2ra-1401/22 — declararea nulitătii actelor juridice s.a.

Dosarul nr. 2ra-1401/22 2-20122982-01-2ra-03102022 Prima instanță - (Judecătoria Criuleni, sediul central) jud. A. Bologan Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud. A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru ÎNCHEIERE 1 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Vasili Ciupercă în interesele Consiliului local Cimișeni, raionul Criuleni, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul local Cimișeni, raionul Criuleni împotriva lui Andrei Rabei, Societății cu Răspundere Limitată „Apă Cristalină” și Societății cu Răspundere Limitată „IVGA Consulting” cu privire la declararea nulității actelor juridice, rectificarea înregistrărilor în Registrul bunurilor imobile și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 2 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 5 octombrie 2020 Consiliul local Cimișeni, r-nul Criuleni, reprezentată de avocatul Vasili Ciupercă, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Rabei, SRL „Apă Cristalină” și SRL „IVGA Consulting”, solicitând constatarea nulității contractului nr. 8 de arendă (folosință) a pământului și bazinelor acvatice din 8 aprilie 2005, încheiat între Primăria satului Cimișeni, r-nul Criuleni, în persoana primarului Rabei Ghenadie Leonid și Rabei Andrei Leonid; Constatarea nulității Contractului de subarendă a terenurilor nr.10 din 10 octombrie 2005,

încheiat între Rabei Andrei Leonid și SRL „Apă Cristalină”; constatarea nulității Contractului privind administrarea fiduciară a bunului imobil din 28 septembrie 2010, încheiat între SRL „Apă Cristalină” și SRL „IVGA Consulting” ca act juridic subsecvent; Rectificarea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile prin radierea notărilor: arenda - conform Contractului nr.8 de arendă (folosință) a pământului și bazinelor acvatice din 8 aprilie 2005, arenda - conform Contractului de subarendă a terenurilor nr.10 din 10 octombrie 2005 și administrarea fiduciară - conform Contractului privind administrarea fiduciară a bunului imobil din 28 septembrie 2010; Compensarea cheltuielilor judiciare.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, Consiliul local Cimișeni, r-nul Criuleni este proprietar al complexului de bunuri imobile cu suprafața totală de 44.9924 ha, 1 formate din digul și zona de protecție a iazului (14.1478 ha) și iazul/bazinul acvatic (30.8446 ha), amplasate în r-nul Criuleni, satul Cimișeni. La 21 decembrie 2004 Consiliul sătesc Cimișeni a decis scoaterea la licitație a digului și zonei de protecție a iazului amplasat în extravilanul s. Cimișeni, r-nul Criuleni în vederea acordării în arendă. Urmare s-a dispus organizarea licitației privind acordarea în arendă a digului și zonei de protecție a iazului, controlul asupra executării deciziei fiind pus în seama primarului - Ghenadie Rabei.

Din comisia de licitație, cât și în calitate de Președinte al comisiei, a făcut parte Primarul de atunci - Ghenadie Rabei, acesta formând Comisia de licitație privind acordarea în arendă a digului și zonei de protecție din satul Cimișeni, r-nul Criuleni. Urmare, la 29 martie 2005, având la bază decizia Consiliului din 21 decembrie 2004 (privind acordarea în arendă a digului și zonei de protecție a iazului) cât și procesul-verbal nr.1 din 3 martie 2005 (privind rezultatul licitației cu strigare) la ședința consiliul din 29 martie 2005 s-a decis atribuirea în arendă lui Andrei Rabei – a digului și zonei de protecție a iazului, cu suprafața de 13,18 ha (suprafața de facto și de iure - 14.1478 ha), situat în s. Cimișeni, r-nul Criuleni cu plata arendei în mărime de 22 285,47 lei.

La 8 aprilie 2005, între Primăria s. Cimișeni, r-nul Criuleni, în persoana primarului Ghenadie Rabei, în calitate de „Arendator” și Andrei Rabei, în calitate de „Arendaș” a fost încheiat Contractul nr.8 de arendă (folosință) a pământului și bazinelor acvatice, ce are ca obiect transmiterea în arendă a pământului (digului și zonei de protecție a iazului) în mărime de 14,1478 ha și a iazului în mărime de 30,8446 ha pe un termen de 30 de ani (până la data de 7 aprilie 2035). Contractul de arendă fiind înregistrat în Registrul bunurilor imobile. La 10 august 2005, în lipsa unei decizii din partea Consiliului local Cimișeni, primarul de atunci Ghenadie Rabei a decis unipersonal darea în subarendă pe lângă pământ (digul și zona de protecție a iazului) în mărime de 14.1478 ha și a iazului în folosință, cu încheierea unui contract de subarendă dintre Andrei Rabei (fratelui primarului Ghenadie Rabei) și SRL „Apă Cristalină”.

Astfel, s-a invocat că între primarul Ghenadie Rabei și fratele său Andrei Rabei a fost încheiat un Acord adițional de modificare a contractului de arendă nr.8 din 8 aprilie 2005, prin care primarul, fără permisiunea Consiliului, a dat acordul în favoarea fratelui său de a fi încheiat un contract de subarendă a pământului (digului și zonei de protecție a iazului) în mărime de 14,1478 ha și iazul în folosință în mărime de 30.8446 ha.

Ulterior, la 10 octombrie 2005, între Andrei Rabei, în calitate de „Arendaș” și SRL „Apă Cristalină” în persoana administratorului Andrei Rabei, în calitate de „Subarendaș”, a fost încheiat Contractul de subarendă a terenurilor (la contractul de arendă a terenului nr.8), care are ca obiect transmiterea în subarendă a pământului (digului și zonei de protecție a iazului) în mărime de 14,1478 ha și iazul în folosință în mărime de 30.8446 ha pe un termen de 30 de ani (până la data de 7 aprilie 2035). Contractul de subarendă a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile. Iar la 28 septembrie 2010 între subarendașul SRL „Apă Cristalină” și SRL „IVGA Consulting” a fost încheiat Contractul privind administrarea fiduciară a bunului imobil cu nr. cadastral 3122101.853 (digul și zona de protecție a iazului (14.1478 ha) și iazul/bazinul acvatic (30.8446 ha).

Contractul privind administrarea fiduciară a bunului imobil a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile. 2 În concluzie, s-a accentuat că, contractele de arendă, subarendă și administrare fiduciară din speță, au fost încheiate cu încălcarea normelor imperative, motiv pentru care actele juridice menționate urmează a fi anulate, cu dispunerea efectuării rectificărilor de rigoarea în Registrul bunurilor imobile. La 15 iunie 2021, avocatul Vasili Ciuperca, în interesele Consiliului local Cimișeni, a concretizat cerințele din cererea de chemare în judecată, în partea compensării cheltuielilor de judecată. Astfel, a solicitat compensarea cheltuielilor de asistență juridică de la Andrei Rabei și SRL „Apă Cristalină”, în mărime de 19 900 lei, dat fiind încetarea de drept a raporturilor dintre SRL „Apă Cristalină” și SRL „IVGA Consulting”.

Prin încheierea protocolară din 15 ianuarie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul central, SRL „Apă Cristalină” s-a aplicat amendă în mărime de 20 unități convenționale, pentru neexecutarea fără motive întemeiate a interpelării instanței. (vol. I, f.d.69 verso) Prin hotărârea din 30 iulie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul central, s-a admis acțiunea. S-a declarat nul contractul de arendă (folosință) a pământului și bazinelor acvatice nr.8 încheiat la 8 aprilie 2005 între Primăria satului Cimișeni, raionul Criuleni, în persoana Primarului Ghenadie Rabei și Andrei Rabei. S-a declarat nul contractul de subarendă a terenurilor nr.10 încheiat la 10 octombrie 2005 între Andrei Rabei și SRL „Apă Cristalină”.

S-a declarat nul contractul privind administrarea fiduciară a bunului imobil din 28 septembrie 2010 încheiat între SRL„Apă Cristalină” și SRL „IVGA Consulting”. S-a menționat că prezenta hotărâre servește temei pentru Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni de a rectifica înscrisurile din Registrul bunurilor imobile cu radierea notărilor: - conform Contractului nr.8 de arendă (folosință) a pământului și bazinelor acvatice din 8 aprilie 2004; - conform Contractului nr de subarendă a terenurilor nr.10 încheiat la 10 octombrie 2005; - conform Contractului privind administrarea fiduciară a bunului imobil din 29 septembrie 2010. S-a încasat în mod solidar de la Andrei Rabei și SRL „Apă Cristalină”, în beneficiul Consiliului local Cimișeni, raionul Criuleni, suma de 19 900 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

S-a încasat în mod solidar de la Andrei Rabei și SRL „Apă Cristalină”, în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 300 lei. La 5 august 2021, avocatul Valeriu Bargan, în interesele apelanților Andrei Rabei și SRL „Apă Cristalină”, a depus cererea de apel împotriva încheierii protocolare din 15 ianuarie 2021 și hotărârii din 30 iulie 2021 ale Judecătoriei Criuleni, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă acțiunea, precum și casarea încheierii prin care a fost aplicată amenda pârâtei SRL „Apă Cristalină”. Prin decizia din 2 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de avocatul Valeriu Bargan, în interesele apelanților Andrei Rabei și SRL „Apă Cristalină”.

S-a casat încheierea protocolară din 15 ianuarie 2021 și hotărârea din 30 iulie 2021 ale Judecătoriei Criuleni, sediul central și s-a emis o hotărâre nouă, prin care: S-a respins acțiunea depusă de Consiliul local Cimișeni, r-nul Criuleni împotriva lui Andrei Rabei, SRL „Apă Cristalină” și SRL „IVGA Consulting” cu 3 privire la declararea nulității actelor juridice, rectificarea înregistrărilor în Registrul bunurilor imobile și compensarea cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată. S-a anulat amenda aplicată prin încheierea protocolară din 15 ianuarie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul central. S-a încasat din contul Consiliului local Cimișeni, r-nul Criuleni, în beneficiul SRL „Apă Cristalină”, suma de 225 lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de apel.

În motivarea deciziei, Colegiul instanței de apel a conchis că soluția instanței de fond privind admiterea acțiunii, este greșită, rezultată din aprecierea incorectă a materialului probator și interpretarea eronată a normelor de drept material. În acest sens, a reținut că în motivarea hotărârii, instanța de fond a reținut că contractele de arendă și subarendă menționate mai sus, au fost încheiate cu încălcarea normelor imperative, motiv pentru care actele juridice menționate urmează a fi declarate nule, cu dispunerea efectuării rectificărilor în Registrul bunurilor imobile.

Instanța de fond la capitolul încălcărilor normelor imperative, face referire la depășirea atribuțiilor în executarea de către Ghenadie Rabei, a deciziei Consiliului sătesc Cimișeni nr.10.2 din 29 martie 2005. La acest compartiment, Colegiul a remarcat că în coroborare cu prevederile articolelor 216, 226, 267, 271 Cod civil (în redacția de până la 1 martie 2019), pct.1 și pct.15 ale Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.01 din 7 iulie 2008 cu privire la aplicarea de către instanțele de judecată a legislației ce reglementează nulitatea actului juridic civil, pretinsele depășiri ale atribuțiilor fostului primar Ghenadie Rabei, ar putea constitui un temei de nulitate relativă a actului juridic și nicidecum absolută.

În contextul dat, Colegiul instanței a constatat că la materialele cauzei nu este anexat nici un act de sancționare a fostului primar Rabei Ghenadie pentru depășirea atribuțiilor de serviciu, contravențional sau penal. Colegiul a reținut că depășirea atribuțiilor de serviciu nu poate fi constatată prin hotărâre judecătorească civilă, și asimilată unui temei de nulitate absolută a actului juridic, or, depășirea atribuțiilor de serviciu a unui pretins funcționar la încheierea actelor de administrare a proprietății unității administrativ teritoriale nu constituie temei de nulitate a actului juridic civil. În context, a conchis că deși instanța de fond constată o depășire parțială a atribuțiilor fostului primar Ghenadie Rabei la încheierea contractului de arendă din 8 aprilie 2005, totuși instanța de fond constată nulitatea contractului în întregime.

Poziția instanței de fond expusă în hotărâre este contradictorie în această parte, or, pe de o parte se constată legalitatea și valabilitatea actelor administrative adoptate de Consiliul Local Cimișeni, iar pe de altă parte instanța de judecată constată nulitatea contractului în totalitate, act juridic însă care a fost încheiat în baza Deciziei Consiliului Local Cimișeni din 29 martie 2005. La fel, instanța de apel a remarcat că, conform prevederilor art.73 alin.(1) al Legii nr.123 din 18 martie 2003 privind administrația publică locală, Consiliul local de nivelul întâi și consiliul local de nivelul al doilea pot solicita oficiului teritorial al Aparatului Guvernului să verifice legalitatea oricărui act adoptat de autoritatea executivă în cazul în care consideră că acesta este ilegal.

Iar potrivit alin.(2) al aceluiași articol, în cazul în care consideră că decizia consiliului local este ilegală, 4 primarul, președintele raionului sau secretarul pot solicita oficiului teritorial al Aparatului Guvernului efectuarea unui control al legalității. La caz, nici un subiect cu drept de sesizare timp de 15 ani nu a invocat careva deficiențe. La 16 septembrie 2022, avocatul Vasili Ciupercă, în interesele Consiliului local Cimișeni, r-nul Criuleni, a declarat recurs împotriva deciziei din 2 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a invocat că decizia este ilegală, arbitrară și neîntemeiată, motiv pentru care urmează a fi casată integral, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

Consideră că la adoptarea soluției, instanța de apel, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, precum și a apreciat în mod arbitrar probele din dosar. A susținut că instanța de apel în mod arbitrar a reținut la pct. 30 din decizia adoptată, faptul că la 10 august 2005, Consiliul local Cimișeni - „a decis transmiterea in subarendă a pământului (digului și zonei de protecție a iazului) în mărime de 14.1478 ha și a iazului în folosință cu suprafața de 30,8446 ha”, or la materialele dosarului nu există nici un înscris/probă, privind manifestarea de către Consiliul local Cimișeni a consimțământului/acordului în ce privește transmiterea in subarendă a bunurilor care fac obiectul material al contractului de arendă încheiat, această decizie fiind luată unipersonal de primarul Ghenadie Rabei.

Referitor la acest aspect, a menționat că în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (2) lit. b) din Legea privind combaterea corupției și protecționismului nr. 900 din 27 iunie 1996 (in vigoare la momentul semnării contractului de arendă), este prevăzut imperativ că funcționarul (la caz primarul) nu are dreptul ,.să participe cu drept de vot sau de decizie la examinarea și soluționarea problemelor ce vizează interesele sale personale sau interesele rudelor sale apropiate”.

Astfel, în pofida interdicției legale prevăzute la art. 7 alin. (2) lit. b) din Legea privind combaterea corupției și protecționismului nr. 900 din 27 iunie 1996, precum și în lipsa unei decizii adoptată in acest sens, de către Consiliul local Cimișeni, Ghenadie Rabei a semnat la data de 10 august 2005, Acordul adițional de modificare a Contractului de arendă la contractul nr. 8 din 8 aprilie 2005, prin care în calitate de primar, unipersonal „a consemnat darea in subarendă a pământului suprafața de 14,1478 ha și iazul în folosință în mărime de 30,8446 cu încheierea unui contract de subarendă dintre Rabei Andrei și SRL „Apă Cristalină”.

Totodată, a indicat că în conformitate cu art. 18 alin. (1) din Legea cu privire la arenda in agricultură nr. 198 din 15 mai 2003 (în vigoare la momentul încheierii contractului de subarendă), este prevăzut imperativ că terenurile agricole se transmit în subarendă numai cu consimțământul proprietarului, dat în formă scrisă, și prin încheierea unui contract separat. Astfel, proprietar al bunurilor imobile care au constitut obiectul material al contractului de arendă/subarendă este - Consiliul local Cimișeni și respectiv, primarul în calitate de persoană care asigură executarea deciziilor consiliului local, nu era în drept să decidă unipersonal asupra problemei privind darea in subarendă a bunurilor proprietate publică, or această prerogativă aparține exclusiv proprietarului, care la caz era Consiliul local Cimișeni.

Mai mult ca atât, primarul Ghenadie Rabei nu era în drept să ia o decizie în favoarea fratele său Andrei Rabei, privind transmiterea in subarendă a bunurilor 5 arendate conform Contractului nr. 8 de arendă (folosință) a pământului și bazinelor acvatice din 8 aprilie 2005 (art. 7 alin. (2) lit. b) din Legea privind combaterea corupției și protecționismului nr. 900 din 27 iunie 1996). Astfel, avocatul recurentului a conchis că, Contractul nr.10 de subarendă a terenurilor (la contractul de arendă a terenului nr. 8) a fost încheiat cu încălcarea prevederilor imperative prevăzute la art. 18 alin. (1) din Legea cu privire la arenda în agricultură nr. 198 din 15 mai 2003 și art. 199 alin. (1) Cod civil (în vigoare la momentul încheierii contractului de subarendă), fapt care atrage nulitatea absolută a respectivului act juridic (independent de motivele și temeiurile nulității contractului de arendă).

Cu referire la alegația instanței de apel, precum că legalitatea arendei ,,a fost verificată” de către organul de supraveghere a deciziilor consiliului și respectiv, nu au fost depistate careva abateri in actele premergătoare, cat și in procesul adoptării actului administrativ, a menționat că aceasta este neîntemeiată și tendențioasă, urmărind drept scop crearea unei aparențe de legalitate a actelor juridice din speță. A menționat că prin acțiunea înaintată, nu se contestă actele administrative adoptate de autoritatea publică locală privind acordarea în arendă a bunurilor imobile menționate, dar se invocă nulitatea actele juridice, încheiate cu încălcarea normelor imperative prevăzute de lege, precum și cu depășirea limitelor stabilite în actele administrative adoptate de Consiliul local Cimișeni, în calitate de proprietar al respectivelor bunuri imobile.

Mai mult ca atât, potrivit răspunsului Cancelariei de Stat a Republicii Moldova nr. 29-81-71-735 din 1 februarie 2021 rezultă că, Contractul nr. 8 de arendă (folosință) a pământului și bazinelor acvatice din 8 aprilie 2005 (în calitate de act de atribuire a terenului) nu a fost prezentat către Cancelaria de Stat pentru efectuarea controlul de legalitate și respectiv, alegația instanței de apel precum că „legalitatea arendei a fost verificată de către organul de supraveghere” este arbitrară și neîntemeiată. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele cauzei atestă că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost comunicată avocatului Vasili Ciupercă și Consiliului local Cimișeni, r-nul Criuleni, prin intermediul poștei electronice, la 22 iulie 2022, iar cererea de recurs a fost depusă la 16 septembrie 2022, în termen. În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Copia cererii de recurs a fost expediată intimaților pentru cunoștință la 4 octombrie 2022. 6 Prin referința depusă la 8 noiembrie 2022, avocatul Valeriu Bargan în interesele lui Andrei Rabei și SRL „Apă Cristalină”, a solicitat declararea inadmisibilității recursului. În rest, referințe nu au fost depuse. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă. La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut.

Există limitări implicit admise [cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(a se vedea 7 Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de avocatul Vasili Ciupercă în interesele Consiliului local Cimișeni, r-nul Criuleni, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se declară inadmisibil recursul înaintat de avocatul Vasili Ciupercă în interesele Consiliului local Cimișeni, raionul Criuleni. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 8