3ra-1240/22 — obligarea recalcularii si achitarii pensiei

3ra-1240/22 — obligarea recalcularii si achitarii pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1240/22

2-20146270-01-3ra-01122022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G.Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc)

Î N C H E I E R E

18 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea în obligare depusă de Leonid

Toderaș împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea

recalculării și achitării pensiei,

împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din

6 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 20 noiembrie 2020 Leonid Toderaș a depus cerere de chemare în

judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la obligarea recalculării și achitării pensiei.

În motivarea acestei acțiuni, Leonid Toderaș a indicat că, într-un alt litigiu, prin

hotărârea irevocabilă din 22 august 2017 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești,

organul social a fost obligat să-i achite (diferența) pensiei pentru vechimea în muncă,

reieșind din salariul mediu lunar a procurorului-șef al municipiului Bălți, cu

recalcularea acesteia, ținându-se cont de majorarea generală a salariului procurorilor

cu 35%, începând cu 5 aprilie 2013 și cu 1 august 2016, potrivit art. 60 a Legii cu

privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016.

Întru executarea hotărârii în cauză Casa Națională de Asigurări Sociale

periodic, la majorarea salariului procurorilor în funcție îi efectua recalcularea și îi

achita pensia, reieșind din salariul mediu lunar al procurorului-șef al municipiului

Bălți în exercițiu.

A menționat că în data de 1 decembrie 2018 a intrat în vigoare Legea nr. 270

din 23 noiembrie 2018 privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar, prin care

1

salariul mediu lunar al procurorilor a fost majorat, inclusiv și a procurorului-șef al

mun. Bălți în funcție, constituind suma de 23 425 lei.

Astfel, după 1 ianuarie 2019 pensia urma să-i fie calculată în mărime de 80%

din suma de 23 425 lei, adică în mărime de 18 740 lei lunar, însă, până în prezent

pensia nu i-a fost recalculată conform legii sus-menționate.

Reclamantul a precizat că la 7 februarie 2020, s-a adresat la Casa Națională de

Asigurări Sociale cu o cerere, prin care a solicitat recalcularea și achitarea pensiei,

potrivit prevederilor Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018.

Prin răspunsul nr. T-309/20 din 21 februarie 2020, i s-a comunicat că, de la 1

decembrie 2018 au fost abrogate normele art. 60 din Legea nr. 3 din 20 februarie

2016 cu privire la Procuratură, deci temei legitim de a recalcula pensia pentru

vechime în muncă la procurori, începând cu 1 decembrie 2018, nu este. Or, art. 60

din Legea nr. 3 din 20 februarie 2016 se referea la sistemul de salarizare a

procurorilor în exercițiu și prin Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 se prevede alt

sistem de salarizare și nicidecum nu se reglementează modul de recalculare și

achitare a pensiei pentru vechime în muncă a procurorilor pensionați.

Astfel, reclamantul la data de 9 martie 2020, s-a adresat cu acțiune împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recalcularea și achitarea pensiei

pentru vechimea în muncă conform prevederilor Legii nr. 270 din 23 noiembrie

2018, care prin încheierea din 15 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani a fost declarată inadmisibilă din motivul nerespectării procedurii prealabile.

Ținând cont de prevederile art. 165 alin. (2) din Codul administrativ și de

motivele indicate în încheierea din 15 septembhrie 2020, la data de 26 octombrie

2020, reclamantul s-a adresat la Casa Națională de Asigurări Sociale cu cerere

prealabilă, prin care a solicitat anularea răspunsului nr. T-309/20 din 21 februarie

2020, recalcularea și achitarea pensiei, începând cu 1 decembrie 2018 și până în

prezent, însă fără careva succes.

Din considerentul că dreptul de a primi pensia pentru vechimea în muncă în

mărime de 80% din salariul procurorului-șef al mun. Bălți l-a obținut la 15 octombrie

1999, iar din 1 ianuarie 2019 nu i s-a achitat pensia pentru vechime în muncă

recalculată în mărime de 18 740 lei, prin ce s-a admis încălcarea dreptului la

proprietate, dobândit în mod legal, a fost depusă prezenta acțiune, Leonid Toderaș

solicitând anularea răspunsurilor nr. T-309/20 din 21 februarie 2020 și nr. T-

2443/20 din 10 noiembrie 2020, prin care i s-a refuzat recalcularea și achitarea

pensiei pentru vechimea în muncă, obligarea organului social de a-i recalcula și de

a-i achita (diferența) pensia pentru vechimea în muncă, conform prevederilor Legii

nr. 270 din 23 noiembrie 2018 (în vigoare din 1 decembrie 2018) privind sistemul

de salarizare în sectorul bugetar și pe viitor la creșterea salariului procurorilor în

exercițiu.

Prin hotărârea din 6 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Leonid Toderaș a fost admisă, fiind

anulată decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. T-309/20 din 21 februarie

2020 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. T-2443/20 din 10 noiembrie

2020 cu privire la cererea prealabilă, adoptate în privința lui Leonid Toderaș. A fost

obligată Casa Națională de Asigurări Sociale de a emite actul administrativ

individual privind recalcularea și achitarea lui Leonid Toderaș a pensiei pentru

2

vechime în muncă reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului în exercițiu,

cu recalcularea acesteia în cazul majorării generale a salariului procurorului în

exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie, recalcularea

urmând a fi efectuată începând cu 1 decembrie 2018 și pe toată perioada de

pensionare.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 17 august 2021, Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus apel, care ulterior la data de 29 octombrie

2021 a fost completat cu motivare, solicitând admiterea apelului, casarea actului

judecătoresc contestat și emiterea unei decizii noi, de respingere a acțiunii.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii

contestate la data de 6 august 2021 (f.d.123), iar hotărârea motivată a fost notificată

apelantei Casa Națională de Asigurări Sociale în data de 26 octombrie 2021

(f.d.144). Astfel, depunerea apelului nemotivat în data de 17 august 2021 (f.d.127)

cât și motivarea acestuia prezentată la data de 29 octombrie 2021 (f.d.145) sunt în

termen.

Prin decizia din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 6 august 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că soluția primei instanțe este

una legală și întemeiată, or, instanța de fond just a concluzionat că, refuzul exprimat

de Casa Națională de Asigurări Sociale prin decizia nr. nr. T-309/20 din 21 februarie

2020 și decizia nr. T-2443/20 din 10 noiembrie 2020, lezează un drept al

reclamantului prevăzut de lege.

Conform regulii generale legea nouă nu poate modifica regimul juridic al

dreptului anterior, îl poate suprima sau înlocui cu un alt drept, însă legea nouă nu

poate desființa modalitatea prin care legea anterioară a instituit dreptul respectiv și

efectele lui.

Toate modificările operate ulterior în actele legislative, care reglementează

modul de calculare a pensiilor procurorilor au efect doar pentru persoanele

(procurorii) care vor beneficia de pensii după punerea în aplicare a modificărilor

respective, aceste modificări neavând efect retroactiv, potrivit regulilor generale de

acțiune a legii în timp.

La data de 30 iunie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a

hotărârii din 6 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la data de 31

octombrie 2022 a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia,

casarea actului judecătoresc ce constituie obiectul prezentului recurs cu pronunțarea

unei decizii noi, de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului, recurenta a invocat dezacordul cu actele judecătorești

contestate, considerându-le neîntemeiate prin faptul că au fost aplicate eronat

normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

În acest context, Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat că prin Legea

nr. 56/2011 pentru modificarea și completarea unor acte legislative a fost modificat

art. 73 al Legii cu privire la procuratură și abrogate aliniatele 3-10 din art. 73.

3

Astfel, începând cu 1 iulie 2011, procurorii, cu excepția procurorilor militari,

au avut dreptul la pensie conform Legii privind sistemul public de pensii nr.

156/1998. Conform art. 46² al Legii nr. 156/1998 în vigoare până la 1 ianuarie 2018

asiguratul care a atins vârsta menționată la alin. (2) și confirmă stagiul de cotizare

prevăzut la alin. (3), din care cel puțin 15 ani în funcția de procuror, a avut dreptul

la pensie în proporție de 75% din suma tuturor plăților lunare asigurate ale

procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută.

Prin urmare, recurenta a afirmat că, pensia intimatului a fost reexaminată în

conformitate cu prevederile hotărârii instanței de judecată, însă prin Legea nr. 271

din 23 noiembrie 2018 de la 1 decembrie 2018 au fost abrogate normele art. 60 din

Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la procuratură, deci temei legitim de a

recalcula pensia pentru vechime în muncă ca procuror, începând cu 1 ianuarie 2019,

nu este.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată în data de 29 iunie 2022,

fiind notificată recurentei Casa Națională de Asigurări Sociale în data de 28

octombrie 2022 (f.d.195).

Astfel, depunerea recursului nemotivat la data de 30 iunie 2022 (f.d.189), cât

și motivarea acestuia prezentată la data de 31 octombrie 2022 (f.d.197) sunt în

termen.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

4

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii

în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

5

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

6