2ac-13/23 — Intentarea procesului de insolvabilitate

Dosarul nr. 2ac-13/23

2-18175857-01-2ac-12012023

Î N C H E I E R E

25 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

soluționând cererea depusă de SRL ,,Ruchim” cu privire la strămutarea cauzei

la o altă instanță de judecată egală în grad,

în cauza civilă intentată la cererea depusă de SRL ,,Ruchim” privind admiterea

creanțelor și repunerea în termen a cererilor de admitere a creanțelor, în cadrul

procesului de insolvabilitate intentat față de SRL,,Anser-Construct”

c o n s t a t ă:

La 31 iulie 2018, SRL ,,Anser - Construct” a depus cerere introductivă privind

inițierea procedurii simplificate a falimentului cu dizolvarea societății.

Prin încheierea din 02 august 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul central) a

fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de debitorul SRL ,,Anser -

Construct” privind intentarea procesului de insolvabilitate în privința sa.

Prin hotărârea din 10 august 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul central) a fost

constatată insolvabilitatea debitorului SRL ,,Anser - Construct” și s-a dispus

inițierea procedurii simplificate a falimentului față de SRL ,,Anser - Construct”. În

calitate de lichidator al SRL ,,Anser - Construct” a fost desemnat Puiu Albert,

deținător al autorizației nr. 168 din 19 ianuarie 2015 eliberată de Ministerul Justiției

al RM.

La 04 noiembrie 2022, SRL ,,Ruchim” a depus cerere cu privire la repunerea

în termenul de adresare în instanța de judecată privind validarea creanțelor

chirografare față de patrimoniul SRL ,,Anser - Construct”, în proces de lichidare

simplificată.

La 30 noiembrie 2022, SRL ,,Ruchim” a depus cerere privind completarea

temeiului acțiunii și mărirea cuantumului pretențiilor expuse în cererea tardivă de

validare a creanțelor din 04 noiembrie 2021 și a solicitat repunerea în termenul de

adresare în instanța de judecată, validarea creanțelor și includerea companiei SRL

,,Ruchim” în tabelul de creanțe.

Tot la 30 noiembrie 2022, reprezentantul SRL ,,Ruchim” – Beșelea Vasile a

înaintat cerere privind recuzarea judecătorului Fondos-Frațman Mariana.

Prin încheierea din 30 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul central)

1

a fost respinsă cererea de recuzare înaintată judecătorului Fondos-Frațman Mariana

de către reprezentantul SRL ,,Ruchim” – Beșelea Vasile ca neîntemeiată.

La 14 decembrie 2022, SRL ,,Ruchim” a depus cerere prin care a solicitat

strămutarea cauzei în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, la

o altă instanță egală în grad cu Judecătoria Chișinău (sediu central).

La 26 decembrie 2022, Judecătoria Chișinău (sediul central) a expediat Curții

de Apel Chișinău cauza pentru soluționarea chestiunii strămutării cauzei la o altă

instanță egală în grad.

Conform fișei de repartizare a dosarului, la 05 ianuarie 2023, cauza civilă

enunțată a fost repartizată în mod automat – aleatoriu prin intermediul Programului

Integrat de Gestionare a Dosarelor (P.I.G.D), spre examinare judecătorului Curții de

Apel Chișinău, Olga Cojocaru, care face parte din completul de judecători în

următoarea componență: Eugeniu Clim (președinte), Steliana Iorgov (judecător).

La 09 ianuarie 2023, SRL ,,Ruchim” a depus cerere la Curtea de Apel Chișinău,

solicitând strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad, care să soluționeze

cererea de strămutare din 14 decembrie 2022, aflată în procedura Curții de Apel

Chișinău.

În motivarea cererii, SRL ,,Ruchim” a menționat că Puiu Albert în baza

hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul central) din 10 august 2018, nu a notificat

creditorul SRL ,,Ruchim” despre înregistrarea cererilor de validare a creanțelor în

vederea întocmirii tabelului de validare a creanțelor cu stabilirea termenului limită

de înaintare a cererilor de validare a creanțelor până la 24 septembrie 2018, și despre

acest drept limitat de către lichidatorul Puiu Albert a aflat la 18 octombrie 2021, iar

la 04 noiembrie 2021 a depus cerere de repunere în termenul de adresare în instanța

de judecată privind validarea creanțelor chirografare față de patrimoniul SRL

,,Anser – Construct” în proces de lichidare simplificată. A mai menționat că la 30

noiembrie 2022 la un an de la depunerea cererilor s-a petrecut prima ședință de

judecată.

Mai mult decât atât, în timpul ședinței de judecată judecătorul Judecătoriei

Chișinău (sediul central) Mariana Fondos - Frațman când lichidatorul Puiu Albert se

încurca în darea explicațiilor și prezentarea argumentelor permanent îi făcea din ochi

să se oprească să nu îndruge prostii. Astfel, consideră că acest fapt demonstrează că

nu vor avea parte de un proces echitabil.

A mai menționat că Curtea de Apel Chișinău nu a fost independentă și

imparțială la examinarea recursului declarat de SRL ,,Ruchim” și prin decizia

pronunțată la 09 februarie 2021 a lăsat în vigoare o hotărâre ilegală. Cu atât mai mult

nu a fost obiectivă nici la examinarea revizuirii depuse asupra deciziei din 09

februarie 2021, și cu atât mai mult a lăsat fără examinare cererea de recurs la

încheierea din 11 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Prin aceste acțiuni, Curtea

de Apel Chișinău a confirmat că nu îndeplinește criterii obiective de imparțialitate

și nu oferă garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în această

privință. Astfel, există bănuiala că nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău

este știrbită de circumstanțele cauzei și poate influența negativ asupra primirii unei

decizii obiective și legale asupra cererii de strămutare a cererii de repunere în termen

și de adresare în judecată și va lipsi SRL ,,Ruchim” de dreptul la judecarea în mod

echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță

2

independentă și imparțială.

Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea privind strămutarea

cauzei la o altă instanță de judecată de același grad, este neîntemeiată și urmează a

fi respinsă, din motivele ce succed.

În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură

civilă, instanța strămută pricina la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea

judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele pricinii sau de calitatea

participanților la proces.

În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

strămutarea pricinii în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează

de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere este irevocabilă și nu se supune

niciunei căi de atac.

Colegiul consideră că motivele, invocate de administratorul SC ,,Interoptic”

S.R.L. – Bejenari Angela în cererea de strămutare a cauzei civile, nu cad sub

incidența prevederilor art. 43 alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă. În

condițiile speței, aceste argumente nu și-au găsit confirmare, fiind doar la nivel de

suspiciuni în imparțialitate a completului de judecată care a fost desemnat pentru

examinarea cererii de strămutare, fără a indica motivele de fapt și de drept, pe care

se întemeiază suspiciunea, cu anexarea probelor concludente și pertinente, ce

justifică acest fapt.

La aspectul dat, urmează a fi notat că în vederea asigurării dreptului

participanților la proces la o instanță de judecată imparțială, garantat de art. 6 § 1 din

Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale,

legiuitorul a prevăzut la art. 50, art. 52 și art. 56 din Codul de procedură civilă dreptul

participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor prevăzute

la art. 50 din același cod.

Numai în situația când din motivul recuzării și/sau abținerii mai multor

judecători ai Curții de Apel Chișinău, substituirea judecătorilor ar deveni imposibilă,

instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă

instanță egală în grad, situație ce în prezent nu se atestă. În acest sens, Colegiul reține

prevederile art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, care stipulează că judecătorul se

va abține să soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o

manieră imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că

judecătorul nu este capabil să judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca

înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o

predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una dintre pârți sau în care

judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior,

judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul

în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în

rezultatul procesului.

În hotărârea pe cauza Kyprianou împotriva Cypru (73797/01, 15 decembrie

2005, § 121), Curtea a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire

la imparțialitatea instanței judecătorești după cum urmează: Curtea reiterează, în

primul rând, că într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca

instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, 3

3

acuzatului, în cazul procedurilor penale. În acest sens, articolul 6 cere instanței, care

cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă

absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în

diferite moduri.

Astfel, Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427)

face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea

personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă,

adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială

legitimă în acest sens (a se vedea cauza Grieves împotriva Marii Britanii, 16

decembrie 2003, 57067/00).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte

care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea

cauza Castillo Algar împotriva Spaniei și cauza Morel împotriva Franței). Atunci

când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un

complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este

imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această

bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea cauza Ferrantelli and Santangelo

împotriva Italei și cauza Wettstein împotriva Elveției).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea

trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea

personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire

sau prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili

dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a

exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa. În acest sens, se reține

că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut întotdeauna că a aplicat

demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este considerat imparțial până la

proba contrariului” (cauza Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva Belgiei,

Raportând aserțiunile expuse supra condițiilor din speță și argumentelor

formulate în susținerea solicitării de a strămuta cauza, Colegiul constată din

materialele dosarului că completul de judecată, căruia i-a fost repartizată prezenta

cauză spre examinarea cererii de strămutare, nu a demonstrat părtinire sau

prejudecăți personale.

În aceste circumstanțe Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează că argumentele invocate în susținerea

cererii cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă

instanță egală în grad nu se încadrează în prevederile art. 43, alin. (2), lit. f) din

Codul de procedură civilă. Solicitantul nu a exemplificat împrejurările de ordin

obiectiv sau subiectiv ce ar furniza concluzii cu privire la prezența prejudecății

judecătorilor Curții de Apel Chișinău, având în vedere că, în spiritul CEDO, orice

bănuială de imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată. Suspiciunile declarative

nu pot servi drept temei de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată egală în

grad pentru judecarea cauzei. Respectiv, administratorul SRL ,,Ruchim”, nu a

4

demonstrat că există fapte verificabile care pot pune la îndoială imparțialitatea

tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău.

Din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

depusă de administratorul SRL ,,Ruchim” cu privire la strămutarea cauzei de la

Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad, cauza urmând a fi restituită

pentru continuarea examinării cererii de strămutare la Curtea de Apel Chișinău, în

același complet de judecată.

În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2), lit. f), alin. (3) și (4), art. 269-

270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de SRL ,,Ruchim” privind strămutarea cauzei la o

altă instanță de judecată egală în grad.

Cauza civilă intentată la cererea depusă de SRL ,,Ruchim” privind admiterea

creanțelor și a cererilor de repunere în termen a cererilor de admitere a creanțelor, în

cadrul procesului de insolvabilitate intentat față de SRL ,,Anser-Construct”, se

restituie Curții de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de strămutare, în același

complet de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

5