2ra-503/22 — Constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil

2ra-503/22 — Constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra–503/22

2-20116707-01-2ra-08042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. A. Ojoga )

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. A. Panov, I. Țurcan, L.Pruteanu )

D E C I Z I E

13 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Șoitu Rodica,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Rodica

Șoitu împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii executorii judecătorești

Natalia Guțu și Sergiu Oglindă cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului

la executare în termen rezonabil a hotărârilor judecătorești, încasarea prejudiciului

moral, prejudiciului material și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Șoitu Rodica, admis apelul declarat de Ministerul

Justiției, casată hotărârea din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Centru), fiind pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 22 septembrie 2020, Șoitu Rodica a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii executorii judecătorești

Natalia Guțu și Sergiu Oglindă cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului

la executare în termen rezonabil a hotărârilor judecătorești, încasarea prejudiciului

moral, prejudiciului material și cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamanta a indicat că prin hotărârea Judecătoriei Râșcani,

mun.Chișinău nr.2-5389/10 din 08 noiembrie 2010, a fost dispusă încasarea de la

Șoitu Viorel în beneficiul lui Șoitu Rodica a pensiei de întreținere pentru copilul

minor, în mărime de 1/4 din toate veniturile, iar ulterior, prin hotărârea Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău nr.2-2964/2017 din 17 februarie 2017, pensia de întreținere

pentru copil a fost stabilită în mărime fixă de 1 500 lei lunar.

A menționat că până la 03 octombrie 2017, titlul executoriu privind încasarea

pensiei de întreținere de la fostul soț Șoitu Viorel pentru fiul minor Xxxxx, s-a aflat

în executare la executorul judecătoresc Sergiu Oglindă. În timpul aflării titlului

1

executoriu la executorul judecătoresc, debitorul sa eschivat de la plata pensiei de

întreținere motivând că, nu are salariu fix, iar executorul judecătoresc nu a calculat

careva restanțe în conformitate cu prevederile Codului de executare și Codului

familiei (din salariu mediu pe țară). Începând cu 03 octombrie 2017, titlul executoriu

privind încasarea pensiei de întreținere pentru fiul său minor Xxxxx, a fost preluat

spre executare de către executorul judecătoresc Natalia Guțu, conform competenței

teritoriale.

În context a menționat că în ultimii doi ani, debitorul Șoitu Viorel nu a achitat

nimic în contul pensiei de întreținere, iar de către executorul judecătoresc Natalia

Guțu nu au fost întreprinse toate măsurile prevăzute de lege pentru executarea

hotărârilor judecătorești menționate și încasarea pensiei de întreținere de la debitor.

Astfel, prin neexecutarea hotărârii judecătorești și neîncasarea de la debitor a

pensiei de întreținere i-a fost cauzat nu numai prejudiciu material, dar și prejudiciu

moral. În luna august 2020, s-a adresat la Ministerul Justiției al Republicii Moldova

cu o cerere prealabilă, prin care a solicitat repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești. Prin răspunsul nr.09/6296 din 21 august 2020, a fost informată că

Ministerul Justiției nu poate satisface cererea sa și pentru aceasta urmează sa se

adreseze instanței de judecată.

Prin hotărârea din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată.

A fost constatat încălcat dreptul lui Șoitu Rodica la executarea în termen

rezonabil a hotărârii Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău nr.2-2964/2017 din 17

februarie 2017.

A fost încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Șoitu Rodica suma de 10 000 de lei

(zece mii lei) cu titlu de prejudiciu moral. În rest, pretențiile formulate au fost

respinse ca fiind neîntemeiate și tardive.

Pentru a decide astfel, prima instanță a reținut că hotărârea judecătorească

pronunțată la 17 februarie 2017 de Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău, ce s-a aflat

la executare pentru un termen de 2 ani și 7 luni, a rămas neexecutată.

În acest sens este cert că, autoritatea responsabilă de executarea hotărârii

judecătorești – executorul judecătoresc Natalia Guțu nu a întreprins toate măsurile

corespunzătoare în vederea executării hotărârii judecătorești irevocabile, ca urmare

Șoitu Rodica nu a putut beneficia de succesul obținut în urma examinării litigiului,

fapt ce incontestabil denotă că hotărârea adoptată în favoarea ultimei a rămas

neexecutată, fiind astfel încălcat dreptul lui Șoitu Rodica.

Instanța a ajuns la concluzia de a admite parțial acțiunea înaintată de Șoitu

Rodica și a constatat faptul încălcării dreptului lui Șoitu Rodica la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești din 17 februarie 2017 a Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău.

În privința acordării unei satisfacții echitabile pentru compensarea prejudiciului

moral, reieșind din criteriile prevăzute de lege pentru determinarea unei reparații

echitabile a prejudiciului invocat, în funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia

a survenit neexecutarea, precum și de pretențiile invocate, de complexitatea cauzei,

de comportamentul părților, de conduita autorităților publice, de durata încălcării și

2

de importanța procesului pentru Șoitu Rodica, instanța de fond a considerat că suma

de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, este echitabilă suferințelor și

disconfortului cauzat prin neexecutarea hotărârii este una proporțională cu sumele

acordate de instanțele naționale, cât și de Curtea Europeană pe cazuri similare.

Referitor la cerința reclamantei cu privire la încasarea prejudiciului material în

mărime de 36 000 de lei – ce constituie cuantumul pensiei de întreținere, a reținut că

Legea nr.87 a fost elaborată ca fiind un instrument pentru responsabilizarea

autorităților statului în vederea asigurării examinării cauzelor și executării

hotărârilor judecătorești în termen rezonabil, și nu un mecanism de încasare a

sumelor de bani ce reprezintă obiectul documentului executoriu.

Cu privire la pretenția privind încasarea prejudiciului pentru neexecutarea

hotărârii din 08 noiembrie 2010, prima instanță reținând prevederile art.3 alin.(3) din

Legea nr.87 a respins acest capăt de cerere având în vedere că Șoitu Rodica s-a

adresat cu cerere abia la 22 septembrie 2020, cu încălcarea termenului stabilit de

lege de 6 luni.

Prin decizia din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de către Șoitu Rodica, admis apelul declarat de Ministerul Justiției,

casată hotărârea din 12 februarie 2021 și a fost pronunțată o hotărâre nouă, prin care

acțiunea înaintată de Șoitu Rodica a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță la examinarea

cauzei a aplicat eronat normele de drept material și nu a dat o apreciere

corespunzătoare actelor administrate în cadrul judecării cauzei.

În context, instanța de apel a menționat că, din materialele procedurii de

executare, anexate la dosar, s-a constatat că autoritatea responsabilă de executarea

hotărârii judecătorești și anume executorii judecătorești Natalia Guțu și Sergiu

Oglindă au întreprins toate măsurile necesare în vederea executării documentului

executoriu.

Instanța de apel a notat că atunci când se constată o neexecutare continuă

(atunci când hotărârea rămâne neexecutată la momentul examinării), termenul

rezonabil se va aprecia doar la data nașterii obligației de executare și până la ziua

adoptării hotărârii cu privire la o eventuală constatare a violării/neviolării dreptului

declarat de articolul 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

În cadrul procedurii de executare au fost întreprinse multiple tentative de către

executorii judecătorești în vederea executării documentelor executorii, a căror

termene se pretind a fi încălcate, dar care nu pot fi imputate executorului

judecătoresc, dar nici nu angajează răspunderea statului în prezenta speță.

În acțiunile executorului judecătoresc nu s-a constatat tergiversarea executării

hotărârilor judecătorești și respectiv nu s-a constatat existența încălcărilor de

procedură, care ar fi imputabile autorității investite cu executarea hotărârii

judecătorești, or, respectând normele legale, executorul judecătoresc a primit spre

executare documentul executoriu la data depunerii acestuia de către creditor și a

întreprins acțiunile necesare executării. Instanța de apel a considerat că acțiunea este

neîntemeiată, or rolul creditorului în speță Șoitu Rodica, în cadrul procedurii de

executare nu se rezumă numai de a solicita urgentarea executării, dar în conformitate

cu prevederile art.44 alin.(5) din Codul de executare al RM, mai este și în a acorda

3

executorului judecătoresc sprijin efectiv pentru aducerea la îndeplinire a executării

silite, punându-i la dispoziție și mijloacele necesare în acest scop. În speță, însă nu

s-a constatat neîntreprinderea de către executorii judecătorești a tuturor măsurilor

necesare în vederea executării documentului executoriu, în condițiile în care acesta

conform cadrului legal în vigoare, nici nu dispune de alte pârghii legale în sensul

executării documentului executoriu. Deși documentul executoriu din 08 noiembrie

2010 a fost executat parțial, iar această executare a depins de situația temporară în

care s-a aflat debitorul procedurii de executare.

La 24 martie 2022, Șoitu Rodica a contestat cu recurs decizia din 30 noiembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia, casarea hotărârii din 12

februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), în partea respingerii

pretențiilor ca fiind neîntemeiate și tardive și pronunțarea unei noi hotărâri prin care

acțiunea să fie admisă integral și să fie încasată suma de 100 000 de lei - cu titlu de

prejudiciu moral și suma de 36 000 de lei - cu titlu de prejudiciu material, ce

constituie restanța la pensia de întreținere neachitată de Șoitu Viorel în ultimii 2 ani.

În motivarea recursului, recurenta a invocat că, instanța de apel a încălcat

normele de drept material și a interpretat eronat legea.

A mai indicat că executorii judecătorești nu au întreprins toate măsurile

prevăzute de lege pentru executarea datoriei de la debitorul Șoitu Viorel. Astfel, nu

au urmărit bunurile pe care le are acesta, nu au aplicat sancțiuni contravenționale

pentru neexecutarea hotărârii judecătorești , nu au înaintat demers către Procuratura

RM în vederea atragerii debitorului la răspundere penală pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art.320 Cod penal al RM pentru neexecutarea hotărârii

judecătorești după sancționarea contravențională a debitorului, iar cunoscând despre

faptul că acesta are apartament nu a întreprins măsuri pentru vinderea apartamentului

debitorului în scopul stingerii datoriei către creditor. Astfel, se atestă neglijența

executorilor judecătorești la executarea hotărârilor.

A mai menționat recurenta că neexecutarea în termen rezonabil a acestor

hotărâri judecătorești au dus la intimidarea sa și i-au creat prejudiciu material și

moral atât ei, cât și fiului minor, astfel fiindu-i încălcate drepturile fundamentale la

proprietate și un trai decent.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, a fost expediată la adresa electronică a recurentei la 10 februarie

2022 (f.d.20, volumul - II). Având în vedere cele relatate mai sus, în conformitate

cu art. 434 din Codul de procedură civilă, Colegiul lărgit constată că recursul

declarat de către Șoitu Rodica, la 24 martie 2022, este depus în termen.

Prin încheierea din 08 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de către Șoitu Rodica a fost considerat admisibil.

În corespundere cu art. 444 al Codului de procedură civilă, recursul s-a

examinat fără înștiințarea participanților la proces. Astfel, Colegiul a decis

inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererile de recurs au

fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității

hotărârii atacate. Totodată, toate punctele de drept care puteau exista în această cauză

4

pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar.

În plus, recurenta și intimații au avut ocazia să își prezinte poziția în scris și să

răspundă la concluziile părții adverse. (mutatis mutandis, cauza Auza Vilho

Eskelinen și alții vs. Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75)

Subsidiar, în § 26 – 27 ale deciziei Curții Constituționale nr. 95 din 19

decembrie 2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 444 al Codului

de procedură civilă, Curtea a statuat că în cazul procedurilor care au ca obiect

autorizarea unui apel sau care consacră verificarea unor aspecte de drept, și nu de

fapt, sunt îndeplinite condițiile articolului 6 din Convenție chiar dacă instanța de apel

sau de recurs nu oferă reclamantului posibilitate să se exprime în fața sa, în persoană.

Iar, în esență nu este afectat accesul liber la justiție.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Șoitu Rodica urmează a fi admis, casată integral decizia instanței de apel și parțial

hotărârea primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

Inițial, Colegiul reține că pentru a verifica legalitatea deciziei contestate, fără a

administra noi dovezi, va recurge la recapitularea esenței litigiului dedus judecății.

Pe parcursul examinării cauzei s-a constatat că, prin hotărârea Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău din 08 noiembrie 2010, a fost dispusă încasarea de la Viorel

Șoitu în beneficiul Rodicăi Șoitu pensia de întreținere pentru copilului minor Xxxxx,

în sumă 1/4 din toate veniturile lei lunar, începând cu 01 octombrie 2010 și până la

atingerea vârstei majoratului. Titlul executoriu nr. 2-3589/10 din 08 noiembrie 2010,

emis în baza acestei hotărâri, a fost depus spre executare de către reclamantă, la 13

decembrie 2010, iar la 20 decembrie 2010 documentul executoriu a fost transmis la

locul de muncă al debitorului - BAA Buiucani.

Din răspunsul BAA Buiucani din 09 februarie 2017 reiese că Șoitu Viorel a

achitat pensia alimentară după cum urmează: anul 2010 - 700 de lei; anul 2011 -

1952,07 lei; anul 2012 - 6414,85 de lei; anul 2013 - 5150 de lei; anul 2014 - 1500

de lei; anul 2015 - 5500 de lei; anul 2016 - 6000 de lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani) din 17 februarie 2017, a

fost modificat cuantumul pensiei de întreținere, din ¼ din toate veniturile debitorului

în sumă bănească fixă în mărime de 1500 de lei lunar. Totodată, a fost anulat titlul

executoriu nr. 2-538/10 din 08 noiembrie 2010, emis în baza hotărârii Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău din 08 noiembrie 2010. În consecință, la 23 martie 2017

dosarul de executare în privința acestui document executoriu a fost încetat.

Cel de-al doilea titlu executoriu, emis în baza hotărârii Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău nr.2-2964/2017 din 17 februarie 2017, a fost înaintat spre executare

la 03 octombrie 2017, executorului judecătoresc Natalia Guțu.

Prin încheierea nr.03pa-91/17 din 03 octombrie 2017 cu privire la calcularea

restanței la pensia alimentară executorul judecătoresc Guțu Natalia a dispus a încasa

de la Viorel Șoitu în beneficiul Rodicăi Șoitu restanța la pensia pentru întreținerea

5

copilului minor, în mărime de 7000 de lei. La fel, la 03 octombrie 2017, au fost

aplicate măsuri asigurătorii în privința debitorului Șoitu Viorel la instituțiile bancare,

la Agenția Servicii Publice, interdicții în ceea ce privește orice înregistrare în

registrul de stat în ce privește reorganizarea, radierea, modificarea statutului, etc.

societăți comerciale unde debitorul figurează în calitate de fondator, asociat și a

interzice înregistrarea societăților comerciale cu participarea ca fondator a

debitorului.

Conform informației prezentate de Agenția Servicii Publice, Departamentul

înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto, Șoitu

Viorel deține cu drept de proprietate unitatea de transport care ulterior a fost anunțată

în căutare. Instituțiile financiare au informat executorul judecătoresc că debitorul

Șoitu Viorel nu dispune de conturi bancare, iar Agenția Servicii Publice,

Departamentul cadastru a prezentat informație că Șoitu Viorel deține cu drept a

proprietate bun imobil.

Prin încheierea nr.03-pa/17 din 18 iunie 2018 cu privire la calcularea restanței

la pensia alimentară, executorul judecătoresc Natalia Guțu a dispus a încasa de la

Viorel Șoitu în beneficiul Rodicăi Șoitu restanța la pensia pentru întreținerea

copilului minor, în mărime de 19 000 de lei.

Pe parcursul anului 2019, debitorul a fost citat la sediul executorului

judecătoresc, însă corespondența nu a fost reclamată, iar debitorul nu s-a prezentat.

La 26 septembrie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a comunicat că avocatul Șoitu Viorel

nu are înregistrate conturi bancare.

Deși citațiile executorului judecătoresc pentru data de 23 martie 2020 și pentru

21 octombrie 2020, pentru a se întocmi în privința debitorului un proces-verbal cu

privire la contravenție pentru neexecutarea hotărârii judecătorești, au fost

recepționate, Șoitu Viorel a informat executorul judecătoresc, inițial, că nu se va

prezenta la data și ora solicitată, în legătură cu starea de urgență declarată și că este

obligat să stea cu copilul minor acasă, iar ulterior că starea lui de sănătate s-a agravat.

Prin încheierea privind calcularea restanței la plata pensiei alimentare nr.03pa-

29r/20 din 24 august 2020 a fost încasat de la Șoitu Viorel în beneficiul Rodicăi

Șoitu restanța la pensia pentru întreținerea copilului minor, în mărime de 48 004,50

de lei, încheierea a fost adusă la cunoștința părților procedurii de executare.

În legătură cu faptele descrise, în privința debitorului Șoitu Viorel a fost

întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție pentru neexecutarea hotărârii

judecătorești și a fost expediat spre examinare Judecătoriei Chișinău (sediul

Ciocana) demersul de tragerea la răspundere contravențională în baza prevederilor

art.318, alin. (1), art.319 alin. (1) Cod Contravențional al RM

Astfel, în legătură cu neexecutarea îndelungată, Șoitu Rodica a înaintat

prezenta cerere de chemare în judecată prin care a solicitat constatarea faptului

încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii din 08 noiembrie

2010 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău și a hotărârii din 17 februarie 2017 a

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău.

Prima instanță fiind investită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acțiunii, astfel a constatat încălcat dreptul lui Rodica Șoitu la

executare în termen rezonabil a hotărârii din 17 februarie 2017 a Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău și a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul

6

Ministerului Justiției al RM, în beneficiul lui Șoitu Rodica suma de 10 000 de lei cu

titlu de prejudiciu moral.

În rest, cu privire la încasarea prejudiciului material și constatarea încălcării

dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii din 08 noiembrie 2010 a

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate și

tardive, respectiv.

Ulterior, instanța de apel, fiind investită cu judecarea apelurilor declarate de

către Șoitu Rodica și Ministerul Justiției, a ajuns la concluzia netemeiniciei apelului

declarat de Șoitu Rodica și temeiniciei apelului declarat de Ministerul Justiției,

casând hotărârea din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) și a

pronunțat o nouă hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată a fost respinsă

ca fiind neîntemeiată, motivând soluția, în mare parte, prin faptul că executorii

judecătorești, în procedura cărora s-au aflat titlurile executorii, nu au comis acțiuni

care ar tergiversa executarea și au întreprins toate măsurile prevăzute de lege pentru

a executa hotărârea irevocabilă.

Instanța de recurs atestă că sub acest aspect soluția instanței de apel, rezultă din

interpretarea eronată a normelor de drept material precum și aprecierea arbitrară a

probelor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, motiv pentru care urmează a

fi casată.

Colegiul lărgit evidențiază că, deși instanța de apel a cercetat și a analizat toate

probele prezentate de părți, raportându-le la cadrul legal relevant speței, aceasta nu

putea să tragă concluzii asupra faptului că, neexecutarea hotărârii din 17 februarie

2017 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău nu poate fi imputată instituțiilor statului,

or executorul judecătoresc responsabil de procedura executării nu a întreprins toate

măsurile stabilite de Codul de executare.

Astfel, Capitolul VIII, secțiunea 1 din legea menționată, prevede drept obiect

al executării silite – urmărirea patrimoniului, în special la art. 93, 94 din Codul de

executare, urmărirea valorilor mobiliare și urmărirea bunurilor imobile și mobile.

Așadar, odată ce din materialele cauzei a fost constatat că, departamentele de

specialitate din cadrul Agenției Servicii Publice, au identificat că Șoitu Viorel deține

cu drept de proprietate un bun imobil și au autovehicul, ultimul fiind doar anunțat în

căutare, executorul judecătoresc nu a urmărit aceste bunuri în vederea executării

documentului executoriu, iar ca urmare nu a întreprins acțiuni suficiente, la această

etapă, motiv pentru care hotărârea rămâne neexecutată.

În hotărârea sa nr.22 din 08 octombrie 2019, § 33, Curtea Constituțională, inter

alia, a reamintit că accesul la justiție semnifică nu doar posibilitatea juridică efectivă

de a te adresa unui organ de plină jurisdicție pentru soluționarea unei contestații și

obținerea unei satisfacții, ci și dreptul de a cere executarea hotărârii obținute. Iar

respectarea sentințelor și a altor hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești este

obligatorie. Caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătorești se exprimă prin

obligativitatea executării acestora. Dreptul la executarea unei hotărâri judecătorești

constituie o parte integrantă a dreptului la un proces echitabil.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în practica sa a reținut, cu titlu de

principiu, că dreptul la un proces echitabil ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică a unui

stat ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă și obligatorie să rămână

inoperantă, în detrimentul unei părți a procesului (cauza Immobiliare Saffi v. Italia,

7

hotărâre din 28 iulie 1999, § 63; cauza Șandor v. România, hotărâre din 24 martie

2005, § 23).

Instanța de recurs evidențiază că este inacceptabilă, la caz, soluția instanței de

apel, care ar face aluzii la faptul că tentativele de executare a unei hotărâri

irevocabile, întreprinse în cadrul procedurii de executare, constatate a fi ineficiente,

ar justifica rămânerea neexecutată a hotărârii favorabile reclamantei și nu ar angaja

răspunderea statului.

În acest sens, Colegiul lărgit acceptă și consideră absolut justificată opinia

primei instanțe că executorul judecătoresc Natalia Guțu nu a făcut uz de toate

instrumentele juridice puse la dispoziția sa acordate de legiuitor în cazul refuzului

sau a imposibilității executării documentului executorului judecătoresc, fiind

constatat încălcat dreptul Rodicăi Șoitu la executare, în termen rezonabil, a hotărârii

judecătorești.

În coerența celor expuse, fiind într-un mod explicit constatată încălcarea

dreptului Rodicăi Șoitu la executarea unei hotărâri irevocabile în perioada octombrie

2017 și până la examinarea prezentei acțiuni, în fața instanței de recurs este pusă

problema acordării unei satisfacții echitabile prin repararea prejudiciului moral.

Sub acest aspect, Colegiul lărgit trage concluzia că urmează a fi casată și

hotărârea primei instanțe în partea încasării prejudiciului pentru neexecutarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești din 17 februarie 2017 a Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău, or cuantumul prejudiciului dispus spre încasare nu acoperă

suferințele reclamantei și nu poate fi considerat drept o satisfacție echitabilă.

Colegiul lărgit observă că hotărârea emisă în favoarea Rodicăi Șoitu rămâne a

fi neexecutată până în prezent, or lipsa de încălcare a dreptului la executarea în

termen rezonabil și a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului

Justiției, fapt nerealizat de ultimul, menținându-se la moment statutul de ”victimă”,

iar suma oferită de către prima instanța este net inferioară celor pe care CtEDO le

atribuie de obicei în cauzele moldovenești similare.

Respectând principiul unui remediu efectiv precum și practica CtEDO în

cauzele similare (cauza Marian și Alții v. Republica Moldova, hotărârea din 15

septembrie 2020), instanța de recurs trage concluzia că o sumă de 30 000 de lei

oferită reclamantei cu titlu de prejudiciul moral cauzat de neexecutarea unei hotărâri

judecătorești, reținându-se miza – întreținerea copilului minor, este suficientă.

Cât privește pretenția de constatare a încălcării dreptului de executare în termen

rezonabil a hotărârii din 08 noiembrie 2010 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău

și încasarea prejudiciului material, Colegiul lărgit, verificând în raport de criticile

formulate, în limitele controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, nu a

găsit nici un motiv de desconsidera argumentele relevate de către prima instanță, iar

pentru a nu admite repetări inutile va însuși motivarea instanței de fond sub acest

aspect.

Prin urmare, ținând cont de faptele din speță, de argumentele părților și de

constatările de mai sus, Colegiul judiciar consideră că a examinat principalele

întrebări juridice puse în cerere și că nu este necesar să se pronunțe separat în privința

motivelor invocate în recursul formulat.

Din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

8

recursul, de casat integral decizia instanței de apel și parțial hotărârea primei instanțe

cu emiterea unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii.

În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Șoitu Rodica.

Se casează integral decizia din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

parțial hotărârea din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Rodica Șoitu

împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii executorii judecătorești

Natalia Guțu și Sergiu Oglindă cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului

la executare în termen rezonabil a hotărârilor judecătorești, încasarea prejudiciului

moral, prejudiciului material și cheltuielilor de judecată, în partea pretențiilor cu

privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare

în termen rezonabil a hotărârii din 17 februarie 2017 a Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău, și se pronunță în această parte o nouă hotărâre, prin care:

Se admite parțial pretenția înaintată de Șoitu Rodica împotriva Ministerului

Justiției cu privire la repararea prejudiciului moral.

Se încasează de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în

beneficiul Rodicăi Șoitu suma de 30 000 (treizeci mii) de lei, cu titlu de prejudiciu

moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii

din 17 februarie 2017 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău.

În rest, hotărârea din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

Victor Burduh

Mariana Pitic

9