3ra-1218/22 — contestarea actelor administrative

3ra-1218/22 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1218/2022

2-19106237-01-3ra-25112022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V. Sîrbu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

ÎNCHEIERE

25 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilie,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie, Nedelcu Ilie Ilie, Nedelcu Denis Ilie și Nedelcu Inna

împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău

(Agenția Servicii Publice), Tîmcova Ala și Temcova Ana cu privire la obligarea

demolării construcției,

împotriva deciziei din 14 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilie și a fost

menținută hotărârea din 14 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 07 decembrie 2018, Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie, Nedelcu Ilie Ilie, Nedelcu

Denis Ilie și Nedelcu Inna au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei

municipiului Chișinău, Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău (Agenția Servicii Publice),

Tîmcova Ala și Temcova Ana cu privire la obligarea demolării construcției (f.d.2,

vol.I).

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, sunt proprietari și dețin în posesie

casa de locuit din stradela Xxxxxx din mun. Chișinău, sectorul Centru. Conform

concluziei expertizei tehnice nr. 089 din 19 martie 2018 a expertului licențiat cu dreptul

de apărare în instanțele de judecată, efectuată de Achimov Anatolii, împotriva

reclamanților a fost întreprinse acțiuni de avariere a proprietății imobile, casei de locuit

din stradela Xxxxxx, sectorul Centru, mun. Chișinău, prin acapararea lotului de pământ

municipal cu numărul cadastral xxxxxx adiacent casei private de locuit ce le aparține cu

drept de proprietate reclamanților, și prin construirea unei construcții cu trei etaje și

1

mansardă de către cetățenii Tîmcova Ala și Temcova Ana, care sunt proprietarii casei de

locuit din municipiul Chișinău, strada Xxxxxx, sectorul Botanica.

Au solicitat reclamanții obligarea Primăriei municipiului Chișinău să demoleze

construcția edificată de Temcova Ana pe lotul de pământ care constituie proprietate

municipală și este adiacent casei de locuit ce aparține reclamanților situată în municipiul

Chișinău, sectorul Centru, stradela Xxxxxx cu numărul cadastral xxxxxx.

Prin hotărârea din 14 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie,

Nedelcu Ilie Ilie, Nedelcu Denis Ilie și Nedelcu Inna împotriva Primăriei municipiului

Chișinău, Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău (Agenția Servicii Publice), Tîmcova

Ala și Temcova Ana cu privire la obligarea Primăriei municipiului Chișinău să

demoleze construcția edificată de Tîmcova Ala și Temcova Ana pe lotul de pământ care

constituie proprietate municipală și este adiacent casei de locuit ce aparține

reclamanților pe adresa: municipiul Chișinău, MD-2001, sectorul Centru, stradela

Xxxxxx cu numărul cadastral xxxxxx (f.d.13, 29-37, vol.III).

La 26 mai 2021 Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilie au recepționat copia dispozitivului

hotărârii primei instanțe și la 07 iunie 2021 aceștia au depus cerere de apel nemotivată

(f.d. 18-20, 24-27, vol. III).

La 06 iulie 2021 Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilie au recepționat hotărârea motivată

a primei instanțe, iar la 12 iulie 2021 și 21 iulie 2021, Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilie

au depus motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d.48-51, 63, vol. III).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen, atât apelul

nemotivat, cât și cel motivat al lui Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilie împotriva hotărârii

din 14 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 14 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea de apel depusă de Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilie și a fost menținută hotărârea

din 14 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 110, 111-118, vol. IV).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel s-a bazat pe articolele 219 alin.

(1)-(3), 221 alin. (2), 220 alin. (1), 93 din Codul administrativ și a stabilit că potrivit

extrasului din Registrul bunurilor imobile rezultă că, proprietar al terenului cu nr.

cadastral xxxxxx cu suprafața de 0,1643, este Primăria mun. Chișinău. Temeiul

înscrierii ca proprietar - Codul Funciar, decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 4/15 din

13 mai 2014, Legea Cadastrului, iar data înregistrării 30 decembrie 2005. Dar,

respectivul lot se află în folosință comună a tuturor deținătorilor de construcții ce se află

pe acest teren proporțional cotelor părți înregistrate la Agenția Servicii Publice, acordat

în baza deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 6/10-2 din 09 octombrie 2008 „Cu

privire la stabilirea dreptului de proprietate municipală asupra lotului de pământ aferent

construcțiilor din str-la Xxxxxx (f.d.159, 162-verso, vol.II).

Astfel, pe terenul cu numărul cadastral xxxxxx din str-la Xxxxxx, este construcția

cu nr. cadastral xxxxxx, ce aparține cu drept de proprietate privată comună după cum

urmează: 1/10 cotă parte - Tîmcova Ala; 2/5 cotă parte – Temcova Ana, 1/4 cota-parte -

Mușat Mihail și 1/4 cotă - parte - Nedelcu Tatiana.

2

La 13 mai 2014 Consiliul municipal Chișinău a adoptat decizia nr. 15 din 13 mai

2014 „Despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Centru”, care

în temeiul pct. 1 din decizia nr. 4/15 din 13 mai 2014 a Consiliului municipal Chișinău

„Despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Centru”, s-a aprobat

terenurile proprietate municipală potrivit planurilor cadastrale (geometrice) abordate și

s-au clasat pe domeniul public și privat. Conform anexei nr. 1 poziția 256 din decizia

sus-menționată terenul cu nr. cadastral xxxxxx cu suprafața de 0,1643 constituie

proprietate municipală din domeniul privat.

La 19 februarie 2018, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare

al Consiliului municipal Chișinău, a exercitat un control privind folosirea rațională și

după destinație a resurselor funciare din municipiul Chișinău și a emis actul de

constatare nr. 07/2018 din 19 februarie 2018, în rezultatul căruia s-a constatat că

coproprietarii imobilului/casei, fără a efectua coordonările respective cu serviciile

abilitate și în lipsa deciziei Consiliului municipal Chișinău privind atribuirea terenului,

au ocupat ilegal un lot de pământ proprietate municipală cu suprafața de circa 0,054 ha

din str-la Xxxxxx mun. Chișinău. Pe terenul ocupat abuziv, este edificat un gard din

lemn edificat neautorizat pe perimetrul terenului ocupat abuziv. Construcția menționată

construită neautorizat a fost edificată în limitele de extindere a străzii (f.d.160, 16-verso,

vol.II).

Completul specializat al instanței de apel a reținut că, la data de 19 octombrie

2018, reclamanții/apelanți au înregistrat la sediul Primăriei municipiului Chișinău

cererea nr. 5889/1/18, prin care au solicitat autorității publice locale demolarea

construcției efectuată de către Tîmcova Ala și Temcova Ana pe lotul de teren nr.

cadastral xxxxxx, situat în mun. Chișinău, stradela Xxxxxx (f.d. 3-4, Vol. I). Iar, la data

de 07 decembrie 2018, Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie, Nedelcu Ilie Ilie, Nedelcu Denis

Ilie și Nedelcu Inna au depus acțiune în contencios administrativ împotriva Primăriei

municipiului Chișinău, Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău (Agenția Servicii

Publice), Tîmcova Ala și Temcova Ana cu privire la obligarea de a demola construcția

(f.d.2, vol.I).

La acest capitol, Completul specializat al instanței de apel a conchis că

circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii au fost stabilite și elucidate pe

deplin de către instanța de fond.

În virtutea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr.793-XIV din

10.02.2000 (în vigoare pînă la 01.04.2019), Completul specializat al instanței de apel a

reținut art. 1, 3, 5 din Legea menționată, art. 10 alin. (1), 11, 31, 32, 119, 225 din Codul

administrativ, art. 3 alin. (2), 29 alin. (2) din Legea privind administrația publică locală

nr. 436 din 28 decembrie 2006, art. 3, 6, 15 alin. (2) din Legea privind statului

municipiului Chișinău nr. 136 din 17 iunie 2016, precum și prevederile Regulamentului

privind modul de exercitare a controlului de stat al calității în construcții, aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr. 360 din 25.06.1993, și a stabilit că Agenția pentru

Supraveghere Tehnică are obligația de sistare a valabilității autorizațiilor de

construire/demolare, eliberate de autoritățile administrației publice locale, în caz de

3

depistare a faptelor de încălcare a legislației în vigoare și a procedurii de eliberare și nu-

i poate fi imputată demolarea propriu zisă a construcției.

Prevederi similare sunt stipulate și de Regulamentul aprobat prin Hotărîrea de

Guvern nr.1088 din 18.12.2017. Tot în acest sens, sunt prevederile art.4396 alin. (4)

Cod Contravențional, care indică că demolarea construcțiilor neautorizate și defrișarea

arborilor și arbuștilor se execută de către contravenient pe cont propriu sau de către

autoritățile administrației publice locale din contul proprietarului.

Reieșind din prevederile menționate supra în coraport cu materialele cauzei,

Completul de judecată al instanței de apel a reținut că, instanța de fond întemeiat a ajuns

la concluzia că, obligarea Primăriei municipiului Chișinău la demolarea unei construcții

ar constitui o depășire a atribuțiilor instanței de contencios administrativ, fapt ce

contravine legislației în vigoare. Or, potrivit art. 225 alin. (1) din Codul administrativ,

instanța de contencios administrativ nu este competentă să se pronunțe asupra

oportunității actului administrativ și a operațiunilor administrative care urmează a sta la

baza emiterii acestuia.

Astfel, reieșind din cadrul legal precitat, raportat la materialele cauzei, Completul

specializat al instanței de apel a ajuns la concluzia temeiniciei soluției instanței de fond,

prin care a fost respinsă acțiunea depusă de către Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie,

Nedelcu Ilie Ilie, Nedelcu Denis Ilie și Nedelcu Inna.

La 01 noiembrie 2022 Tatiana Nedelcu a recepționat copia deciziei motivate a

instanței de apel și la 18 noiembrie 2022 Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu au depus

cerere de recurs motivată, solicitând admiterea acestuia, anularea deciziei din 14

septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și restituirea cauzei spre rejudecare în prima

instanță (f.d.124-127, vol. VI).

În susținerea recursului recurenții a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată, prin faptul că au fost interpretate în mod eronat

normele de drept material, procedurale și situația de fapt.

A susținut că instanțele de judecată prin hotărârile emise le-a încălcat dreptul de

acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

La 01 noiembrie 2022 a fost notificată Tatianei Nedelcu și Ilie Nedelcu decizia

motivată a instanței de apel și la 18 noiembrie 2022 aceștia au depus cererea de recurs

motivată, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu restituirea

cauzei spre rejudecare în primă instanță (f.d. 123, 124-127).

În condițiile enunțate, recursul nemotivat depus la 18 noiembrie 2022 este în

termen.

4

La 28 noiembrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Agenției

Servicii Publice și Primăriei mun. Chișinău copia recursului motivat depus de Nedelcu

Tatiana și Nedelcu Ilie cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, însă

acesta pînă la examinarea admisibilității recursului nu și-a valorificat dreptul de a

depune referință.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea

de recurs depusă de Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilie inadmisibilă, din următoarele

motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)- f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

5

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilie.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilie, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

6