2ra-1360/22 — cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată, a prejudiciului moral

2ra-1360/22 — cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată, a prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1360/22

2-21073869-01-2ra-26092022

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul central – E. Culinca

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru

DECIZIE

25 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Galina Munteanu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Galina

Munteanu împotriva Întreprinderii de Stat ,,Expediția Hidro-Geologică din Moldova”

cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea

salariului pentru absența forțată de la muncă, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din data de 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Galina Munteanu, s-a menținut hotărârea din data

de 07 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 11 mai 2021 Galina Munteanu a înaintat cerere de chemare în judecată,

concretizată ulterior, împotriva Întreprinderii de Stat „Expediția Hidro-Geologică din

Moldova” (în continuare ÎS „EHGeoM”), prin care a solicitat modificarea alin. 3 al

ordinului nr. 136p din 10 decembrie 2020 cu privire la modificarea statelor de personal

și anume excluderea funcției contabil-șef adjunct din lista funcțiilor necesare pentru a

fi reduse; restabilirea funcției de contabil-șef adjunct în statele de personal pentru anul

2021, începând cu 1 ianuarie 2021; anularea ordinului nr. 20p din 11 februarie 2021 cu

privire la concediere; restabilirea în funcția de contabil-șef adjunct al ÎS „EHGeoM”;

încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă din data concedierii și până la

data restabilirii; repararea prejudiciului moral estimat la suma de 50 000 lei și a

cheltuielilor de judecată. (f.d. 2-4, 56-57)

În motivarea cererii de chemare în judecată Galina Munteanu a indicat că la 21

ianuarie 2019 în baza contractului individual de muncă a fost angajată în cadrul ÎS

„EHGeoM” în funcție de contabil-șef adjunct, pe o perioadă determinată de la 21

1

ianuarie 2019 până la 26 martie 2022.

Reclamanta a menționat că odată cu numirea noului administrator-interimar

Ștefan Vieru, adică din 06 octombrie 2020, au început problemele acesteia la serviciu,

iar de la angajații întreprinderii a aflat că noul administrator dorește eliberarea ei din

funcție. În acest sens a menționat că la 09 noiembrie 2020 a solicitat eliberarea

contractului colectiv de muncă. Administratorul-interimar i-a comunicat că refuză să

elibereze actele solicitate, iar dacă ceva nu-i place poate să se elibereze. La fel a

menționat că la 19 noiembrie 2020 a adresat președintelui Consiliului de administrație

întrebarea cu privire la data desfășurării concursului pentru ocuparea funcției de

administrator al ÎS „EHGeoM”, ceia ce l-a deranjat mult pe administratorul-interimar

Ștefan Vieru, care a remarcat că, dacă are mult timp liber va fi redusă. În ziua următoare

a fost supusă unor observații nejustificate, cu informarea că nu are dreptul să intre în

alte birouri, să discute cu angajații, să părăsească locul de muncă cu o minută mai

devreme sau mai târziu și că va fi monitorizată continuu.

Ulterior, la 10 decembrie 2020 administratorul ÎS „EHGeoM”, Ștefan Vieru, a

emis ordinul nr.136p cu privire la modificarea statelor de personal prin care începând

cu data de 01 ianuarie 2021 s-a redus inclusiv funcția de contabil șef-adjunct.

În susținerea ilegalității reducerii funcției pe care o deținea, Galina Munteanu a

menționat că din toate funcțiile reduse numai funcția de contabil-șef adjunct era

ocupată. La fel a relatat că angajatorul era obligat s-o informeze, în formă scrisă, despre

reducerea funcției cu cel puțin 30 zile calendaristice înainte de declanșarea procedurilor

de modificare a statelor de personal, adică până la emiterea ordinului nr.136p din 10

decembrie 2020.

Galina Munteanu a subliniat că conform pct. 2 al ordinului nr. 139p din 14

decembrie 2020, urma să i se propună ocuparea altei funcții vacante. În opinia

reclamantei urma să i se propună funcțiile de contabil-șef sau specialist resurse umane,

deoarece ambele funcții erau ocupate de angajați-pensionari, contractul cărora expira

la 31 decembrie 2020, dar nici o funcție nu i-a fost propusă. La 01 ianuarie 2021

contabilul-șef a fost reangajat în funcție, în condițiile în care acesta este pensionar, nu

cunoaște limba de stat, calculatorul și programele contabile, deși această funcție trebuia

să-i fie propusă reclamantei.

Reclamanta a mai menționat că la 04 ianuarie 2021 administratorul-interimar

Ștefan Vieru a emis ordinul cu privire la încălcarea de către aceasta a disciplinei

muncii. Cu ordinul reclamanta nu a luat cunoștință. Solicitarea unei copii de pe ordin

s-a interpretat de către administrație ca refuz de a semna ordinul, întocmindu-se în acest

sens un proces-verbal, care a fost semnat de „favoriții” administratorului-interimar.

Galina Munteanu a indicat că pentru a scăpa de presiunea psihologică, la 11

ianuarie 2021 a înaintat cerere cu privire la acordarea concediului anual de odihnă.

La14 ianuarie 2021 reclamanta a fost informată cu nu are dreptul la concediu.

Având în vedere că i-a fost refuzată acordarea concediului de odihnă, la 15

ianuarie 2021, reclamanta a solicitat o zi liberă pentru a-și căuta un alt loc de muncă,

la care, la fel, a primit refuz, iar, la 12 februarie 2021 a fost eliberată din funcție în

temiul ordinului nr. 20p din 11 februarie 2021 în legătură cu reducerea funcției de

contabil-șef adjunct.

Reclamanta a menționat că nu cunoaște motivul hărțuirii psihologice îndreptate

în privința sa din partea administratorului Ștefan Vieru, dar pe faptul dat s-a adresat

2

către Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității cu

o petiție privind discriminarea pe motiv de apartenență politică – membru PACE.

Prin hotărârea din 07 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a respins

ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către Galina Munteanu

împotriva ÎS „EHGeoM”. S-a admis pațial solicitarea ÎS „EHGeoM” și s-a încasat de

la Galina Munteanu în beneficiul ÎS „EHGeoM” suma de 2 000 lei cu titlu de cheltuieli

de asistență juridică. (f.d. 88, 92-100)

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Galina

Munteanu. (f.d.90)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 16 iunie 2022 a respins apelul

declarat de către Galina Munteanu, a menținut hotărârea din data de 07 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 140,141-152)

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Galina Munteanu, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței

de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată

sau după caz trimiterea cauzei la rejudecare. (f.d. 159-161)

În motivarea recursului Galina Munteanu a menționat că hotărârile contestate sunt

contrare normelor legale de drept procedural și material care guvernează speța. Instanța

de apel nu a aplicat normele pe care trebuia să le aplice.

Recurenta a indicat că contrar prevederilor art. 421, alin. (5) din Codul muncii de

la data desfășurării ședinței Consiliului de administrare și până la data emiterii

ordinului cu privire la modificarea statului de personal nu a trecut 30 de zile

calendaristice pentru declanșarea procedurii de concediere. Mai mult, recurenta nu a

fost invitată la ședința Consiliului de administrare, unde s-a examinat plângerile

acesteia și nu a fost însțiințată până la data de 10 decembrie 2020 despre faptul reducerii

funcției deținute de către aceasta.

La materialele dosarului nu se găsește vreo dovadă că au fost respectate de către

angajator prevederile legale privind informarea salariaților despre declanșarea

procedurii de concediere în legătură cu reducerea statelor de personal.

Galina Munteanu a calificat ca fiind eronată concluzia instanțelor de judecată

precum că angajatorul a respectat prevederile art. 88 din Codul muncii în partea

motivării ordinului privind reducerea numărului sau a statului de personal, care

presupune referirea obligatorie a angajatorului la date concrete cu caracter juridic sau

ecomonico-financiar ce impun necesitatea optimizării efectivului de angajați, reducerii

numărului sau statelor de personal din care să reiasă o motivație logică și/sau acțiuni

concrete, necesare și stringente în vederea eficientizării procesului funcțional al

întreprinderii de stat și care să justifice incontestabil necesitatea reducerii funcției de

contabil șef-adjunct. Astfel, în opinia recurentei ordinul nr.136p din 10 decembrie 2020

cu privire la modificarea statelor de personal nu poate fi pus la baza procedurii de

concediere în cazul reducerii numărului sau a statelor de personal, deoarece acesta nu

corespunde prevederilor legale și anume nu este motivat.

La fel nu este motivat nici ordinul 139p din 14 decembrie 2020 cu privire la

preavizare, deoarece nu conține necesitatea desființării și concedierii, nefiind respectat

dreptul preferențial al recurentei. Mai mult, instanța de apel, deși a constatat că în ordin

este inserată informația cu privire la propunerea unui loc de muncă, acest fapt nu a fost

realizat, la materialele dosarului nu se regăsește dovada propunerii unui post de muncă

3

vacant și refuzul Galinei Munteanu de a-l accepta.

Cu referire la încălcarea normelor de drept procedural recurenta a menționat că

instanțele de judecată nu au atras în proces angajata T. Ghimciuc, a cărei drepturi sunt

încălcate prin emiterea ordinului cu privire la concedierea în legătură cu reducerea

statelor de personal a funcție deținute de către Galina Munteanu pe perioada

concediului de maternitate a T. Ghimciuc, implicit fiind concediată și T. Ghimciuc.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 16 iunie

2022, expediată participanților la proces, prin intermediul poștei electronice, la 16 iulie

La 14 septembrie 2022, în termen, Galina Munteanu a depus recursul împotriva

deciziei din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Curtea Supremă de Justiție la 26 septembrie 2022 a expediat în adresa ÎS

„EHGeoM” copia recursului declarat de către Galina Munteanu. (f.d. 177)

La 30 septembrie 2022 ÎS „EHGeoM” a depus referință asupra recursului declarat

de către Galina Munteanu, prin care a solicitat respingerea acestuia ca inadmisibil.

( f.d. 181)

În conformitate cu art. 439, alin. (2) din Codul de procedură civilă după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului.

Prin încheierea din 28 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat

admisibil recursul depus de către Galina Munteanu împotriva deciziei din 16 iunie 2022

a Curții de Apel Chișinău și s-a numit spre examinare, în complet de cinci judecători.

Prin prisma art. 441 și 444 din Codul de procedură civilă recursul se examinează

de un complet de 5 judecători, fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora

ședinței se plasează pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul a decis

inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost

formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității

hotărârii atacate. Totodată, toate problemele de drept care puteau exista în această

cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la

dosar. În esență, recurentul și intimații, care au recepționat copia recursului, au avut

posibilitatea să își prezinte poziția în scris și să răspundă la concluziile părții adverse.

Cu titlu subsidiar, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale

(a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, 19 aprilie

2007, parag. 72 – 75, Eriksson vs Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä vs

Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34, decizia nr. 95 din 19 decembrie 2016 a

Curții Constituționale, parag. 26 – 27).

În conformitate cu articolul 432, alin. (2), lit. a) din Codul de procedură civilă se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Alin. (4) din

același articol prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3)

constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au

dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

4

Galina Munteanu, întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei

instanței de apel și a hotărârii instanței de fond din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 445, alin. (1), lit. b) din Codul de procedură

civilă instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze

integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o

nouă hotărâre.

Prin prisma prevederilor art. 118, alin. (3) din Codul de procedură civilă,

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate

definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale

altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce

urmează a fi aplicate.

Articolul 130, alin. (1-3) din Codul de procedură civilă statuează că instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în

ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au

pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare

probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar

toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea cauzei.

Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe de

judecată și confirmată de părți.

Astfel, probatoriul acumulat în materialele dosarului demonstrează că la 21

ianuarie 2019 în baza contractului individual de muncă Galina Munteanu a fost

angajată în cadrul ÎS „EHGeoM” în funcție de contabil-șef adjunct, pe o perioadă

determinată de la 21 ianuarie 2019 până la 26 martie 2022. (f.d.9-15)

La 10 decembrie 2020 în legătură cu necesitatea reducerii cheltuielilor de

administrare, optimizării statelor de personal întru excluderea dublării atribuțiilor

funcționale ÎS „EHGeoM” a emis ordinul nr. 136p cu privire la modificarea statelor de

personal. Potrivit alin. 3, începând cu 01 ianuarie 2021 s-a redus printre altele și funcția

de contabil-șef adjunct. (f.d. 17)

Prin ordinul nr. 139p din 14 decembrie 2020 Galina Munteanu a fost preavizată

despre concedierea sa din funcția de contabil-șef adjunct la expirarea termenului de

două luni de zile de la data preavizării, în legătură cu reducerea funcției, urmare a

modificării statelor de personal. (f.d.18)

La 12 februarie 2021 în baza ordinului nr. 20p Galina Munteanu a fost concediată

și încetat contractul individual de muncă, începând cu 12 februarie 2021. (f.d. 19)

Galina Munteanu, considerând parțial ilegal ordinul nr.136p din 10 decembrie

2020 cu privire la modificarea statelor de personal și încălcarea procedurii de

preavizare, la 11 mai 2021 s-a adresat cu prezenta acțiune, solicitând modificarea alin.

3 al ordinului nr. 136p din 10 decembrie 2020 prin excluderea funcției de contabil-șef

adjunct din lista funcțiilor necesare pentru a fi reduse; restabilirea funcției de contabil-

șef adjunct în statele de personal pentru anul 2021; anularea ordinului nr. 20p din 11

februarie 2021 cu privire la concediere; restabilirea în funcția de contabil-șef adjunct

al ÎS „EHGeoM”; încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă din data

concedierii și până la data restabilirii; repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de

5

judecată. (f.d. 2-4, 56-57)

Fiind investită cu examinarea cauzei, Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin

hotărârea din data de 07 iulie 2021 a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în

judecată depusă de către Galina Munteanu, totodată a încasat de la Galina Munteanu

în beneficiul ÎS „EHGeoM” suma de 2 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data

de 16 iunie 2022 a respins apelul declarat de către Galina Munteanu, a menținut

hotărârea din data de 07 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În opinia instanțelor de judecată ierarhic inferioare angajatorul la modificarea

statelor de personal, reducerea funcției de contabil-șef adjunct și preavizarea salariatei,

nu a încălcat prevederile legale ce reglementează aceste instituții. Astfel, instanțele de

judecată nu au constatat niciun temei de modificare a alin. 3 al ordinului nr. 136p din

10 decembrie 2020 prin excluderea funcției de contabil-șef adjunct din lista funcțiilor

reduse și de anulare a ordinului de concediere a Galinei Munteanu.

Galina Munteanu prin recursul înaintat a criticat soluția instanțelor de judecată

privind respingerea cererii de chemare în judecată, menționând că în acest sens

instanțele de judecată au interpretat eronat legea.

Astfel, problema supusă controlului judecătoresc în faza de recurs constă în

verificarea corectitudinii aplicării de către instanțele de judecată ierarhic inerioare a

prevederilor Codului muncii privind procedura de reducere a funcției de contabil-șef

adjunct ca urmare a modificării statelor de personal și procedura de concediere a

Galinei Munteanu ca rezultat al reducerii numărului sau a statelor de personal.

Pentru a elucida aspectele abordate în speță, instanța de recurs va raporta

circumstanțele prezentate mai sus la normele de drept material ce reglementează

raportul juridic dedus judecății.

În conformitate cu art. 45 din Codul muncii contractul individual de muncă este

înțelegerea dintre salariat și angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă

într-o anumită specialitate, calificare sau funcție, să respecte regulamentul intern al

unității, iar angajatorul se obligă să-i asigure condițiile de muncă prevăzute de

prezentul cod, de alte acte normative ce conțin norme ale dreptului muncii, de

contractul colectiv de muncă, precum și să achite la timp și integral salariul.

Din materialele dosarului rezultă că la 21 ianuarie 2019 a fost încheiat contractul

individual de muncă, prin care Galina Munteanu a fost angajată în funcție de contabil-

șef adjunct pe perioada 21 ianuarie 2019-26 martie 2022. (f.d. 9-16)

Ulterior, angajatorul, prin ordinul nr.136p din 10 decembrie 2020 a dispus

modificarea statelor de personal și a redus printre altele și funcția de contabil-șef

adjunct al ÎS „EHGeoM”, iar prin ordinul nr. 20p din 11 februarie 2021 Galina

Munteanu a fost concediată în legătură cu reducerea funcției de contabil-șef adjunct,

începând cu 12 februarie 2021. (f.d.17, 19)

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție menționează că modificarea statelor de personal și încetarea contractului

individual de muncă în legătură cu reducerea funcției ca urmare a modificării statelor

de personal este reglementată de legislația muncii, avându-se în vedere respectarea

unor principii care sunt de natură să asigure atât interesele salariaților, cât și interesele

angajatorilor.

6

Prin prisma art.10, alin. (2) din Codul muncii angajatorul este obligat să aprobe

și/sau să modifice statele de personal ale unității în condițiile stabilite de Codul muncii.

Astfel, legislația muncii acordă angajatorului dreptul, în funcție de necesitate, de

a modifica statele de personal prin reducerea numărului sau a statelor de personal, doar

cu respectarea condițiilor stabilite la art. 88 din Codul muncii.

Una din condițiile stipulate la art. 88, alin. (1) din Codul muncii prevedere dreptul

angajatorului de a concedia salariații de la unitate în legătură cu lichidarea acesteia ori

în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal doar dacă va emite un

ordin (dispoziție, decizie, hotărâre), motivat din punct de vedere juridic sau economic,

cu privire la lichidarea unității ori reducerea numărului sau a statelor de personal.

La caz, din procesul-verbal nr. 6 din 26 noiembrie 2020 al ședinței consiliului de

administrație al ÎS „EHGeoM” rezultă că administratorul-interimar Ștefan Vieru a pus

în discuție problema posibilității recuperării pierderilor obținute în urma rezilierii

contractelor de locațiune prin optimizarea statelor de personal, menționând că în statele

de personal există funcții care nu au suport economic, se dublează și nu sunt

caracteristice domeniului de activitate. Totodată a propus reducerea funcțiilor de

administrator-adjunct o unitate vacantă, jurisconsult o unitate vacantă, contabil-șef

adjunct o unitate activă, economist 0,5 unități vacante, inginer la lucrările de proiect și

deviz 0,5 unități vacante, paznic 3,5 unități active, îngrijitor încăperi 2 unități active,

electrician-electronist 0,5 unități active. Consiliul de administrație a decis că

administratorul-interimar Ștefan Vieru va asigura efectuarea unei analize mai profunde

a impactului financiar în rezultatul funcțiilor active. (f.d.39-40)

Ulterior, prin ordinul nr. 136p din 10 decembrie 2020 administratorul-interimar

Ștefan Vieru al ÎS „EHGeoM” a redus funcțiile de administrator-adjunct, jurisconsult,

economist 0,5 unități, inginer la lucrările de proiect și deviz 0,5 unități, electrician 0,5

unități, îngrijitor încăperi 2 unități, contabil-șef adjunct, electrician-electronist 0,5

unități. (f.d. 17)

Din analiza ordinului menționat rezultă că ÎS „EHGeoM” a ajuns la decizia de a

modifica statele de personal în legătură cu necesitatea reducerii cheltuielilor de

administrare și optimizare a statelor de personal în scopul excluderii dublării

atribuțiilor funcționale.

Prin urmare se atestă că ÎS „EHGeoM” la emiterea ordinului cu privire la

modificarea statelor de personal a respectat prevederile art. 88, alin. (1), lit. a) din

Codul muncii și a motivat necesitatea inițierii procedurii de reducere a funcțiilor.

Galina Munteanu prin recursul înaintat a susținut că angajatorul a încălcat

prevederile art. 421 din Codul muncii și anume dreptul acesteia prin neinformare

referitor la reducerea numărului de personal cu 30 de zile până la emiterea ordinului

nr. 136p din 10 decembrie 2020.

Acest argument este apreciat critic de către Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, deoarece art. 421 din

Codul muncii se referă la dreptul salariaților de participare prin reprezentanții său la

administrarea unității, inclusiv la luarea deciziilor care sunt legate de concedierile

colective și nu se referă la dreptul personal al salariatei Galina Munteanu privind

informarea despre reducerea funcției deținute de către aceasta. Dreptul Galinei

Munteanu la informare este prevăzut la art. 88 din Codul muncii și a fost respectat de

către ÎS „EHGeoM”.

7

În aceste circumstanțe Colegiul lărgit susține că instanțele de judecată corect au

concluzionat că la caz nu sunt temeiuri de a anula ordinul nr.136p din 10 decembrie

2020 cu privire la modificarea statelor de personal în partea ce ține de excluderea

funcției de contabil-șef adjunct, deoarece administratorul-interimar al ÎS „EHGeoM”

era îndreptăți de a modifica statale de personal și de a reduce funcția de contabil-șef

adjunct. Astfel, instanța de recurs reține că instanțele de judecată ierarhic inferioare

întemeiat au respins pretențiile Galinei Munteanu cu privire la modificarea alin. 3 al

ordinului nr. 136p din 10 decembrie 2020 prin excluderea funcției contabil-șef adjunct

din lista funcțiilor necesare pentru a fi reduse și restabilirea funcției de contabil-șef

adjunct în statele de personal pentru anul 2021, începând cu 01 ianuarie 2021.

În continuare instanța de recurs va verifica respectarea de către ÎS „EHGeoM” a

procedurii de concediere a Galinei Munteanu în legătură cu reducerea funcției de

contabil-șef adjunct urmare a modificării statelor de personal.

Conform art. 86, alin. (1), lit. c) din Codul muncii desfacerea din inițiativa

angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum și a

celui pe durată determinată – se admite pentru reducerea numărului sau a statelor de

personal din unitate.

În conformitate cu art. 88, alin. (1), lit. b), c) și h) din Codul muncii angajatorul

este în drept să concedieze salariații de la unitate în legătură cu lichidarea acesteia ori

în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal doar cu condiția că:

va emite un ordin (dispoziție, decizie, hotărâre) cu privire la preavizarea, sub

semnătură a salariaților cu 2 luni înainte de lichidarea unității ori de reducerea

numărului sau a statelor de personal. În caz de reducere a numărului sau a statelor de

personal, vor fi preavizate numai persoanele ale căror locuri de muncă urmează a fi

reduse;

o dată cu preavizarea în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal,

va propune în scris salariatului preavizat un alt loc de muncă (funcție) în cadrul unității

respective (cu condiția că astfel de loc de muncă (funcție) există la unitate, iar salariatul

preavizat întrunește cerințele necesare pentru suplinirea acestuia);

se va adresa organului (organizatorului) sindical în vederea obținerii opiniei

consultative privind concedierea salariatului respectiv.

Potrivit ordinului nr. 139p din 14 decembrie 2020 Galina Munteanu a fost

preavizată despre concedierea sa din funcția de contabil-șef adjunct la expirarea

termenului de două luni din momentul preavizării, în legătură cu reducerea funcției

urmare a modificării statelor de personal. S-a obligat serviciul personal să propună

salariatei Galina Munteanu ocuparea altei funcții vacante la momentul preavizării. S-a

acordat salariatei Galina Munteanu o zi lucrătoare pe săptămână cu menținerea

salariului mediu pentru căutarea unui alt loc de muncă. S-a solicitat Comitetului

sindical acordul la eliberarea din funcție a salariatei Galina Munteanu în legătură cu

reducerea funcției ca urmare a modificării statelor de personal. (f.d.18)

Prin răspunsul nr. 2 din 14 decembrie 2020, președintele Comitetului sindical al

ÎS „EHGeoM” a comunicat despre faptul că angajata Galina Munteanu nu este membru

al organizației de sindicat, respectiv în conformitate cu punctele 1.4 și 6.5 din

Contractul colectiv de muncă, organul sindical nu este în drept de a-și expune acordul

privind eliberarea din funcție a acesteia. (f.d.76)

8

Instanța de recurs menționează că circumstanțele relatate denotă respectarea de

către ÎS „EHGeoM” a procedurii de concediere a Galinei Munteanu în legătură cu

reducerea funcției urmare a modificării statelor de personal, ori aceasta a fost

preavizată conform art. 88, alin. (1), lit. b) din Codul muncii, iar acordul organului

sindical nu este necesar, deoarece aceasta nu este membru al Comitetului sindical al ÎS

„EHGeoM”.

Galina Munteanu a susținut că ÎS „EHGeoM” nu a respectat prevederile art. 88,

alin. (1), lit. c) din Codul muncii și nu i s-a propus un loc de muncă vacant.

La acest segment instanța de recurs reține că conform art. 88, alin. (1), lit. d) din

Codul muncii angajatorului va reduce, în primul rând, locurile de muncă vacante.

Din analiza materialelor prezentate rezultă că ÎS „EHGeoM” a respectat

prevederile sus-citate și a redus funcțiile vacante și funcțiile a căror atribuții funcționale

se dublează și anume administrator-adjunct și contabil-șef adjunct.

Cu referire la argumentul Galinei Munteanu precum că nu i s-a propus funcția de

contabil-șef, care era ocupată de o persoană pensionară și care mai deținea și alte funcții

în alte întreprinderi, instanța de recurs reține că, în sensul art. 88, alin. (1), lit. c) din

Codul muncii, angajatorul are obligația să propună persoanelor a căror funcții urmează

a fi reduse funcții vacante la momentul preavizării și nu funcții deținute de către alți

angajați.

Din analiza atât a cererii de chemare în judecată, cât și a cererii de recurs rezultă

că la data preavizării Galinei Munteanu, funcția de contabil-șef nu era vacantă și nu

putea fi propusă Galinei Munteanu.

Astfel, instanța de recurs menționează că ÎS „EHGeoM” a respectat procedura de

preavizare a Galinei Munteanu în legătură cu reducerea funcției de contabil-șef adjunct

urmare a modificării statelor de personal și în temeiul art. 86, alin. (1), lit. c) din Codul

muncii corect a emis ordinul nr. 20p din 11 februarie 2021, prin care Galina Munteanu

a fost concediată în legătură cu reducerea funcției de contabil-șef adjunct, începând cu

12 februarie 2021. (f.d.19)

Colegiul lărgit conchide că instanțele de judecată ierarhic inferioare corect au

respins pretenția Galinei Munteanu cu privire la anularea ordinului nr. 20p din 11

februarie 2021 cu privire la concediere, ori procedura de preavizare și concediere în

legătură cu reducerea funcției de contabil-șef adjunct urmare a modificării statelor de

personal a fost respectată de către ÎS „EHGeoM”, iar temeiuri de anularea acestuia nu

au fost stabilite.

Instanța de recurs conchide că instanțele de judecată ierarhic inferioare corect au

respins și pretențiile cu privire la restabilirea Galinei Munteanu în funcția de contabil-

șef adjunct al ÎS „EHGeoM” și încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă,

deoarece s-a constatat că ordinul de concediere a fost emis legal și întemeiat de către

ÎS „EHGeoM”. La fel, corect a fost respinsă și pretenția privind repararea prejudiciului

moral, având în vedere respingerea integrală a pretențiilor cu privire la anularea

ordinului de concediere și restabilirea în funcția de contabil-șef adjunct.

Galina Munteanu în susținerea pretenției cu privire la încălcarea de către

instanțele de judecată a normele de drept procedural a invocat că cauza a fost examinată

în lipsa contabilului-șef adjunct T. Ghimciuc, a cărei contract individual de muncă era

suspendat în legătură cu aflarea în concediu de maternitate, iar prin ordinul nr. 136p

din 10 decembrie 2020 această funcție a fost redusă.

9

Acest argument nu poate influența soluția instanțelor deoarece în prezentul litigiu

drepturile contabilului-șef adjunct T. Ghimciuc nu sunt încălcate.

În condițiile relatate instanța de recurs concluzionează că atât Judecătoria

Chișinău, sediul Centru, cât și Curtea de Apel Chișinău corect au respins cererea de

chemare în judecată depusă de către Galina Munteanu împotriva ÎS „EHGeoM” privind

modificarea alin. 3 al ordinului nr. 136p din 10 decembrie 2020 cu privire la

modificarea statelor de personal prin excluderea funcției de contabil-șef adjunct din

lista funcțiilor necesare pentru a fi reduse, restabilirea funcției de contabil-șef adjunct

în statele de personal pentru anul 2021, anularea ordinului nr. 20p din 11 februarie

2021 cu privire la concediere, restabilirea în funcția de contabil-șef adjunct al ÎS

„EHGeoM”, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și repararea

prejudiciului moral.

Necătând la corectitudinea respingerii cererii de chemare în judecată instanța de

recurs conchide că instanțele de judecată ierarhic inferioare incorect au admis pațial

solicitarea ÎS „EHGeoM” și au încasat de la Galina Munteanu în beneficiul ÎS

„EHGeoM” suma de 2 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Această concluzie a fost criticată de către Galina Munteanu, care a menționat că

la examinarea litigiilor de muncă prevederile art. 96 din Codul de procedură civilă se

aplică doar dacă partea care a pierdut procesul este angajatorul.

La acest segment instanța de recurs menționează că potrivit art. 348 din Codul

muncii, jurisdicția muncii are drept obiect soluționarea litigiilor individuale de muncă

și conflictelor colective de muncă privind purtarea negocierilor colective, încheierea,

executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractelor colective și

individuale de muncă, a convențiilor colective prevăzute de prezentul cod, precum și

soluționarea conflictelor colective privind interesele economice, sociale, profesionale

și culturale ale salariaților, apărute la diferite niveluri între partenerii sociali.

Reieșind din prevederile art. 350, lit. c) din Codul muncii, unul din principiile

jurisdicției muncii este scutirea salariaților și a reprezentanților acestora de cheltuielile

judiciare.

Conform art. 90, lit. i) din Codul de procedură civilă din cheltuielile de judecare

a cauzei fac parte și cheltuielile de asistență juridică.

Potrivit art. 353 din Codul muncii, salariații sau reprezentanții acestora care se

adresează în instanțele de judecată cu cereri de soluționare a litigiilor și conflictelor ce

decurg din raporturile prevăzute la art. 348 (inclusiv pentru a ataca hotărârile și

deciziile judecătorești privind litigiile și conflictele vizate) sunt scutiți de plata

cheltuielilor judiciare (a taxei de stat și a cheltuielilor legate de judecarea pricinii).

Astfel, din analiza prevederilor legii speciale Codul muncii rezultă cert că

salariații în litigiile de muncă sunt scutiți de cheltuielile judiciare și lor nu li se aplică

prevederile legii generale art. 96 din Codul de procedură civilă.

În prezenta speță obiectul conflictului derivă dintr-un litigiu individual de muncă

apărut între salariata Galina Munteanu și angajatorul ÎS „EHGeoM”. Prin urmare,

Galina Munteanu în calitatea sa de reclamant este scutită de la plata cheltuielilor

judiciare inclusiv și cheltuielile de asistență juridică.

Totodată, instanța de recurs observă că ÎS „EHGeoM” nefiind de acord cu

acțiunea înaintată de către Galina Munteanu, a solicitat instanței de fond respingerea

acesteia și încasarea cheltuielilor suportate pentru asistența juridică în mărime de 6 000

10

lei, solicitare care a fost parțial admisă de către instanțele de judecată ierarhic

inferioare.

În circumstanțele expuse și reieșind din prevederile normelor de drept material

citate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră greșită soluția primei instanțe, menținută de către

instanța de apel, privind încasarea din contul salariatei Galina Munteanu în beneficiul

ÎS „EHGeoM” a sumei de 2 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică or,

reclamanții în acțiunile ce decurg din litigiile individuale de muncă prin lege sunt

scutiți de la plata cheltuielilor judiciare inclusiv și a cheltuielile de asistență juridică.

În acest sens, nu pot fi reținute argumentele instanțelor de judecată ierarhic

inferioare în susținerea admiterii acestei pretenții, deoarece prevederile art. 94 și art.

96 din Codul de procedură civilă, la caz nu au incidență, având în vedere că cheltuielile

de asistență juridică pe care le pretinde ÎS „EHGeoM” derivă nemijlocit dintr-un litigiu

de muncă, astfel speței sunt aplicabile prevederile art. 350 și art. 353 din Codului

muncii.

Prin urmare, instanța de recurs concluzionează că instanțele de judecată ierarhic

inferioare la examinarea cauzei nu au aplicat prevederile articolele 350 și 353 din

Codul muncii, deși aceste prevederi urmau a fi aplicate, faptele ce circumscriu

temeiului prevăzut la articolul 432, alin. (2), lit. a) din Codul de procedură civilă

În urma celor relatate instanța de recurs reține ca fiind întemeiat argumentul

Galinei Munteanu precum că în speță nu sunt aplicabile prevederile art. 96 din Codul

de procedură civilă, deoarece aceasta prin prisma Codului munci este scutită de la plata

tuturor cheltuielilor de judecată.

În concluzie, Colegiul lărgit relevă că în cadrul judecării cauzei, instanțele de

judecată ierarhic inferioare au creat participanților la proces condiții obiective și

echitabile pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se

încadrează în asigurarea între părți a dreptului la un proces echitabil, garantat și asigurat

prin art. 6 al Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului.

Astfel, având în vedere faptul că instanțele de judecată ierarhic inferioare au

aplicat eronat normele de drept material ce reglementează compensarea cheltuielilor

de asistenta juridică în litigii de muncă Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa parțial decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond și de a

emite în partea casată o nouă hotărâre, prin care a respinge solicitarea ÎS „EHGeoM”

privind încasarea cheltuielilor suportate pentru asistența juridică.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 445, alin. (1), lit. b) din Codul de procedură

civilă Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Galina Munteanu.

Se casează parțial decizia din data de 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din data de 07 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru emise în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Galina Munteanu

împotriva Întreprinderii de Stat ,,Expediția Hidro-Geologică din Moldova” cu privire

la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru

11

absența forțată de la muncă, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată și anume

în partea cheltuielilor de judecată și în această parte se emite o nouă hotărâre.

Se respinge cererea Întreprinderii de Stat ,,Expediția Hidro-Geologică din

Moldova” cu privire la încasarea de la Galina Munteanu a cheltuielilor suportate pentru

asistența juridică în mărime de 6 000 lei.

În rest, decizia din data de 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din data de 07 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Maria Ghervas

12