2ac-13/23 — Intentarea procesului de insolvabilitate

Dosarul nr. 2ac-13/23 2-18175857-01-2ac-12012023 Î N C H E I E R E 25 ianuarie 2023 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas soluționând cererea depusă de SRL ,,Ruchim” cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, în cauza civilă intentată la cererea depusă de SRL ,,Ruchim” privind admiterea creanțelor și repunerea în termen a cererilor de admitere a creanțelor, în cadrul procesului de insolvabilitate intentat față de SRL,,Anser-Construct” c o n s t a t ă: La 31 iulie 2018, SRL ,,Anser - Construct” a depus cerere introductivă privind inițierea procedurii simplificate a falimentului cu dizolvarea societății.

Prin încheierea din 02 august 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul central) a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de debitorul SRL ,,Anser - Construct” privind intentarea procesului de insolvabilitate în privința sa. Prin hotărârea din 10 august 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul central) a fost constatată insolvabilitatea debitorului SRL ,,Anser - Construct” și s-a dispus inițierea procedurii simplificate a falimentului față de SRL ,,Anser - Construct”. În calitate de lichidator al SRL ,,Anser - Construct” a fost desemnat Puiu Albert, deținător al autorizației nr. 168 din 19 ianuarie 2015 eliberată de Ministerul Justiției al RM. La 04 noiembrie 2022, SRL ,,Ruchim” a depus cerere cu privire la repunerea în termenul de adresare în instanța de judecată privind validarea creanțelor chirografare față de patrimoniul SRL ,,Anser - Construct”, în proces de lichidare simplificată.

La 30 noiembrie 2022, SRL ,,Ruchim” a depus cerere privind completarea temeiului acțiunii și mărirea cuantumului pretențiilor expuse în cererea tardivă de validare a creanțelor din 04 noiembrie 2021 și a solicitat repunerea în termenul de adresare în instanța de judecată, validarea creanțelor și includerea companiei SRL ,,Ruchim” în tabelul de creanțe. Tot la 30 noiembrie 2022, reprezentantul SRL ,,Ruchim” – Beșelea Vasile a înaintat cerere privind recuzarea judecătorului Fondos-Frațman Mariana. Prin încheierea din 30 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul central) 1 a fost respinsă cererea de recuzare înaintată judecătorului Fondos-Frațman Mariana de către reprezentantul SRL ,,Ruchim” – Beșelea Vasile ca neîntemeiată.

La 14 decembrie 2022, SRL ,,Ruchim” a depus cerere prin care a solicitat strămutarea cauzei în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, la o altă instanță egală în grad cu Judecătoria Chișinău (sediu central). La 26 decembrie 2022, Judecătoria Chișinău (sediul central) a expediat Curții de Apel Chișinău cauza pentru soluționarea chestiunii strămutării cauzei la o altă instanță egală în grad. Conform fișei de repartizare a dosarului, la 05 ianuarie 2023, cauza civilă enunțată a fost repartizată în mod automat – aleatoriu prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (P.I.G.D), spre examinare judecătorului Curții de Apel Chișinău, Olga Cojocaru, care face parte din completul de judecători în următoarea componență: Eugeniu Clim (președinte), Steliana Iorgov (judecător).

La 09 ianuarie 2023, SRL ,,Ruchim” a depus cerere la Curtea de Apel Chișinău, solicitând strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad, care să soluționeze cererea de strămutare din 14 decembrie 2022, aflată în procedura Curții de Apel Chișinău. În motivarea cererii, SRL ,,Ruchim” a menționat că Puiu Albert în baza hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul central) din 10 august 2018, nu a notificat creditorul SRL ,,Ruchim” despre înregistrarea cererilor de validare a creanțelor în vederea întocmirii tabelului de validare a creanțelor cu stabilirea termenului limită de înaintare a cererilor de validare a creanțelor până la 24 septembrie 2018, și despre acest drept limitat de către lichidatorul Puiu Albert a aflat la 18 octombrie 2021, iar la 04 noiembrie 2021 a depus cerere de repunere în termenul de adresare în instanța de judecată privind validarea creanțelor chirografare față de patrimoniul SRL ,,Anser – Construct” în proces de lichidare simplificată.

A mai menționat că la 30 noiembrie 2022 la un an de la depunerea cererilor s-a petrecut prima ședință de judecată. Mai mult decât atât, în timpul ședinței de judecată judecătorul Judecătoriei Chișinău (sediul central) Mariana Fondos - Frațman când lichidatorul Puiu Albert se încurca în darea explicațiilor și prezentarea argumentelor permanent îi făcea din ochi să se oprească să nu îndruge prostii. Astfel, consideră că acest fapt demonstrează că nu vor avea parte de un proces echitabil. A mai menționat că Curtea de Apel Chișinău nu a fost independentă și imparțială la examinarea recursului declarat de SRL ,,Ruchim” și prin decizia pronunțată la 09 februarie 2021 a lăsat în vigoare o hotărâre ilegală.

Cu atât mai mult nu a fost obiectivă nici la examinarea revizuirii depuse asupra deciziei din 09 februarie 2021, și cu atât mai mult a lăsat fără examinare cererea de recurs la încheierea din 11 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Prin aceste acțiuni, Curtea de Apel Chișinău a confirmat că nu îndeplinește criterii obiective de imparțialitate și nu oferă garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în această privință. Astfel, există bănuiala că nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău este știrbită de circumstanțele cauzei și poate influența negativ asupra primirii unei decizii obiective și legale asupra cererii de strămutare a cererii de repunere în termen și de adresare în judecată și va lipsi SRL ,,Ruchim” de dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță 2 independentă și imparțială.

Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată de același grad, este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, din motivele ce succed. În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța strămută pricina la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele pricinii sau de calitatea participanților la proces. În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă, strămutarea pricinii în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere este irevocabilă și nu se supune niciunei căi de atac.

Colegiul consideră că motivele, invocate de administratorul SC ,,Interoptic” S.R.L. – Bejenari Angela în cererea de strămutare a cauzei civile, nu cad sub incidența prevederilor art. 43 alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă. În condițiile speței, aceste argumente nu și-au găsit confirmare, fiind doar la nivel de suspiciuni în imparțialitate a completului de judecată care a fost desemnat pentru examinarea cererii de strămutare, fără a indica motivele de fapt și de drept, pe care se întemeiază suspiciunea, cu anexarea probelor concludente și pertinente, ce justifică acest fapt.

La aspectul dat, urmează a fi notat că în vederea asigurării dreptului participanților la proces la o instanță de judecată imparțială, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, legiuitorul a prevăzut la art. 50, art. 52 și art. 56 din Codul de procedură civilă dreptul participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor prevăzute la art. 50 din același cod. Numai în situația când din motivul recuzării și/sau abținerii mai multor judecători ai Curții de Apel Chișinău, substituirea judecătorilor ar deveni imposibilă, instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă instanță egală în grad, situație ce în prezent nu se atestă.

În acest sens, Colegiul reține prevederile art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, care stipulează că judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una dintre pârți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul procesului.

În hotărârea pe cauza Kyprianou împotriva Cypru (73797/01, 15 decembrie 2005, § 121), Curtea a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la imparțialitatea instanței judecătorești după cum urmează: Curtea reiterează, în primul rând, că într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, 3 3 acuzatului, în cazul procedurilor penale. În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Astfel, Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427) face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea cauza Grieves împotriva Marii Britanii, 16 decembrie 2003, 57067/00). În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea cauza Castillo Algar împotriva Spaniei și cauza Morel împotriva Franței). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea cauza Ferrantelli and Santangelo împotriva Italei și cauza Wettstein împotriva Elveției).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

În acest sens, se reține că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut întotdeauna că a aplicat demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este considerat imparțial până la proba contrariului” (cauza Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva Belgiei, § 58). Raportând aserțiunile expuse supra condițiilor din speță și argumentelor formulate în susținerea solicitării de a strămuta cauza, Colegiul constată din materialele dosarului că completul de judecată, căruia i-a fost repartizată prezenta cauză spre examinarea cererii de strămutare, nu a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale. În aceste circumstanțe Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că argumentele invocate în susținerea cererii cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă instanță egală în grad nu se încadrează în prevederile art. 43, alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă.

Solicitantul nu a exemplificat împrejurările de ordin obiectiv sau subiectiv ce ar furniza concluzii cu privire la prezența prejudecății judecătorilor Curții de Apel Chișinău, având în vedere că, în spiritul CEDO, orice bănuială de imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată. Suspiciunile declarative nu pot servi drept temei de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad pentru judecarea cauzei. Respectiv, administratorul SRL ,,Ruchim”, nu a 4 demonstrat că există fapte verificabile care pot pune la îndoială imparțialitatea tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău.

Din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de administratorul SRL ,,Ruchim” cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad, cauza urmând a fi restituită pentru continuarea examinării cererii de strămutare la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată. În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2), lit. f), alin. (3) și (4), art. 269- 270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea depusă de SRL ,,Ruchim” privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad.

Cauza civilă intentată la cererea depusă de SRL ,,Ruchim” privind admiterea creanțelor și a cererilor de repunere în termen a cererilor de admitere a creanțelor, în cadrul procesului de insolvabilitate intentat față de SRL ,,Anser-Construct”, se restituie Curții de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de strămutare, în același complet de judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 5