2ra-1743/22 — declararea nulitătii hotărîrilor Adunării generale a asociatilor

2ra-1743/22 — declararea nulitătii hotărîrilor Adunării generale a asociatilor (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1743/22

2-22017783-01-2ra-14122022

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) C. Ursachi

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău

Î N C H E I E R E

01 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu

Răspundere Limitată ”Liupas-Imobil” și Mastalyar Elena,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Catlabuga

Ghenadie împotriva Societății cu Răspundere Limitată ”Liupas-Imobil”,

intervenienți accesorii Pasecinic Liubovi și Mastalyar Oleg cu privire la declararea

nulității hotărârilor Adunării Generale ale asociaților,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2022,

c o n s t a t ă :

La 07 februarie 2022, Catlabuga Ghenadie a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL ”Liupas-Imobil”, intervenienți accesorii Pasecinic Liubovi

și Mastalyar Oleg cu privire la declararea nulității hotărârilor Adunării Generale

ale asociaților.

În motivarea acțiunii, Catlabuga Ghenadie a menționat că împreună cu

Pasecinic Liubovi (33,34% cotă-parte) și Mastalyar Oleg (33,33% cotă-parte) sunt

asociați ai SRL ”Liupas-Imobil”.

De asemenea, a invocat că Pasecinic Liubovi și Mastalyar Oleg s-au aliat

împotriva sa, iar în rezultat în cadrul Adunării Generale ale asociaților din 27 iulie

2021, pârâții au votat ca SRL ”Liupas-Imobil” să achite în beneficiul asociatului

Mastalyar Oleg o dobîndă în mărime de 1 369 346 de lei la împrumuturi în temeiul

cererii ultimului din 29 martie 2021.

La fel, în lipsa înștiințării sale în cadrul Adunării Generale a asociaților din

18 noiembrie 2021, s-a adus la cunoștință bilanțul contabil pentru anul 2020 și s-a

votat contractarea de către companie a unor credite de până la 3 milioane de euro

cu garantarea bunurilor imobile ale societății.

1

La 02 decembrie 2021 a avut loc Adunarea Generală repetată, la care a fost

aprobat Statutul societății în redacție nouă, la care nu a fost respectat numărul de

voturi stabilit de lege pentru aprobarea statutului.

În opinia reclamantului, hotărârea Adunării Generale din 02 decembrie 2021

urmează a fi declarată nulă pe motiv că Adunarea Generală din 18 noiembrie 2021

s-a desfășurat cu încălcarea normelor de convocare și desfășurare. Or, urma să se

desfășoare o altă adunare generală extraordinară cu respectarea procedurii de

convocare și informare, dar nu o adunare generală repetată.

De asemenea, reclamantul a specificat că la 20 ianuarie 2022 a avut loc

Adunarea Generală extraordinară a societății, pe ordinea de zi fiind aprobarea

modificărilor în textul Statutului și înregistrarea acestora, iar la 03 februarie 2022 a

avut loc Adunarea Generală repetată, la care au fost aprobate modificările în textul

Statutului cu înregistrarea acestora la Agenția Servicii Publice.

Reclamantul a reiterat că Adunarea generală din 03 februarie 2022 a fost

convocată fără respectarea procedurii de înștiințare și nu a fost respectat numărul

minim de voturi prevăzut de lege.

Mai mult ca atât, prin modificările propuse în Statutul societății, au fost

incluse unele prevederi ale celor doi asociați privind înstrăinarea imobilului aflat în

posesia societății și de a contracta credite cu transmiterea imobilului în ipotecă.

O altă încălcare comună pentru toate Adunările Generale este că asociații

Pasecinic Liubovi și Mastalyar Oleg nu au fost prezenți personal la adunări, ci

pretind că au fost reprezentați, încă nu au prezentat împuternicirile respective care

urmau a fi anexate la procesele-verbale ale adunărilor petrecute.

Catlabuga Ghenadie a solicitat de a fi declarate nule hotărârile nr. 1, 2, 3 și 4

ale Adunării Generale extraordinare a asociaților SRL ”Liupas-Imobil” din

18 noiembrie 2021, hotărârii nr. 1 din 02 decembrie 2021 cu privire la aprobarea

statutului în redacție nouă a Adunării Generale extraordinare repetate a asociaților

și nulității hotărârii nr. 1 din 03 februarie 2022 cu privire la aprobarea

modificărilor în textul statutului a Adunării Generale extraordinare repetate a

asociaților, cu aplicarea interdicției de executarea a acestor hotărâri.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 31 mai 2022, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Catlabuga Ghenadie.

S-au declarat nule hotărârile nr. 1, 2, 3 și 4 ale Adunării Generale

extraordinare a asociaților SRL ”Liupas-Imobil” din 18 noiembrie 2021, hotărârea

nr. 1 din 02 decembrie 2021 cu privire la aprobarea statutului în redacție nouă a

Adunării Generale extraordinare repetate a asociaților și hotărârea nr. 1 din

03 februarie 2022 cu privire la aprobarea modificărilor în textul statutului a

Adunării Generale extraordinare repetate a asociaților.

S-a încasat de la SRL ”Liupas-Imobil” în beneficiul lui Catlabuga Ghenadie

suma de 600 lei cu titlu de taxă de stat.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei

a reținut că la 03 noiembrie 2021 s-a decis convocarea adunării generale

extraordinare a asociaților SRL ”Liupas-Imobil” pentru data de 18 noiembrie 2021,

la care urmau a fi puse la vot următoarele aspecte - aprobarea bilanțului contabil

anual pentru 2020; aprobarea statutului în noua redacție; aprobarea atragerii de

2

către societate a creditelor și/sau împrumuturilor în sumă de pînă la 3 000 000

euro, sau echivalentul în lei moldovenești, garantate cu bunuri imobile pe care le

deține societatea.

Instanța a constatat că acționarul Catlabuga Ghenadie nu a fost înștiințat

despre convocarea adunării generale extraordinare și ordinea de zi care urma a fi

pusă în discuție la această adunare.

Instanța de judecată a stabilit că deoarece adunarea generală extraordinară din

18 noiembrie 2021 a fost convocată cu încălcarea prevederilor legale, hotărârile

adoptate în cadrul acesteia urmează a fi declarate nule.

La fel, instanța de fond a stabilit că aceleași încălcări au fost comise de către

asociați și la convocarea adunărilor următoare.

Astfel, la Adunarea generală repetată din 02 decembrie 2021, au fost puse în

discuție aprobarea statutului societății în redacție nouă, care a fost votat de către

asociații Mashtalyar Oleg și Pasecinic Liubovi, la care de asemenea, au fost

încălcate normele legale cu privire la înștiințarea reclamantului, care are calitatea

de asociat.

În acest sens, instanța a specificat că deși convocarea Adunării Generale s-a

decis de către administrator la data de 22 noiembrie 2021, reclamantului nu i s-a

adus la cunoștință hotărârea respectivă și nici alte detalii cu privire la organizarea

adunării generale extraordinare ce urma să aibă loc la data de 02 decembrie 2021,

respectiv, reclamantului nu i-a fost adus la cunoștință statutul în redacție nouă

propus spre votare.

Adunarea generală din 02 decembrie a avut loc cu participarea

reprezentanților celorlalți asociați care au votat cu 66.67 % voturi, statutul în

redacția nouă, acesta urmând a fi înregistrat la Agenția Servicii Publice.

Prin urmare, instanța de judecată a constatat că această adunare a avut loc cu

încălcarea normelor impuse de lege pentru numărul de voturi necesar pentru

aprobarea statutului.

În același timp instanța de judecată a reiterat că atâta timp cât hotărârile

adoptate la adunarea din data de 18 noiembrie 2021 sunt lovite de nulitate,

hotărârea de la adunarea din 02 decembrie 2021 nu poate produce efecte juridice.

Prin urmare, noul statut nu putea fi adoptat la o adunare repetată, ci trebuia să

se organizeze o altă adunare generală extraordinară cu respectarea procedurii de

convocare și informare a tuturor asociaților, inclusiv a reclamatului, dat fiind faptul

că pentru votarea unor astfel de chestiuni este necesar să fie respectat numărul de

voturi.

De asemenea, instanța a reținut că la 20 ianuarie 2022 a avut loc Adunarea

Generală extraordinară cu ordinea de zi a adunării - aprobarea modificărilor în

textul statutului și înregistrarea lor la IP ”Agenția Servicii Publice”.

Ulterior, s-a decis convocarea Adunării generale extraordinare a asociaților

repetată pentru data de 03 februarie 2022 cu ordinea de zi - aprobarea modificărilor

în textul statutului și înregistrarea lor la Agenția Servicii Publice.

Instanța de fond a conchis că aceasta a fost convocată fără respectarea

procedurii de înștiințare a reclamantului, care nu a fost înștiințat potrivit

prevederilor legale despre petrecerea adunării generale.

3

Astfel, la adoptarea hotărîrii din 03 februarie 2022 privind aprobarea

modificărilor statutului societății, la fel nu a fost respectat numărul minim de voturi

impus de lege, modificările fiind aprobate numai cu 66,67 % (asociații Pasecinic

Liubov și Mashtalyar Oleg).

Astfel, prima instanță a concluzionat că era necesar să fie respectată

procedura de convocare a Adunării Generale extraordinare stabilită pentru data de

18 noiembrie 2021, dacă aceasta se desfășura cu respectarea tuturor cerințelor

legale, nu era necesar de a invoca ineficiența actelor care au fost adoptate la

adunările generale repetate ulterioare, sau prin prisma normei legale acceptând ca

fiind valabilă adunarea generală extraordinară din 18 noiembrie 2021, a fost posibil

de a vota modificări la statutul societății cu majoritatea simplă de voturi, fapt ce a

perturbat buna desfășurare a activității societății.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2022, s-a respins

apelul declarat de SRL ”Liupas-Imobil” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 31 mai 2022.

La 28 noiembrie 2022, SRL ”Liupas-Imobil” și Mastalyar Elena au declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care au solicitat admiterea

recursului, casarea hotărârilor judecătorești cu emiterea unei noi hotărâri, prin care

acțiunea să fie respinsă.

Recurenții, în motivarea recursului au invocat că circumstanțele stabilite de

instanța de judecată vin în contradicție cu materialele cauzei, fiind ignorat aspectul

înștiințării asociatului Catlabuga Ghenadie prin intermediul poștei electronice.

Neparticiparea la adunările generale a asociaților, se datorează intenției

premeditate a lui Catlabuga Ghenadie de a dizolva întreprinderea.

De asemenea, au menționat că instanța nu a aplicat norma de drept materială

care se referă la adunarea repetată atunci când s-a expus asupra legalității acestei

adunări și anume art. 59 alin. (2) din legea privind societățile cu răspundere

limitată nr. 135 din 14 iunie 2007, dar a aplicat normele materiale care se referă la

adunările generale extraordinare.

Astfel, instanțele incorect au apreciat că noul statut nu putea să fie adoptat la

o adunare repetată ci urma să fie organizată o adunare generală extraordinară cu

respectarea procedurii de convocare și informare a tuturor asociaților.

Or, concluzia respectivă vine în contradicție cu Legea privind societățile cu

răspundere limitată nr. 135 din 14 iunie 2007, care expres prevede că absolut toate

chestiunile de pe ordinea de zi pot fi adoptate la adunări repetate cu majoritate

simplă, în cazul în care adunările extraordinare nu au fost deliberative.

La 14 decembrie 2022, instanța de recurs a expediat în adresa intimaților

copia recursului, însă plicurile expediate în adresa lui Catlabuga Ghenadie și

Pasecinic Liubovi au fost restituite cu mențiunea ”nereclamat” (f. d. 3-6 Vol. II).

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la

29 septembrie 2022, însă date referitor la recepționarea de către părți a deciziei

motivate, la materialele cauzei lipsesc.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

4

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Recursul a fost declarat la 28 noiembrie 2022, respectiv se consideră depus în

termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a

temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de

judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din

Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

5

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de SRL ”Liupas-

Imobil” și Mastalyar Elena, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Societatea cu Răspundere Limitată

”Liupas-Imobil” și Mastalyar Elena.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

6