3ra-1122/22 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-1122/22 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1122/22

2-20021674-01-3ra-31102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sectorului Rîșcani ( jud. V. Sîrbu )

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

DECIZIE

25 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând recursurile depuse de Larisa Popa și Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Larisa Popa împotriva Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale, Consiliului Național pentru Determinarea Dezabilității

și Capacității de Muncă și Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Mișcarea

Refugiaților Transnistreni cu privire la anularea actului administrativ și obligarea

emiterii actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 14 februarie 2020, Larisa Popa a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale, Consiliului Național pentru Determinarea Dezabilității și

Capacității de Muncă și Casa Națională de Asigurări Sociale, terț Mișcarea

Refugiaților Transnistreni cu privire la anularea actului administrativ și obligarea

emiterii actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că este veteran de război, a

participat la lupte pentru apărarea independenței și integrității teritoriale a Republicii

Moldova.

În urma acțiunilor de luptă pentru apărarea independenței și integrității teritoriale

a Republicii Moldova, la data de 21 mai 1992, a fost rănită grav și contuzionată în

timpul îndeplinirii obligațiunilor de muncă.

1

Conform legitimației nr. xxxx eliberată la xxxxxx de către Departamentul

Administrativ Militar al Ministerului Apărării al Republicii Moldova, se confirmă că

Larisa Popa este participant la lupte și are dreptul la înlesnirile și privilegiile

prevăzute de legislația Republicii Moldova.

Conform legitimației de tip nou nr. xxxx eliberată xxxxx de către Ministerul

Apărării al Republicii Moldova, Marele Stat Major al Armatei Naționale, se atestă că

Larisa Popa, titularul legitimației, deține statutul de veteran de război și beneficiază

de dreptul la protecția socială stabilită de legislație.

Conform certificatului nr. xxxxx, eliberat la data de xxxxx de Casa Națională de

Asigurări Sociale, reclamanta a fost încadrată în xxxxx, fără termen de reexaminare.

xxxxx fiind obținută în urma xxxxx.

Conform extraselor din fișa medicală, deciziei nr. xxxxx din xxxxx a Comisiei

Medico - militare centrale și altor documente și probe eliberate de către autorități,

anexate la materialele cauzei, se confirmă că Larisa Popa a fost grav rănită și

contuzionată la locul de muncă în timpul acțiunilor de luptă pentru apărarea

independenței și integrității teritoriale ale Republicii Moldova la data de 21 mai 1992.

Deci, reclamanta a devenit și este încadrată în xxxxx, fără termen de reexaminare.

xxxxx fiind obținută și anume „rănirea este contractată în timpul participării la luptele

pentru apărarea integrității și independenței Republicii Molodva”, fapt confirmat și

prin răspunsurile nr. P-2645/19, P-2742/19 și P-2664/19 din 21 decembrie 2019 ale

Casei Naționale de Asigurări Sociale, în timpul exercitării obligațiunilor de muncă în

zonele operațiunilor de luptă, în satul Molovata, r-nul Dubăsari, în zona de conflict și

primește pensia stabilită în baza Legii.

Totodată, prin răspunsurile nr. P-2645/19, P-2742/19 și P-2664/19 din 21

decembrie 2019 ale Casei Naționale de Asigurări Sociale reiese că reclamanta

conform datelor din dosarul de pensionare, începând cu 2 martie 1993, a fost

beneficiară de pensie de xxxxx, cauzată de xxxxx de la 1 aprilie 2007 și constituia

suma de 448,75 lei.

De asemenea, prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale reiese că

reclamanta conform datelor din dosarul de pensionare, ulterior, în baza cererii depuse

la data de 15 august 2007 la Casa de Asigurări sociale Dubăsari, precum și în temeiul

art. 3 lit. d) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, a fost transferată la pensie xxxxx,

urmare a modificării cauzei xxxxx, ca xxxxx, urmare a modificării cauzei xxxxx,

rănire contractată în timpul participării la acțiunile de luptă pentru apărarea

integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova, cuantumul căruia

constituie în prezent suma de 1618,24 lei.

Reclamanta a susținut că Casa Națională de Asigurări Sociale interpretează greșit

și eronat prevederile legale, or, însăși Casa de Asigurări sociale Dubăsari, la 15

august 2007, a transferat-o la pensie de xxxxx, urmare a modificării cauzei xxxxx, ca

invalid de război, urmare a modificării cauzei xxxxx, rănire contractată în timpul

participării la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței

Republicii Moldova.

2

A mai indicat că Casa Națională de Asigurări Sociale aplică diferențiat

prevederile legale, exact în astfel de situații la alți bărbați voluntari-veterani de

război, care nu au fost nici militari în termen și nici încadrați în trupele organelor

afacerilor interne și sunt încadrați în xxxxx, fără termen de reexaminare, xxxxx fiind

obținută „rănirea este contractată în timpul participării la luptele pentru apărarea

integrității și independenței Republicii Moldova”, primesc și sunt încadrați în grad

xxxxx - 2 500 lei și primesc această pensie conform art.1 al Legii a nr. 72 din 13

aprilie 2017, pentru completarea articolului 23 din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne nr.1544/1993), se referă și la alți participanți la război, însă reclamantei i se

refuză neîntemeiat de a achita pensia solicitată și o discriminează față de alte

persoane.

Când a fost grav rănită și contuzionată la locul de muncă, în timpul efectuării

obligațiunilor de serviciu, în timpul acțiunilor de luptă pentru apărarea Independenței

și Integrității teritoriale ale Republicii Moldova la 21 mai 1992, soțul xxxxx, care este

membru al familiei, a participat și el la acțiunile de luptă pentru apărarea

Independenței și Integrității teritoriale ale Republicii Moldova și este xxxxx.

La 2 decembrie 2019, a expediat o cerere către Guvernul Republicii Moldova,

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Consiliul Național pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă și Casa Națională de Asigurări

Sociale, prin care a solicitat să fie recunoscută drept persoană cu xxxxx, în timpul

acțiunilor de luptă, stabilirea xxxxx ca fiind obținut în urma acțiunilor de luptă pentru

apărarea Independenței și Integrității teritoriale ale Republicii Moldova și

concomitent stabilirea pensiei ca persoană cu xxxxx de pe urma războiului conform

legislației în vigoare.

Prin răspunsul primit de la Casa Națională de Asigurări Sociale, se confirmă că

este persoană cu xxxxx, însă s-a refuzat recalcularea pensiei de care beneficiază în

prezent, din motiv că nu este temei legal.

La 14 ianuarie 2020, în termen de 30 zile, a expediat o cerere prealabilă către

Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale,

Consiliul Național pentru Determinarea Dezabilității și Capacității de Muncă și Casa

Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat să-i fie stabilită pensia ca

persoană xxxxx conform legislației în vigoare, achitarea și recalcularea pensiei ca

persoană cu xxxxx în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, însă răspuns

nu a primit.

În urma concretizării cerințelor, reclamanta a solicitat anularea deciziilor Casei

Naționale de Asigurări Sociale, obligarea pârâtului Casa Națională de Asigurări

Sociale să emită actul administrativ individual favorabil în temeiul art. 1, art. 3, art.8,

art. 13 lit. a) ale Legii cu privire la veterani nr. 190 din 8 mai 2003, art. 3 lit. b) și d)

și art. 23 lit. a/1 ) ale Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 și art. 2 al Legii nr. 72 din 13

aprilie 2017, încasarea de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul Larisei

Popa a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 lei și încasarea cheltuielilor

de judecată pentru xerox în mărime de 121 lei (vol. I, f.d. 107-119).

Prin încheierea din 5 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

declarat inadmisibilă cerința reclamantei cu privire la încasarea de la Casa Națională

3

de Asigurări Sociale în beneficiul Larisei Popa a sumei de 50000 lei cu titlu de

prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 5 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea

de chemare în judecată s-a respins ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de fond a notat că din conținutul art. 23 lit. a/1 ) și

art. 2 al Legii nr. 72 din 13 aprilie 2017 este prevăzut expres de la 1 martie 2017

majorarea cuantumul pensiei militarilor în termen încadrați în xxxxx, participanți la

acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și a independenței Republicii

Moldova, iar reclamanta este persoană civilă încadrată în xxxxx, ca urmare a

exercitării obligațiilor de muncă în zonele operațiunilor de luptă, aceasta fiind la

postul de muncă.

Instanța de fond a conchis că, nu există temei juridic de a fi recalculată pensia

începând cu data de 1 martie 2017 în temeiul art. 23, lit. a/1 ) al Legii nr. 1544 din 23

iunie 1993, după cum solicită reclamanta, deoarece aceasta nu dispune de statut

militar, ci este o persoană civilă încadrată în xxxxx, ca urmare a exercitării

obligațiilor de muncă în zonele operațiunilor de luptă. Or, Legea nr. 1544 din 23 iunie

1993 stabilește condițiile de asigurare cu pensii a cetățenilor Republicii Moldova:

militari ai Forțelor Armate, colaboratori ai Serviciului de Protecție și Pază de Stat,

ofițeri de informații și securitate, persoane din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, persoane din efectivul de comandă suprem și

colaboratori care îndeplinesc serviciul special prin contract în cadrul Centrului

Național Anticorupție, funcționari publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare, pensionari din rândul militarilor forțelor armate, al organelor securității

statului, al persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, al persoanelor care au îndeplinit serviciul militar sau special prin contract în

cadrul organelor similare anterioare celor nominalizate, inclusiv ale fostei U.R.S.S.,

și familiile acestora

La 17 martie 2021, Larisa Popa a depus cererea de recurs împotriva încheierii din

5 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea actului

judecătoresc, cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 17 martie 2021, cu respectarea

prevederilor art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, Larisa Popa a depus apel

împotriva hotărârii din 5 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 5 martie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de

chemare în judecată.

Prin decizia din 11 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins recursul

Larisei Popa împotriva încheierii din 5 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani.

Prin decizia din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul depus

de Larisa Popa. S-a casat integral hotărârea din 5 martie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o decizie nouă potrivit căreia: S-a admis cererea

de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Mișcarea

Refugiaților Transnistreni cu privire la anularea actului administrativ, obligarea de a

stabili, achita și recalcula pensia ca persoană cu dezabilități de pe urma războiului.

4

S-au anulat deciziile nr. P-2645/19, P-2742/19 și P-2664/19 ale Casei Naționale

de Asigurări Sociale.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ

individual favorabil cu privire la stabilirea, achitarea și recalcularea pensiei Larisei

Popa ca pentru persoana xxxxx în urma participării la acțiunile de luptă pentru

apărarea integrității teritoriale și a independenței Republicii Moldova, în conformitate

cu art. 23 lit. a/1 ) al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, începând cu 21 decembrie

2019.

S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul Larisei Popa

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5000 (cinci mii) lei și cheltuielile de

judecată pentru xerox în mărime de 121 (o sută douăzeci și unu) lei.

S-a respins acțiunea în contencios administrativ depusă de Larisa Popa împotriva

Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale,

Consiliului Național pentru Determinarea Dezabilității și Capacității de Muncă, terț

Mișcarea Refugiaților Transnistreni cu privire la anularea actului administrativ,

obligarea de a stabili, achita și recalcula pensia ca xxxxx de pe urma războiului, ca

neîntemeiată.

La 14 iunie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de recurs,

care ulterior, la 28 octombrie 2022, a fost completată cu motivare împotriva deciziei

din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea actului judecătoresc

emis de instanța de apel și menținerea hotărârii din 5 martie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat că instanța

de apel a apreciat eronat și a aplicat greșit norma juridică, deoarece instanța de

control judiciar a constatat că speței sunt aplicabile art. 23 lit. a/1) al Legii asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabineri nr. 1544/1993.

A invocat că Larisa Popa începând cu data de 2 martie 1993 a fost beneficiară de

pensie xxxxx, cauză de accident de muncă. În temeiul cererii depuse de către Larisa

Popa, la 15 august 2007, la Casa teritorială de Asigurări Sociale Dubăsari, intimata/

reclamanta a fost transferată la xxxxx, ca xxxxx, urmare a modificării cauzei de

xxxxx rănire contractată în timpul participării la acțiunile de luptă pentru apărarea

integrității teritoriale și a independenței Republicii Moldova. Deci, transferarea la alt

tip de pensie s-a efectuat în temeiul normei juridice care era în vigoare la acel

moment.

Reclamanta a subliniat că, potrivit art. 21 al Legii nr. 1544/1993, în funcție de

cauzele de dizabilității, persoanele cu xxxxx din rândurile militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne se clasifică în două

categorii a) persoane cu xxxxx de pe urma războiului - în cazul în care xxxxx este

cauzată de rănire, contuzionare sau schilodire în perioada celui de la doilea război

mondial, în cazul lichidării urmărilor catastrofei de la Cernobîl, îndeplinirii altor

îndatoriri de serviciu militar (de serviciu) ori de afecțiuni legate de aflare pe front, în

detașamente și formațiuni de partizani, în organizații și grupe ilegale în cel de al

5

doilea război mondial, precum și de participare la lichidarea urmărilor catastrofei de

la Cernobîl sau la acțiuni de luptă în timp de pace; b) persoane cu xxxxx - în cazul în

care xxxxx este cauzată de o schilodire în accident nelegat de îndeplinirea

îndatoririlor de serviciu militar (de serviciu) sau de o afecțiune contractată în

perioada îndeplinirii serviciului

Respectiv, Casa Națională de Asigurări Sociale a explicat că Larisa Popa se

încadrează în categoria de persoane prevăzute la art. 21 lit. b) din Legea nr.

1544/1993, adică este o persoană cu xxxxx care a fost dobândită în urma unei

schilodiri nelegate de îndeplinirea îndatoririlor de serviciu militar, fapt confirmat prin

certificatul nr. 520 din 14 mai 2002 eliberat de către Primăria satului Molovata.

Deci, recurenta a susținut că intimata nu se încadrează în rândul militarilor în

termeni, iar calculul pensiei a fost efectuat în temeiul art. 22 lit. b) al Legii nr. 1544

din 23 iunie 1993, care stabilește expres mărimile pensiei de dizabilitate.

La 20 octombrie 2022, Larisa Popa a depus cerere de recurs împotriva deciziei

din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei în partea

respingerii acțiunii în contencios administrativ depusă de Larisa Popa împotriva

Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale,

Consiliului Național pentru Determinarea Dezabilității și Capacității de Muncă, terț

Mișcarea Refugiaților Transnistreni cu privire la anularea actului administrativ,

obligarea de a stabili, achita și recalcula pensia ca persoană cu xxxxx și emiterea unei

noi decizii de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept recurenta a

invocat că nu este de acord cu actele judecătorești contestate, deoarece instanțele

ierarhic inferioare la adoptarea acestora nu au constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au aplicat eronat

normele de drept material și procedural.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 7 iunie 2022, însă date

privind notificarea dispozitivului Casei Naționale de Asigurări lipsesc. Decizia

motivată a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la 28 septembrie 2022,

fapt ce se confirmă prin avizul de recepție ( vol. II, f.d. 77)

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Casa Națională de Asigurări Sociale s-a conformat

prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ.

6

La 2 noiembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimaților a fost

expediată copia recursurilor depuse de Larisa Popa și Casa Națională de Asigurări

Sociale cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința din 8 decembrie 2022, Larisa Popa a invocat că recursul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale este neîntemeiat, iar decizia instanței de apel în

partea admiterii acțiunii împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale este una

legală și fondată, prin urmare recursul depus urmează a fi declarat inadmisibil.

Prin referința din 29 noiembrie 2022, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a

indicat că, conform competențelor funcționale, nu-i este atribuit dreptul de a

examina/reexamina sau de a soluționa litigii ce țin de contestarea sau reexaminarea

gradului de xxxxx. Mai mult ca atât, recurenta nu are careva pretenții față de

Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Respectiv, a notat că soluția instanțelor

ierarhic inferioare în partea respingerii cerințelor Larisei Popa împotriva Ministerului

Muncii și Protecției Sociale este corectă și în consecință a solicitat respingerea

recursului acesteia.

La 8 decembrie 2022, Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și

Capacității de Muncă a depus, prin intermediul poștei electronice, referință, prin care

a menționat că pretențiile în parte ce se referă la stabilirea, achitarea și recalcularea

pensiei Larisei Popa, ca persoană xxxxx de pe xxxxx, nu ține de competența

Consiliului, fapt examinat și apreciat corect de către instanțele ierarhic inferioare.

Prin urmare a solicitat respingerea recursului depus de Larisa Popa

Până la examinarea recursurilor, intimatul Guvernul Republicii Moldova nu și-a

valorificat drepturile sale procedurale și nu a depus referință la recursul Casei

Naționale de Asigurări Sociale și a Larisei Popa.

Prin încheierea din 21 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale și Larisa Popa au fost numite spre

examinare în complet de 5 judecători.

Inițial, referitor la recursul depus de Larisa Popa, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, conchide că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede la lit. d) că recursul se declară

inadmisibil în special când a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245

alin. (1).

În această ordine idei, art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, reglementează

expres că recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu

dosarul judiciar.

Din interpretarea corectă a normelor legale enunțate, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că, exercitarea unui drept

de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de

7

legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor

termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

La acest capitol, instanța de recurs reține și prevederile art. 223 din Codul

administrativ, conform cărora hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc

termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces

conform art. 96-114.

În sensul art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție relevă că dispozitivul deciziei instanței de apel pronunțat public la data de 7

iunie 2022 a fost notificat reprezentantului recurentei, avocatului Natalia Culeac Reul

la 16 iunie 2022, fapt confirmat prin recipisa anexată la materialele cauzei (vol. II,

f.d. 74).

Prin urmare, în speță prin prisma dispozițiilor art. 245 alin. (1) din Codul

administrativ, termenul de procedură de 30 de zile instituit de legiuitor pentru

valorificarea dreptului de a depune recursul împotriva deciziei din 7 iunie 2022 a

Curții de Apel Chișinău și-a început curgerea din 17 iunie 2022 și a expirat la data de

18 iulie 2022 (zi de sâmbătă). Având în vedere că 16 iulie 2022 era zi de sâmbătă, 17

iulie, zi de duminică, respectiv, ultima zi de depunere a recursului nemotivat a fost

ziua de 18 iulie 2022, ca următoarea zi lucrătoare,

Cu toate acestea, recursul Larisei Popa, împotriva deciziei din 7 iunie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, a fost depus la 20 octombrie 2022, (f.d.128), fapt ce denotă

depunerea recursului după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (1) din

Codul administrativ, cu atât mai mult că recurenta nu a solicitat repunerea în termen a

recursului prin prisma art. 65 alin. (1) din Codul administrativ.

În continuare, completul specializat conchide că recurenta fiind interesată în

soarta soluționării prezentului litigiu urma să întreprindă măsurile necesare de a-și

proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea în termen a recursului, care să

corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind cu titlu de

sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246

alin. (2) lit. d) din Codul administrativ.

Relevant de menționat este și jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a reiterat

că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor

sale de acces la justiție (Van Harn împotriva Germaniei).

Or, legiuitorul a instituit termen imperativ pentru exercitarea căii de atac,

asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii

pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o

complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte.

Iar, admiterea exercitării unei căi de atac în afara termenului legal ar constitui o

încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice și respectiv, o

soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

8

La caz, este notabil că certitudinea legală impusă regulilor procedurii de

contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil,

vizează, atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel încât instanța de

contencios administrativ, nefiind în drept de a substitui voința legislatorului

materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării recurentului

de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor

legale.

Concomitent, jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, a

statuat reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate

pentru exercitarea unei căi de atac urmărește să asigure o bună administrare a justiției

și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei

interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate.

Aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume, să garanteze

securitatea juridică, fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la

adăpost de plângeri introduse foarte târziu, care ar fi, probabil, mai dificil de

combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi

chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă,

plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi

incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu c. României, cauza Marckx

c. Belgiei).

În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse

supra cu normele legale precitate, completul specializat conchide că la depunerea

recursului împotriva deciziei din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, Larisa Popa

nu a respectat prevederile articolului 245 alin. (1) din Codul administrativ.

Din considerentele menționate și având în vedere că Larisa Popa nu a respectat

prevederile art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus împotriva deciziei din 7 iunie 2022 a Curții de

Apel Chișinău.

Cât privește recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se

menționează că la etapa examinării procedurii de admisibilitate a acestuia, prin

prisma art. 246 din Codul administrativ, instanța de recurs a verificat dacă actul

judecătoresc de dispoziție recurat poate constitui obiectul recursului, dacă cererea

dedusă judecății este formulată de persoanele îndreptățite, dacă aceasta nu au fost

depusă în mod repetat și dacă a fost declarat în termen.

În continuare, studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în

cererea de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia

din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a emite o nouă decizie de menținere a

hotărârii din 5 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din considerentele

ce urmează.

9

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Din interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, rezultă că pentru procedura de recurs se aplică corespunzător

prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu

rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II

din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în temeiul prevederilor art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul

administrativ, instanță de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu

în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute,

nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Iar, conform art. 194 alin. (1) și (2) din același cod, în procedura în prima

instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva

încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. În

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte

a dreptului material.

Astfel, recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a

dreptului material și procedural, instanța de recurs reține că, conform legitimației

xxxxx, eliberată la xxxxx de către Departamentul Administrativ Militar al

Ministerului Apărării se confirmă faptul că Larisa Popa este participantă la lupte și

are dreptul la înlesnirile și privilegiile prevăzute de legislația Republicii Moldova,

aceasta fiind grav rănită și contuzionată la locul de muncă în timpul acțiunilor de

luptă pentru apărarea independenței și integrității teritoriale ale Republicii Moldova

la data de 21 mai 1992 (vol. I, f.d. 53).

Conform certificatului nr. xxxxx din xxxxx al Casei Naționale de Asigurări

Sociale, reclamanta a fost încadrată în gradul xxxxx, xxxxx de reexaminare. xxxxx

fiind obținută în urma rănirii în timpul participării la luptele pentru apărarea

integrității și independenței Republicii Moldova (vol. I, f.d. 54-55).

Conform legitimației de tip nou nr. xxxxx, eliberată la xxxxx, de către Ministerul

Apărării, Marele Stat Major al Armatei Naționale, se confirmă că Larisa Popa deține

statutul de xxxxx și beneficiază de dreptul la protecția socială stabilită de legislație

(vol. I, f.d. 46).

La 2 decembrie 2019, Larisa Popa s-a adresat cu cerere către Guvernul Republicii

Moldova, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Consiliul Național pentru

Determinarea Dezabilității și Capacității de Muncă și Casa Națională de Asigurări

Sociale, prin care a solicitat să fie recunoscută drept persoană cu xxxxx, în timpul

acțiunilor de luptă, stabilirea gradului de dizabilitate ca fiind obținut în urma

acțiunilor de luptă pentru apărarea Independenței și Integrității teritoriale ale

Republicii Moldova și concomitent stabilirea pensiei ca persoană cu xxxxx conform

legislației în vigoare (vol. I, f.d. 17-19).

Prin răspunsul nr. P-2645/19, P-2742/19 și P-2664/19 din 26 decembrie 2019 al

Casei Naționale de Asigurări Sociale, s-a adus la cunoștință reclamantei că art. 23 din

Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 a fost completat cu litera a/1), potrivit căruia pentru

10

persoanele încadrate în xxxxx în urma participării la acțiunile de luptă din rândul

militarilor în termen, se majorează. Dat fiind faptul că art. 23 lit. a/1 ) din Legea nr.

1544 din 23 iunie 1993 expres prevede majorarea cuantumului pensiei militarilor în

termen încadrați în xxxxx, participanți la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității

teritoriale și a independenței Republicii Moldova, iar reclamanta fiind persoană civilă

încadrată în grad de dizabilitate, ca urmare a exercitării obligațiilor de muncă în

zonele operațiunilor de luptă, temei legitim de a fi recalculată pensia de care

beneficiază nu este (vol. I, f.d. 33-34).

Aceiași poziție fiind menținută și de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale, Consiliul Național pentru Determinarea Dezabilității și Capacității de

Muncă, Ministerul Apărării, Marele Stat Major al Armatei Naționale prin

răspunsurile nr. P-1068 din 28 decembrie 2019 și nr. 31/935 din 31 decembrie 2019

(vol. I, f.d. 36, 38).

Ca urmare a refuzurilor parvenite din partea autorităților, la 13 ianuarie 2020,

reclamanta s-a adresat cu cerere prealabilă către Guvernul Republicii Moldova,

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Consiliul Național pentru

Determinarea Dezabilității și Capacității de Muncă și Casa Națională de Asigurări

Sociale, solicitând anularea deciziilor nr. P - 2645/19 din 21 decembrie 2019, P -

2742/19 din 21 decembrie 2019, P - 2664/19 din 21 decembrie 2019 ale Casei

Naționale de Asigurări Sociale, cu emiterea actului administrativ individual favorabil

în temeiul art. 1, art. 3, art. 8, art. 13 lit. a) ale Legii nr. 190 din 8 mai 2003 „cu

privire la veterani”, art. 3 lit. b) și d) și art. 23 lit. a/1 ) ale Legii nr. 1544 din 23 iunie

1993, art. 1 lit. a/1) și art. 2 ale Legii nr. 72 din 13 aprilie 2017 de la 1 martie 2017

până în prezent și pe viitor (vol. I, f.d. 20-25).

Astfel, la 31 ianuarie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a emis răspunsul

nr. P-76/20 și P-159/20, prin care a reiterat poziția din răspunsul dat anterior prin care

s-a refuzat satisfacerea pretențiilor înaintate de reclamantă, totodată, i-a comunicat că

răspunsul nr.P-2645/19; P-2742/19; P-2664/19 din 21 decembrie 2019 este întemeiat

(vol. I, f.d. 27-28).

Drept urmare, la 14 februarie 2020, Larisa Popa a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale, Consiliului Național pentru Determinarea Dezabilității și

Capacității de Muncă și Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Mișcarea

Refugiaților Transnistreni, solicitând anularea deciziei nr. P - 2645/19 din 21

decembrie 2019, P - 2742/19 din 21 decembrie 2019, P - 2664/19 din 21 decembrie

2019 și nr. P-76/20 și P-159/20 din 31 ianuarie 2020 ale Casei Naționale de Asigurări

Sociale, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ

individual favorabil în temeiul art. 1, art. 3, art. 8, art. 13 lit. a) a Legii nr. 190 din 8

mai 2003 „cu privire la veterani”, art. 3, lit. b) și lit. d) și art. 23 lit. a/1 ) ale Legii nr.

1544 din 23 iunie 1993, art. 1 lit. a/1) și art. 2 ale Legii nr. 72 din 13 aprilie 2017 de

la 1 martie 2017 până în prezent și pe viitor, încasarea de la Casa Națională de

Asigurări Sociale în beneficiul Larisei Popa a cheltuielilor de asistență juridică în

sumă de 5000 lei și a cheltuielilor de judecată pentru xerox în mărime de 121 lei (vol.

I, f.d. 5-16, 107-119).

11

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani,

prin hotărârea din 5 martie 2021, a respins cererea de chemare în judecată ca

neîntemeiată.

Judecând apelul depus de Larisa Popa, Curtea de Apel Chișinău l-a admis. A

casat integral hotărârea din 5 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a

emis o decizie nouă potrivit căreia: A admis cererea de chemare în judecată depusă

de Larisa Popa.

A anulat deciziile nr. P-2645/19, P-2742/19 și P-2664/19 ale Casei Naționale de

Asigurări Sociale.

A obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ

individual favorabil cu privire la stabilirea, achitarea și recalcularea pensiei Larisei

Popa ca pentru persoana xxxxx în urma participării la acțiunile de luptă pentru

apărarea integrității teritoriale și a independenței Republicii Moldova, în conformitate

cu art. 23 lit. a/1 ) al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri, nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, începând cu 21 decembrie

2019.

A încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul Larisei Popa

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5000 (cinci mii) lei și cheltuielile de

judecată pentru xerox în mărime de 121 (o sută douăzeci și unu) lei.

A respins acțiunea în contencios administrativ depusă de Larisa Popa împotriva

Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale,

Consiliului Național pentru Determinarea Dezabilității și Capacității de Muncă, terț

Mișcarea Refugiaților Transnistreni cu privire la anularea actului administrativ și

obligarea emiterii actului administrativ individual defavorabil, ca neîntemeiată.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce guvernează

raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția dată de către instanța de apel

contravine circumstanțelor cauzei, pe când concluzia primei instanțe despre

necesitatea respingerii integrale a cererii de chemare în judecată este justă, ea având

la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a

fost dată aprecierea juridică cuvenită.

În favoarea concluziei date, instanța de recurs menționează următoarele

În conformitate cu prevederile art. 3 lit. b) al Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne nr.1544 din 23 iunie 1993, muncitorii și funcționarii de categoriile respective,

stabilite de Guvern, care au devenit persoane xxxxx ca urmare a unei răniri, contuzii,

schilodiri sau afecțiuni contractate în timpul satisfacerii serviciului militar în cel de al

doilea război mondial sau exercitării obligațiilor de muncă în zonele operațiunilor de

luptă și familiile lor.

La caz, în temeiul cererii depusă de Larisa Popa, care începând cu 2 martie 1993

beneficia de xxxxx cauzată de un accident de muncă, Casa Națională de Asigurări

Sociale la 15 august 2007 a transferat-o la xxxxx, ca xxxxx, urmare a modificării

cauzei xxxxx și anume „rănire contractată în timpul participării la acțiunile de luptă

12

pentru apărarea integrității teritoriale și a independenței Republicii Moldova”,

cuantumul căreia constituie, în prezent, suma de 1 618,24 lei/lunar ( f. d. 3-4, dosar

administrativ).

Din conținutul cererii de chemare în judecată se constată că reclamanta Larisa

Popa a solicitat emiterea unui act administrativ cu privire la stabilirea, achitarea și

recalcularea pensiei ca persoană cu xxxxx în conformitate cu prevederile art. 23 lit.

a/1) al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993.

Conform art. 23 alin. a/1) al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544

din 23 iunie 1993, mărimea minimă a pensiei xxxxx se stabilește la următoarele

proporții pentru persoanele încadrate în grad de dizabilitate severă în urma

participării la acțiunile de luptă din Afganistan și în urma acțiunilor de luptă pentru

apărarea integrității teritoriale și a independenței Republicii Moldova din rândul

militarilor în termen – 3 500 lei, încadrate în grad de dizabilitate accentuată – 2 500

lei și încadrate în grad de dizabilitate medie – 1 500 lei.

Din sensul logico-juridic al normei art. 23 alin. a/1) din Legea asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne nr.1544 din 23 iunie 1993 rezultă cert și expres faptul că, pentru a beneficia

de mărimea minimă a pensiei xxxxx este necesar să fie îndeplinite cumulativ două

condiții, și anume: 1) persoanele au fost încadrate xxxxx în urma participării la

acțiunile de lupta din Afganistan și în urma acțiunilor de luptă pentru apărarea

integrității teritoriale și a independenței Republicii Moldova; 2) sunt militari în

termen.

La caz, potrivit actului xxxxx nr. xxxxx din xxxxx, se atestă că reclamanta Larisa

Popa, în timpul exploziei din data de 21 mai 1992, își exercita atribuțiile de contabil

în cadrul Primăriei satului Molovata.

Mai mult, prin certificatul nr. xxxxx din xxxxx al Primăriei satului Molovata, se

confirmă că, tot la aceeași dată – 21 mai 1992, ora 08.00 dimineața, în timpul

conflictului armat, la momentul înregistrării refugiaților (bătrâni, femei și copii) care

se aflau în autobuz în fața Primăriei, Larisa Popa a fost grav rănită, drept urmare a

exploziei.

Reținând norma legală sus menționată în coroborare cu circumstanțele constatate,

instanța de recurs conchide ca fiind întemeiată poziția instanței de fond precum că

Larisa Popa nu întrunește cumulativ condițiile prevăzute de art. 23 alin. a/1) din

Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993 și anume nu deține

statut de militar în termen.

Or, în accepțiunea art. 2 al Legii cu privire la statutul militarilor nr. 162 din 22

iulie 2005, militari sunt cetățenii Republicii Moldova care îndeplinesc serviciul

militar în baza obligațiunii militare sau a încadrării prin contract, în conformitate cu

legislația în vigoare. Iar militarii în termen sunt cetățeni încorporați în termen.

Iar, în speță Larisa Popa a dobândit xxxxx, în timpul exercitării atribuțiilor de

contabil în cadrul Primăriei satului Molovata, pe perioada acțiunilor de luptă pentru

13

apărarea integrității teritoriale și a independenței Republicii Moldova, și nicidecum în

legătură cu îndeplinirea îndatoririlor ca fiind militar în termen.

Deci, în condițiile date nu poate fi reținută nici alegația instanței de apel referitor

la faptul că Larisa Popa cade sub incidența prevederilor art. 23 alin. a/1) din Legea

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993.

Deoarece aplicabile cazului reclamantei sunt dispozițiile art. 21 al Legii asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993, conform cărora în funcție de cauzele

xxxxx, persoanele xxxxx din rândurile militarilor, persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut

special din sistemul administrației penitenciare, se clasifică în în două categorii: a)

persoane xxxxx - în cazul în care dizabilitatea este cauzată de rănire, contuzionare

sau schilodire în perioada celui de la doilea război mondial, în cazul lichidării

urmărilor catastrofei de la Cernobîl, îndeplinirii altor îndatoriri de serviciu militar (de

serviciu) ori de afecțiuni legate de aflare pe front, în detașamente și formațiuni de

partizani, în organizații și grupe ilegale în cel de al doilea război mondial, precum și

de participare la lichidarea urmărilor catastrofei de la Cernobîl sau la acțiuni de luptă

în timp de pace; b) xxxxx - în cazul în care xxxxx este cauzată de o schilodire în

accident nelegat de îndeplinirea îndatoririlor de serviciu militar (de serviciu) sau de o

afecțiune contractată în perioada îndeplinirii serviciului.

Iar, în temeiul art. 22 al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie

1993, mărimea xxxxx se stabilește în următoarele proporții: a) persoanelor cu xxxxx

și xxxxx – 75 procente, cu xxxxx – 50 procente din sumele respective ale soldei

(câștigului); b) persoanelor xxxxx indicate la art. 21 lit. b) încadrate în grad de xxxxx

– 75 procente, xxxxx – 55 procente și xxxxx – 30 procente din sumele respective ale

soldei (câștigului). Prevederile prezentului articol nu se extind asupra militarilor în

termen.

Drept urmare, completul specializat apreciază ca fiind legale și întemeiate

deciziile nr. P-2645/19, P-2742/19 și P-2664/19 de respingere a cererii prealabile și a

cererii cu privire la stabilirea, achitarea și recalcularea pensiei xxxxx în conformitate

cu dispozițiile art. 23 alin. a/1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544

din 23 iunie 1993, acestea fiind bazate pe o interpretare corectă a cadrului legal

aplicabil speței și o examinare riguroasă a documentelor prezentate de reclamantă.

Circumstanțele descrise determină completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție să conchidă că soluția instanței de

apel este neîntemeiată, deoarece a fost emisă cu aplicarea și interpretarea eronată a

normelor de drept material, din care considerente aceasta nu poate fi menținută.

Dat fiind că instanța de apel a emis o decizie neîntemeiată, bazată pe interpretarea

eronată a normelor de drept material, iar prima instanță a dat o apreciere corectă a

argumentelor invocate de părți, prin prisma unei interpretări corecte a legii aplicabile

speței, Colegiul lărgit al instanței de recurs ajunge la concluzia de a admite recursul

14

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, de a casa integral decizia din 7 iunie

2022 a Curții de Apel Chișinău și a menține hotărârea din 5 martie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) art. 248 alin.(1) lit. c) și alin.(2)

din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Recursul depus de Larisa Popa se declară inadmisibil.

Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 5 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă Larisa Popa

împotriva Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale, Consiliului Național pentru Determinarea Dezabilității și

Capacității de Muncă și Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Mișcarea

Refugiaților Transnistreni cu privire la anularea actului administrativ și obligarea

emiterii actului administrativ individual defavorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca –Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Nicolae Craiu

15