2ra-1421/22 — cu privire la exercitarea dreptului de ipotecă, încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată

2ra-1421/22 — cu privire la exercitarea dreptului de ipotecă, încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1421/22

2-20052200-01-2ra-04102022

Instanța de fond: Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani – S. Grosu

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza

ÎNCHEIERE

25 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Natalia Munteanu,

reprezentată de avocatul Tatiana Ivas,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Alexandr Sorocan împotriva Nataliei Munteanu și lui Denis Munteanu privind

exercitarea dreptului de ipotecă, încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 12 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care

s-a admis apelul declarat de către Natalia Munteanu, s-a casat hotărârea din data de

29 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani cu emiterea unei noi

hotărâri,

constată:

La 18 mai 2020 Alexandr Sorocan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Denis Munteanu și Nataliei Munteanu, prin care a solicitat exercitarea

dreptului de ipotecă conform contractului de ipotecă nr. 14508 din 20 octombrie 2016

încheiat între Alexandr Sorocan și Denis Munteanu, Natalia Munteanu, prin

transmiterea lui Alexandr Sorocan bunul imobil ipotecat terenul cu numărul cadastral

xxxxx cu suprafața de 0, 0599 ha, situat în s. xxxxx, r-nul Rîșcani, IP Izvoraș, evaluat

la suma de 51 080,00 lei, în contul garantării obligațiilor contractului de împrumut

din 20 octombrie 2016 în sumă de 174 000,00 lei cu termen de rambursare până la 31

martie 2017 în posesia și administrarea reclamantului în scop de înstrăinare, încasarea

datoriei în sumă de 122 920,00 lei rezultată din contractul de împrumut din 20

octombrie 2016 și a cheltuielilor de judecată formate din taxa de stat 3 588,00 lei și

150, 00 lei, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 10 000,00 lei, cheltuielile

pentru citarea publică în sumă de 1 320,00 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată Alexandr Sorocan a indicat că la 20

octombrie 2016 între acesta și Denis Munteanu a fost încheiat un contract de

împrumut a sumei de 174 000,00 lei pe termen de până la 31 martie 2017. În aceeași

zi a fost încheiat un contract de ipotecă, prin care întru garantarea executării

obligațiilor de împrumut a fost ipotecat terenul cu numărul cadastral xxxxx, cu

suprafața de 0,0599 ha, situat în s. xxxxx, r. Rîșcani, care aparține cu drept de

1

proprietate lui Denis Munteanu, fapt despre care a fost executată restricția cadastrală

în Registrul bunurilor imobile. Bunul ipotecat a fost evaluat la suma de 51 080,00 lei

de către SRL „Expert Grup Consalting”.

Conform pct. 9 din contractul de ipotecă Denis Munteanu s-a obligat să asigure

bunul imobil fapt nerealizat de către ultimul. Iar pct.12 din contract acordă dreptul lui

Alexandr Sorocan de a verifica starea imobilului, informând prealabil cu preaviz, cât

și să execute dreptul de ipotecă în cazul neexecutării obligației de restituire a datoriei

în mărime de 174 000 lei, prin dreptul la înstrăinare către terțe persoane, vânzarea sub

control judiciar, răscumpărarea obiectului de creditorul ipotecar, transmiterea în

posesie întru administrarea bunului imobil ipotecat, cât și solicitarea executării

creanței pe motivul neexecutării în termenul stabilit de contractul de împrumut a

sumei împrumutate.

Totodată pct. 13-14 ale contractului de ipotecă stipulează că pretenția prealabilă

se înaintează întru regularea litigiului pe cale amiabilă și restituirea sumei

împrumutate, iar în cazul imposibilității de a restitui integral a compensa partea

rămasă din suma ipotecii cu suma restantă, astfel încât să fie transmis dreptul de

folosință, posesie și administrare, dreptul de proprietate în folosul lui Alexandr

Sorocan, iar diferența să fie achitată către data scadentă de 10 august 2019.

Reclamantul a menționat că la 01 august 2019 a expediat în adresa lui Denis

Munteanu o pretenție prealabilă, prin care a cerut executarea obligațiilor contractuale

asumate și realizarea dreptului la ipotecă, în caz contrar creditorul ipotecar va acționa

debitorul ipotecar în judecată privind realizarea dreptului de ipotecă, încasarea forțată

a sumei împrumutate, a cheltuielilor de judecată, a dobânzii de întârziere, însă oficiul

poștal a restituit plicul și reclamația ca nereclamată, din motiv că adresatul nu s-a

prezentat pentru a recepționa plicul poștal. Prin urmare pârâtul se eschivează de la

soluționarea amiabilă a litigiului de judecată.

Alexandr Sorocan a indicat că la încheierea contractului de ipotecă bunul imobil

a fost evaluat de părți la suma de 51 080,00 lei, iar datoria de bază constituia 174 000

lei. Deci, în opinia reclamantului urmează a fi încasată diferența din valoarea bunului

ipotecat și suma împrumutată, fapt despre care a fost executată notificarea prealabilă

prin Monitorul Oficial, deoarece prin oficiul poștal debitorii ipotecari au refuzat să

recepționeze notificarea.

Totodată, a menționat că din contul pârâților urmează a fi încasate cheltuielile de

judecată, formate din taxa de stat, taxe poștale, avize publicitare și cheltuieli de

asistența juridică.

Reclamantul a mai relatat că prin intermediul Monitorului Oficial a fost publicat

un aviz public privind exercitarea dreptului de gaj (ipotecă) cu citarea către Biroul

Notarial S. Dimitriu, însă către data indicată în avizele publice pârâții nu s-au

prezentat, notarul făcând mențiunea în registru și a eliberat certificat de notificare.

Deci, căile extrajudiciare de soluționare a litigiului au epuizat, fiind respectate

prevederile pct.19 al contractului de ipotecă și necesită în mod forțat a executa

drepturile ipotecarului de transmitere a bunului ipotecat în folosință pentru scop de

înstrăinare, inclusiv și pentru sine însuși, precum și diferența dintre valoarea bunului

gajat și suma împrumutată să fie încasată forțat prin hotărâre judecătorească.

Prin hotărârea din data de 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul

Rîșcani s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către Alexandr

Sorocan, s-a transmis silit în posesia lui Alexandr Sorocan bunul imobil ipotecat de

2

către debitorii ipotecari Denis Munteanu și Natalia Munteanu în baza contractului de

ipotecă nr. 14508 din 20 octombrie 2016 și anume: lotul pomicol cu numărul

cadastral xxxxx, cu suprafața de 0, 0599 ha, situat în s. xxxxx, r-nul Rîșcani, cu

evacuarea tuturor bunurilor aflate pe imobilul ipotecat, pentru comercializare în

scopul stingerii datoriei. S-a încasat în mod solidar de la Denis Munteanu și Natalia

Munteanu în beneficiul lui Alexandr Sorocan datoria de 122 920 lei rezultată din

contractul de împrumut din 20 octombrie 2016 în sumă de 174 000 lei, ceea ce

constituie diferența dintre suma totală datorată și costul imobilului ipotecat,

cheltuielile de judecată formate din taxă de stat în mărime de 3 687, 60 lei,

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 10 000 lei, cheltuielile de publicare de

1 290 lei și cheltuielile de deplasare de 400 lei. În rest, pretențiile înaintate s-au

respins ca fiind neîntemeiate. (f.d. 107, 213-216 vol.I)

Instanța de fond în temeiul normelor din Codul civil, ce reglementează instituția

gajului/ipotecii în vigoare la data încheierii contractului de ipotecă, a conchis că

pretenția lui Alexandr Sorocan privind exercitarea dreptului de ipotecă conform

contractului de ipotecă nr. 14508 din 20 octombrie 2016, încheiat între creditorul

ipotecar Alexandr Sorocan și debitorii ipotecari Denis Munteanu și Natalia Munteanu

este întemeiată.

Cu referire la pretenția privind la încasarea în mod solidar a datoriei în mărime

de 122 920,00 lei, ce constituie diferența din valoarea bunului ipotecat și datorie

instanța de judecată în temeiul art. 513, alin. (1), art. 514, art. 867 din Codul civil (în

vigoare până la 01 martie 2019) în colaborare cu art. 24 din Codul familiei a

concluzionat că este întemeiată, deoarece materialele dosarului atestă că Denis

Munteanu a împrumutat de la Alexandr Sorocan suma de 174 000 lei în interesul

familiei, sumă care la data scadentă nu a fost restituită.

Subsecvent admiterii pretenției de bază instanța de fond în conformitate cu art.

94, alin. (1) și 96, alin. (1) din Codul de procedură civilă a admis parțial și pretenția

cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată.

La data 14 septembrie 2021 Natalia Munteanu, reprezentată de avocatul Tatiana

Ivas, a depus cerere de apel, prin care a solicitat repunerea în termenul de contestare

a hotărârii instanței de fond, casarea hotărârii contestate cu emiterea unei noi

hotărâri privind admiterea parțială a acțiunii. ( f.d. 124-126, vol.I)

Prin încheierea din data de 05 octombrie 2021 Curtea de Apel Bălți a admis

cererea cu privire la repunerea în termen, a repus în termenul de atac cererea de apel

declarată de Natalia Munteanu, reprezentată de avocatul Tatiana Ivas, împotriva

hotărârii din data de 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani.

(f.d.208-210, vol.I)

Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 12 aprilie 2022, corectată ulterior

prin încheierea din data de 30 iunie 2022, a admis apelul declarat de către Natalia

Munteanu, a casat hotărârea din data de 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia,

sediul Rîșcani cu emiterea unei noi hotărâri prin care a scos de pe rol cererea de

chemare în judecată depusă de către Alexandr Sorocan împotriva Nataliei Munteanu

și lui Denis Munteanu privind exercitarea dreptului de ipotecă, a admis acțiunea lui

Alexandr Sorocan cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată, a

încasat în mod solidar de la Natalia Munteanu și Denis Munteanu în beneficiul lui

Alexandr Sorocan datoria în sumă de 122 920 lei, cheltuielile de judecată în sumă de

13 687,60 lei. (f.d. 90,91-99,100-101, vol.II)

3

Instanța de apel a examinat argumentul apelantei cu privire la tardivitatea

acțiunii, pe cale l-a respins, deoarece nu a fost încălcat termenul general în interiorul

căruia persoana poate să-și apere pe calea intentării unei acțiuni în instanță de

judecată și anume de 3 ani.

La caz, termenul de prescripție a început să curgă la 01 aprilie 2017, când

Alexandr Sorocan a aflat despre încălcarea dreptului său în calitate de împrumutător

la restituirea sumei împrumutate și urma să expiere la data de 01 aprilie 2020. Prin

Dispoziția nr.1 din 18 martie 2020 a Comisiei Situației Excepționale s-a dispus în

pct.1 din Anexă că pe durata stării de urgență termenele de prescripție și termenele de

decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe

toată durata stării de urgență pe întreg teritoriu a Republicii Moldova, instituite

potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020, pe perioada 17 martie -15

mai 2020.

Astfel, termenul în interiorul căruia Alexandr Sorocan era în drept să depusă

prezenta acțiunii s-a suspendat la 18 martie 2020, iar curgerea termenului de

prescripție extinctivă a continuat de la 16 mai 2020 și ar fi expirat la 29 mai 2020,

respectiv cererea de chemare în judecată depusă la 18 mai 2020, prin intermediul

poștei terestre, a fost înaintată în interiorul termenului de prescripție extinctivă.

Cu referire la pretenția lui Alexandr Sorocan privind exercitarea dreptului de

ipotecă instanța de apel, în temeiul art. 267, lit. a) din Codul de procedură civilă a

scos-o de pe rol, deoarece s-a constatat că nu au fost respectare prevederile alin. (9) al

art.752 din Codul civil și anume nu a fost înregistrat avizul de executare în Registrul

bunurilor imobile, astfel procedura de notificare nu se consideră completă. Procedura

de notificare a debitorului ipotecar constituie o etapă premergătoare executării

obligației ipotecare și una esențială pentru păstrarea imobilului în proprietatea sa.

Totodată, instanța de apel, în temeiul art. 513, alin. (1), art. 514, art. 867 din

Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019) în colaborare cu art. 24 din Codul

familiei, a concluzionat că pretenția cu privire la încasarea datoriei în mărime de

122 920 lei este întemeiată din motiv că debitorul Denis Munteanu nu a restituit la

scadență suma împrumutată, iar Alexandr Sorocan prin acțiunea depusă a solicitat

încasarea sumei de 122 920 lei.

Instanța de apel a admis în temeiul art. 94, alin. (1) și 96, alin. (1) din Codul de

procedură civilă pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, ori s-a

constatat că Alexandr Sorocan în cadrul examinării cauzei a suportat cheltuieli pentru

plata taxei de stat și pentru asistență juridică.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Natalia Munteanu,

reprezentată de avocatul Tatiana Ivas împuternicit în baza mandatului avocațional

seria MA nr. 1689019 din 11 august 2021, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea parțială a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri privind

respingerea ca fiind neîntemeiată și tardivă pretenția cu privire la încasarea în mod

solidar a datoriei și a cheltuielilor de judecată. ( f.d. 118-119, vol.II)

În motivarea recursului Natalia Munteanu, reprezentată de avocatul Tatiana

Ivas, a indicat că instanța de apel a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Recurenta a susținut că termenul de prescripție a început să curgă de la data de

01 aprilie 2017, când Alexandr Sorocan a aflat despre încălcarea dreptului său la

restituirea sumei împrumutate și a expirat la 31 martie 2020. Instanța de apel

4

neîntemeiat a invocat Dispoziția nr.1 din 18 martie 2020 a Comisiei Situației

Excepționale, ori Alexandr Sorocan nu a invocat această normă.

Natalia Munteanu a mai indicat că instanța de apel a dispus încasarea

cheltuielilor pentru asistență juridică suportate integral, deși acesta urmau a fi

încasate proporțional cerințelor admise.

La data de 03 ianuarie 2022 Alexandr Sorocan, prin intermediul avocatului

Angela Procopciuc a depus referință asupra recursului înaintat de către Natalia

Munteanu, reprezentată de avocatul Tatiana Ivas.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 12

aprilie 2022, expediată prin intermediul poștei electronice avocatului Tatiana Ivas,

care apără interesele Nataliei Munteanu, la data de 04 iulie 2022. ( f.d. 104, vol.II)

La 02 septembrie 2022, în termen, Natalia Munteanu, reprezentată de avocatul

Tatiana Ivas, a expediat prin intermediul poștei electronice a Curții Supreme de

Justiție recursul motivat.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Natalia

Munteanu, reprezentată de avocatul Tatiana Ivas, este inadmisibilă, pentru motivele

ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția

pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

5

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Natalia Munteanu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, Colegiul reține că argumentele invocate de către recurentă nu

pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept

procesual, așa cum formal invocă Natalia Munteanu, și, respectiv, nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Natalia Munteanu, reprezentată de avocatul

Tatiana Ivas, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Natalia Munteanu,

reprezentată de avocatul Tatiana Ivas, împotriva deciziei din data de 12 aprilie 2022

a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

6