2ra-1704/22 — constatarea faptului cu valoare juridica

2ra-1704/22 — constatarea faptului cu valoare juridica (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1704/2022

2-21037544-01-2ra-06122022

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central (Sv. Colun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, O. Cojocaru, M. Anton)

Î N C H E I E R E

01 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Petru Răileanu în

interesele lui Moisei Zatik,

în cauza civilă, intentată la cererea depusă de Zatik Moisei, persoane interesate

Consiliul raional Căușeni, Primăria sat. Copanca și Consiliul s. Copanca, Agenția

Servicii Publice, Serviciul cadastral teritorial Căușeni, cu privire la constatarea faptului

care are valoare juridică,

împotriva deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 10 martie 2021, Zatik Moisei, persoane interesate Consiliul raional Căușeni,

Primăria s. Copanca și Consiliul s. Copanca, Agenția Servicii Publice, Serviciul

cadastral teritorial Căușeni, a depus cerere cu privire la constatarea faptului care are

valoare juridică, solicitând constatarea faptului eliberării de către Consiliul sătesc

Copanca la data de 09 iulie 1991 a actului administrativ numit - actul de inventariere și

evaluare a proprietății confiscate a familiei Zatic Moisei, care a fost supusă

represiunilor politice, în care este indicată inventarierea și evaluarea bunurilor

imobiliare care aparțineau familiei Zatik după cum urmează: Casă de locuit realizată

din adob, gresie (Дом жилой из самана, крытый черепицей) cu dimensiunile 12x6x3

m; un șopron din adob, acoperit cu trestii (Сарай из самана, крытый камышом) cu

dimensiunile 10x6x2,5 m; depozit pentru furaje, cereale, realizată din adob, trestii

(Склад для фуража, зерна, инвентаря саманный, камыш) cu dimensiunile 4x3x2,5

m; livadă (Сад фруктовый) - 1 ha; podgoria (Виноградник) - 1 ha; teren arabil

(Пахотная земля) - 2 ha., cu descrierea obiectelor evaluării.

În motivarea cererii, Zatik Moisei a indicat că la 02 decembrie 2018, a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Căușeni privind anularea

răspunsului Consiliului raional Căușeni nr. 664/10 din 09 noiembrie 2018 și obligarea

1

Consiliul raional Căușeni să recupereze valoarea bunurilor confiscate în urma

represiunilor politice de la familia Zatik de către regimul sovietic la data de 02

noiembrie 1949, în temeiul deciziei ilegale a MGB URSS, prin achitarea compensației

lui Zatik Moisei. Cauza civilă nominalizată în prezent se examinează la Judecătoria

Căușeni, sediul Central.

În cadrul cauzei nominalizate, la solicitarea petiționarului, la 07 februarie 2020 în

adresa Serviciului teritorial cadastral Căușeni a fost expediată cerere prin care a fost

solicitată evaluarea costului casei de locuit ce a aparținut familiei Zatik, conform

prețurilor de piață în vigoare, în baza caracteristicilor casei de locuit la momentul

confiscării ei și să fie prezentată informația cu privire la valoarea acesteia instanței de

judecată până la 20 martie 2020.

Ca bază a efectuării evaluării solicitate petiționarul a anexat documentul eliberat

de către Consiliul sătesc Copanca la 09 iulie 1991 - actul de inventariere și evaluare a

proprietății confiscate de la familia lui Zatic Moisei, care a fost supusă represiunilor

politice.

Reclamantul a menționat că în acest act era indicat că la familia Zatik în urma

represiunilor politice au fost expropriate bunurile, inclusiv bunurile imobile, după cum

urmează: Casă de locuit realizată din adob, gresie (Дом жилой из самана, крытый

черепицей) cu dimensiunile 12x6x3 m; un șopron din adob, acoperit cu trestii (Сарай

из самана, крытый камышом) cu dimensiunile 10x6x2,5 m; depozit pentru furaje,

cereale, realizată din adob, trestii (Склад для фуража, зерна, инвентаря саманный,

камыш) cu dimensiunile 4x3x2,5 m; livadă (Сад фруктовый) - 1 ha; podgoria

(Виноградник) - 1 ha; teren arabil (Пахотная земля) - 2 ha.

Prin răspunsul Departamentului Cadastru Serviciul Cadastral Teritorial Căușeni

din cadrul Agenției Servicii Publice din 24 septembrie 2020 a fost comunicat că, în

conformitate cu ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 136 din 05 septembrie

2008 despre aprobarea Metodologiei de evaluare a bunurilor imobile confiscate,

naționalizate sau scoase în orice alt mod din posesia persoanelor supuse represiunilor

politice, lucrările de evaluare a bunurilor imobile se execută în baza cererii scrise

depuse la ghișeul de primire a documentelor din incinta Centrului Multifuncțional

Căușeni, de către beneficiar sau prin intermediul reprezentantului legal, cu anexarea

următoarelor acte: copia actului de identitate, care confirmă cetățenia Republicii

Moldova; copia actelor eliberate de serviciul stare civilă, care atestă gradul de rudenie

a beneficiarului cu persoana ce a fost supusă represiunii politice; copia deciziei de

reabilitare adoptată de către autoritatea publică de resort; copia actelor ce atestă

confiscarea, naționalizarea bunurilor sau scoaterea lor în orice alt mod din posesie,

eliberate de arhive și de alte instituții abilitate; copia actelor cu descrierea obiectelor

evaluării eliberate de arhivă și alte instituții abilitate. Suplimentar a fost adus la

cunoștință că nu se acceptă drept act care atestă identificarea suprafețelor a bunurilor

imobile - declarațiile martorilor autentificate notarial sau de către secretarul primăriei,

fiind acceptate doar: actul eliberat de arhiva națională; actul eliberat din cartea

gospodăriilor țărănești (din primărie); hotărîrea instanței de judecată în care să fie

indicată descrierea obiectului evaluării (cantitatea, parametrii tehnici minim necesari

evaluării - suprafața clădirilor).

Reclamantul a invocat că la 17 decembrie 2020, avocatul Răileanu Petru a depus

2

în interesele lui Zatik Moisei în adresa Serviciului Cadastral Teritorial Căușeni cerere

prin care a solicitat evaluarea bunurilor imobiliare care aparțineau familiei Zatik.

Prin răspunsul Serviciului Cadastral Teritorial Căușeni din 05 ianuarie 2021 au

fost date aceleași explicații ca și în răspunsul din 24 septembrie 2020.

La 05 martie 2021, avocatul Răileanu Petru a fost înscris la primire la Serviciul

Cadastral Teritorial Căușeni unde s-a explicat că, Serviciul Cadastral Teritorial Căușeni

va proceda la evaluarea bunurilor imobile confiscate numai daca va fi prezentată

hotărârea instanței de judecată în care să fie indicată descrierea obiectului evaluării

(cantitatea, parametrii tehnici minim necesari evaluării - suprafața clădirilor), fiindu-i

explicat că Zatik Moisei urmează să se adreseze în instanța de judecată în procedură

specială pentru emiterea unei hotărârii privind constatarea faptului juridic eliberării de

către Consiliul sătesc Copanca la 09 iulie 1991 a actului administrativ - actul de

inventariere și evaluare a proprietății confiscate a familiei Zatic Moisei, care a fost

supusă represiunilor politice.

Prin hotărârea din 05 noiembrie 2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central,

cererea cu privire la constatarea faptului cu valoare juridică a fost respinsă ca

neîntemeiată.

La 25 noiembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, avocatul Răileanu Petru

în interesele lui Zatik Moisei, a contestat cu apel hotărârea primei instanțe, iar la 24 mai

2022, a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii din 05 noiembrie 2021

a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, rejudecarea cauzei cu emiterea unei hotărâri noi

prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de avocatul Răileanu Petru în interesele lui Zatik Moisei și menținută hotărârea

din 05 noiembrie 2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia

instanței de fond care a considerat că nu poate califica actul de inventariere și evaluare

a proprietății familiei represate a lui Zatik Leon Moiseevici, care a fost semnat de către

3 martori: Trubnic Ivan, Korobușnin Filip și Balan Stepan, ca fiind eliberat de către

Primăria s. Xxxx. Or, martorii Trubnic Ivan, Korobușnin Filip și Balan Stepan, nu au

nici o atribuție cu Administrația Publică Locală, fiind doar locuitori ai satului Xxxx.

Concomitent, înscrisurile anexate atestă că, actul eliberat îl vizează pe Zatik Leon

Moiseevici și nicidecum pe petiționarul Zatik Moisei.

Totodată în actul de inventariere și evaluare a proprietății confiscate a familiei lui

Zatik Moisei care a fost supusă represiunilor politice nu se indică care avere a fost

contestată, dar se indică despre inventarierea și evaluarea proprietății familiei Zatic

Leon Moiseevici.

Instanța de apel a remarcat că potrivit art. 282 din Codul de procedură civilă,

instanța poate constata faptele cu valoare juridică, doar în cazul întrunirii cumulative a

următoarelor condiții: a) acesta generează, în virtutea legii, următoarele efecte juridice:

apariția, modificarea sau încetarea unor drepturi personale sau patrimoniale ale

petiționarului; b) petiționarul nu are o altă posibilitate de a obține sau de a restabili

documentele care ar certifica faptul juridic a cărui constatare o solicită; c) constatarea

faptului nu este legată de soluționarea unui litigiu de drept ce ține de competența

instanțelor judecătorești.

3

În litigiul deferit judecății în prezenta cauză cele 3 condiții enunțate mai sus, nu

sunt întrunite, situație ce denotă, că prima instanță just a respins cererea petiționarului

cu privire la constatarea faptului car are valoare juridică. Or, deși petiționarul a indicat

în cererea depusă că, proprietatea familiei Zatic a fost confiscată, de facto în actul de

inventariere și evaluare a proprietății familiei Zatik Leon Moiseevici care a fost supusă

represiunilor politice, din probatoriu administrat nu există nici probă referitor la avere

confiscată, doar se indică despre inventarierea și evaluarea proprietății.

Prin urmare, faptele presupus a fi ilegale, invocate de către apelantul Zatik Moisei

în cerere în lipsa probelor admisibile și pertinente ce proprietatea anume a familiei Zatic

Moisei a fost confiscată, just au fost considerate de către instanța de fond ca

neîntemeiate.

La 15 noiembrie 2022, avocatul Petru Răileanu în interesele lui Mosei Zatik, a

declarat recurs împotriva deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei contestate și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei

hotărâri noi de admitere integrală a cererii în sensul formulat.

În motivarea recursului a reiterat temeiurile de fapt și de drept din acțiune și

cererea de apel, suplimentar invocând că instanța de apel a interpretat și apreciat eronat

probele.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 06 octombrie 2022.

Decizia motivată a fost expediată participanților la proces la data de 09 noiembrie 2022,

prin intermediul poștei electronice (f.d. 101).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Astfel, instanța de recurs constată că avocatul Petru Răileanu în interesele lui

Mosei Zatik s-a conformat prevederilor legale, declarând recurs la 15 noiembrie 2022

împotriva deciziei 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în conformitate cu art.

434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate

în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate

cu alin. (2).

La 06 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

pentru notificare copia recursului declarat de avocatul Petru Răileanu în interesele lui

Mosei Zatik împotriva deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

explicându-i dreptul de a depune referință asupra acestuia.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare

a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă

statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

(Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin

însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations

Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

5

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către avocatul Petru

Răileanu în interesele lui Mosei Zatik, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către avocatul Petru Răileanu în

interesele lui Moisei Zatik.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Galina Stratulat

Victor Burduh

6