM

în beneficiul lui Sergiu Palii suma în mărime de 25 000 lei, cu titlu de reparare a

prejudiciului moral și suma în mărime de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată

pentru asistența juridică.

În rest, acțiunea a fost respinsă.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că, soluția dată de

prima instanță este în contradicție cu circumstanțele cauzei, instanța nu a constatat

corect toate circumstanțele, concluziile fiind neîntemeiate și contradictorii cu

4

materialele cauzei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, apelantul/reclamant

Sergiu Palii a solicitat constatarea încălcării termenului rezonabil la executarea

hotărârii judecătorești și repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin

neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii din 17 mai 2017 a Judecătoriei Cahul,

sediul Central, prin care a fost stabilit domiciliul copilului minor XXXXX, născută

la XXXXX cu reclamantul Sergiu Palii, prin acordarea unei satisfacții echitabile

de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, în mărime de 100 000

lei.

Instanța de apel a atestat că, hotărârea sus-numită până în prezent, nu a fost

executată, adică procedura de executare se desfășoară deja de 5 ani în continuu,

timp în care organele de resort au invocat aceiași poziție, nedorința copilului de a

fi stabilită cu domiciliul la domiciliul tatălui.

Însă, instanța de apel a accentuat faptul că, reclamantul/apelant Sergiu Palii

a deținut o hotărâre definitivă și irevocabilă și anume – hotărârea din 17 mai 2017

a Judecătoriei Cahul, sediul Central prin care a fost stabilit domiciliul copilului

minor XXXXX, născută la XXXXX cu Sergiu Palii, hotărâre care până în prezent

nu este executată.

Mai mult, Colegiul a atestat că, prin hotărârea din 08 septembrie 2020 a

Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a respins cererea de chemare în judecată

depusă de Alla Sacajiu (mama copilului minor - XXXXX) împotriva lui Sergiu

Palii (tatăl copilului minor - XXXXX) cu privire la schimbarea domiciliului

copilului minor XXXXX, hotărâre menținută prin decizia din 11 martie 2021 a

Curții de Apel Bălți.

La fel, instanța de apel a statuat că, nu poate fi reținut drept motiv pentru

neexecutarea unei hotărâri definitive și irevocabile invocările organelor de resort,

în speță - Ministerul Justiției al RM, executorul judecătoresc Nadejda Condrea și

Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei Cahul precum că, este

imposibil de executat această hotărâre dat fiind faptul că, copilul minor refuză să

domicilieze împreună cu tatăl său, or, în cazurile referitoare la drepturile de contact

cu părinții, statului îi revine, în principiu, obligația de a întreprinde măsuri în

vederea reunirii părinților cu copiii lor și obligația de a facilita astfel de reuniuni,

în măsura în care aceasta o dictează interesele, cu toate acestea, obligația

autorităților naționale de a întreprinde măsuri pentru a facilita o reuniune nu este

absolută, deoarece reluarea conviețuirii cu copiii care au locuit o perioadă cu

celălalt părinte nu se realizează imediat și poate necesita măsuri pregătitoare, prin

urmare, este decisiv dacă autoritățile naționale au întreprins toate măsurile necesare

pentru a facilita contactul, măsuri care pot fi solicitate în mod rezonabil în

circumstanțele speciale ale fiecărui caz.

Respectiv, instanța de apel a punctat că, în toate deciziile cu privire la copii,

interesul suprem al acestora trebuie să fie primordial, acest interes poate să

depășească, în funcție de natura și seriozitatea lor, pe cele ale părinților, însă, cu

toate acestea, deși se impune luarea în considerare a opiniilor copiilor, aceste opinii

nu sunt neapărat imuabile, iar obiecțiile copiilor, cărora trebuie să li se acorde o

pondere cuvenită, nu sunt suficiente pentru a trece peste interesele părinților, în

5

special interesele acestora cu privire la stabilirea contactului regulat cu copilul lor,

în particular, dreptul copiilor de a-și exprima propriile opinii nu ar trebui să fie

interpretat ca un veritabil drept de veto necondiționat, fără a fi luați în considerare

alți factori și fără efectuarea unei examinări pentru determinarea celor mai bune

interese, or, în cazurile referitoare la relația unei persoane cu copilul său, există

obligația de a exercita o diligență excepțională, ținând cont de riscul că scurgerea

timpului poate fi factorul determinant pentru subiectul în litigiu.

Colegiu a mai reținut că, potrivit art. 70 alin. (1) și alin. (11) Cod de

executare, documentul executoriu va fi executat în termenul indicat în el sau, în

cazul în care nu este indicat, într-un termen rezonabil. Criteriile de determinare a

termenului rezonabil sânt: complexitatea procedurii de executare, comportamentul

participanților la procedura de executare, interesul creditorului și conduita

executorului judecătoresc. Astfel, la aprecierea termenului rezonabil de executare

a hotărârii judecătorești urmează a fi luate în considerare anumite criterii precum

complexitatea cauzei ce se apreciază de asemenea după caz și individual;

comportamentul părților care include aprecierea comportamentului reclamantului

și a autorităților; și miza (interesul) pentru reclamant ce relevă importanța sau

scopul pentru persoana care pretinde violarea dreptului său la un termen

nerezonabil.

Corespunzător, în circumstanțele expuse, instanța de apel a conchis ca fiind

neîntemeiată concluzia primei instanțe, or, în cauza dată este cert stabilit că

autoritățile responsabile de executarea hotărârii judecătorești, n-au întreprins toate

măsurile corespunzătoare în vederea executării documentului executoriu, iar ca

urmare reclamantul nu a putut beneficia de succesul obținut în urma hotărârii

menționate, fapt ce incontestabil denotă că hotărârea adoptată în favoarea ultimului

a rămas și rămâne în continuare neexecutată o perioadă considerabilă de timp.

Colegiul a învederat că, în scopul executării hotărârii din 17 mai 2017 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central, de către reclamant au fost întreprinse multiple

acțiuni, care s-au soldat cu eșec, din cauza implicării pasive a reprezentaților

statului, astfel, reclamantul a solicitat organelor abilitate să se sesizeze și să

întreprindă măsurile legale privind sancționarea persoanelor, care sunt

responsabile de neexecutarea hotărârii și care admit în continuare abuzurile care se

comit, însă, instituțiile statului au neglijat și ignoră în continuare prevederile

stipulate în Convenția ONU și legislația Republicii Moldova, or, interesele

copilului sunt de o importanță primordială, iar statul are rolul activ de a se implica

în soluționarea litigiilor cu implicarea copiilor minori, în regim de urgență.

Instanța de apel a mai reținut că, instanța de fond nu a examinat

multiaspectual cauza, or, există hotărârea judecătorească emisă la 08 septembrie

2020 de către Judecătoria Edineț, ulterior menținută prin decizia din 11 martie 2021

a Curții de Apel Bălți, care constată că, copilul minor este influențat negativ

împotriva tatălui de către părinții mamei copilului, mai mult decât atât, instanța de

fond și instanța de apel au respins ca fiind neîntemeiată - cererea de chemare în

judecată cu privire la schimbarea domiciliului copilului minor depusă de către Alla

Sacajiu anume din motivul că mama copilului se află peste hotarele țării.

Astfel, Colegiul a reținut că, atât mama copilului Alla Sacajiu și bunica Olga

6

Sacajiu, la care se află la moment copilul minor, cât și Direcția Generală Asistență

Socială și Protecție a Familiei Cahul, executorul judecătoresc Nadejda Condrea și

organele de poliție, nu au întreprins nici o măsură privind sancționarea persoanelor

care se fac vinovate de neexecutarea hotărârii din 17 mai 2017 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central, și admit în continuare abuzurile care se comit, astfel, prin

neexecutarea hotărârii din 17 mai 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, are de

suferit în primul rând copilul minor, care locuiește fără supravegherea părinților,

fiind separat în mod ilicit de reclamant.

Colegiul a punctat că, toate tentativele reclamantului/apelant de a intra în

contact cu fiica XXXXX, s-au soldat cu certuri și conflicte, provocate de către

părinții mamei copilului, iar statul nu a intervenit în nici un mod, aceste afirmații

fiind confirmate prin Răspunsul din 11 ianuarie 2021, emis de către Procurorul

Denis Cobzari, din Procuratura r-nului Cahul, care stipulează: „constată că

acțiunile și atitudinea numitei Olga Sacajiu, au avut scopul de a condiționa și

obstrucționa relațiile și contactele între minora XXXXX și tatăl ei, Sergiu Palii,

fapte ce constituie ingerințe nejustificate în dreptul la protecția vieții de familie ale

tatălui biologic și sunt contrare intereselor supreme ale copilului minor. Or,

necătând la faptul că există o hotărâre judecătorească definitivă și executorie prin

care s-a stabilit domiciliul copilului minor cu tatăl, Sergiu Palii, numita Olga

Sacajiu prin diferite metode intenționat se eschivează de la executarea acesteia”.

Respectiv, deoarece instanța de apel a constatat încălcarea dreptului lui

Sergiu Palii la executarea în termen rezonabil a hotărârii din 17 mai 2017 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central, subsecvent acestui fapt, având în vedere

caracterul și gravitatea suferințelor psihice cauzate acestuia, modul în care a derulat

situația, întinderea perioadei de încălcare a dreptului de a-i fi executată hotărârea

judecătorească și impactul acestei încălcări la starea materială, fizică și psihică și,

având ca reper scopul legal de a acorda o compensație în echivalent bănesc,

eficientă și echitabilă, care să corespundă gradului și impactului adus dreptului

creditorului, compensație care să aducă satisfacție persoanei vătămate, Colegiul a

considerat necesar de a încasa în beneficiul lui Sergiu Palii, din contul bugetului

de stat prin intermediul Ministerului Justiției al RM suma în mărime de 25 000 lei,

această sumă fiind o compensație suficientă și rezonabilă a prejudiciului moral

cauzat, iar, suma solicitată de reclamantul/apelant Sergiu Palii în cuantum de 100

000 lei, este una excesivă și neprobată, or, scopul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011

privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești, este crearea în Republica Moldova a unui

remediu intern eficient, de apărare a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, în situația în care acest drept se constată ca fiind încălcat

exclusiv din vina exponenților statului, situație indubitabil constatată în actuala

cauză.

Colegiul a mai învederat că, reieșind din criteriile prevăzute de lege pentru

determinarea unei reparații echitabile a prejudiciului invocat, în funcție de

circumstanțele cauzei în cadrul căreia a survenit neexecutarea, precum și de

pretențiile invocate, de complexitatea cauzei, de comportamentul părților, de

7

conduita autorităților publice, de durata încălcării și de importanța procesului

pentru reclamant, suma în mărime de 25 000 lei, cu titlu de reparare a prejudiciului

moral, este suficientă pentru acoperirea prejudiciului, cauzat prin neexecutarea

hotărârii din 17 mai 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și este una

proporțională cu sumele acordate de instanțele naționale, cât și de Curtea

Europeană pe cazuri similare, or, în speță, Colegiul a considerat că procedura de

executare a documentului executoriu prezintă o complexitate deosebită, totodată

miza pentru reclamant se consideră de o importanță deosebită.

Subsecvent, instanța de apel a reiterat că, concluzia instanței de fond, privind

inexistența culpabilității organelor de resort în procesul de executare a hotărârii

judecătorești irevocabile este temei de a respinge acțiunea, este o concluzie greșită,

or, după cum s-a indicat anterior, executorul judecătoresc nu a admis omisiuni,

abateri sau stări evidente și esențiale, de inacțiune, în cadrul respectivei proceduri

de executare a hotărârii judecătorești, însă, cu toate acestea, statul urmează să

poarte răspundere pentru neexecutarea într-o perioadă excesiv de îndelungată, în

lipsa unor situații și circumstanțe obiective, de către o autoritate publică, a unei

hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

La fel, instanța de apel a admis parțial solicitarea reclamantului privind

repararea prejudiciului material, constituit din cheltuielile de judecată, în

conformitate cu prevederile art. 82 Cod de procedură civilă, cheltuielile de judecată

se compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a cauzei, iar potrivit art.

90 lit. i) Cod de procedură civilă, din cheltuielile de judecare a cauzei fac parte:

cheltuielile de asistență juridică.

În acest sens, Colegiul a constatat că, suma în mărime de 1500 lei, cu titlu

de cheltuieli pentru asistență juridică, este o sumă reală, necesară și rezonabilă,

urmare a cărui fapt, instanța de apel a dispus încasarea acestei sume din contul

bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui

Sergiu Palii.

Din aceste considerente, Colegiul a concluzionat că, instanța de apel corect

a ajuns la concluzia de a admite cererea de apel depusă de apelantul Sergiu Palii, a

casa integral hotărârea din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

și a emite o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii. În rest, a respinge

acțiunea.

La 24 august 2022, reprezentantul recurentului Ministerul Justiției al RM,

Alexandru Vicol, a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău cu menținerea hotărârii din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

La 04 noiembrie 2022, executorul judecătoresc Nadejda Condrea, a depus

cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău cu

menținerea hotărârii din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea recursurilor depuse, reprezentantul recurentului Ministerul

Justiției al RM, Alexandru Vicol și executorul judecătoresc Nadejda Condrea,

concomitent au indicat că instanța de apel la examinarea cauzei a încălcat esențial

8

și a aplicat eronat normele de drept procedural și material, ceea ce a dus la

adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care

au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel, cărora le-a fost

dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanța de

apel a normelor legale aplicabile speței.

În conformitate cu art. 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură civilă,

instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs,

dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta

nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Completul constată că, în speță, cererile de recurs sunt îndreptate împotriva

deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte

specificate în art. 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea, aceasta

este depusă de către recurentul Ministerul Justiției al RM și recurentul Nadejda

Condrea - executor judecătoresc, care au calitatea procesuală de pârât și de

intervenient accesoriu, respectiv sunt îndreptățiți să o conteste, nefiind depuse

repetat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 22 iunie

2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa

participanților la proces, la 14 septembrie 2022 prin poșta electronică și poșta

terestră (f.d. 190, vol. II).

Recursurile declarate la 24 august 2022 de către reprezentantul recurentului

Ministerul Justiției al RM, Alexandru Vicol și la 04 noiembrie 2022 de către

executorul judecătoresc Nadejda Condrea, sunt în termen.

La data de 12 octombrie 2022 și ulterior, la 09 noiembrie 2022, Curtea

Supremă de Justiție a expediat în adresa participanților la proces copiile

recursurilor depuse, explicându-le dreptul de a depune referință asupra criticilor

formulate în recurs.

Prin referința depusă la 17 noiembrie 2022, intimatul Sergiu Palii, a solicitat

respingerea cererii de recurs depusă ca fiind neîntemeiată și menținerea deciziei

din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Examinând admisibilitatea recursurilor, fără prezența participanților la

proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererile de recurs formulate de către

reprezentantul recurentului Ministerul Justiției al RM, Alexandru Vicol și

executorul judecătoresc Nadejda Condrea, sunt inadmisibile, pentru motivele ce

succed.

Verificând motivele de casare, invocate în cererile recurs depuse, completul

Colegiului atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

9

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă, nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate

conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia

ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în

care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursurile

declarate de către reprezentantul recurentului Ministerul Justiției al RM, Alexandru

Vicol și executorul judecătoresc Nadejda Condrea, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursurile în cauză conțin

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța

de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurenți nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept

procesual, așa cum formal invocă reprezentantul recurentului Ministerul Justiției al

RM, Alexandru Vicol și executorul judecătoresc Nadejda Condrea, și, respectiv,

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

10

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursurile declarate de către reprezentantul recurentului Ministerul

Justiției al RM, Alexandru Vicol și executorul judecătoresc Nadejda Condrea, ca

fiind inadmisibile.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a),

440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de reprezentantul

recurentului Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Alexandru Vicol și de către

executorul judecătoresc Nadejda Condrea, împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a

Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

11