2ra-1599/22 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea cauzei in termen rezonabil, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1599/2022

2-21067758-01-2ra-07112022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (D. Șușchevici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru)

Î N C H E I E R E

18 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Timofeeva Izabela,

reprezentată de avocatul Croitor Alexei,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Timofeeva Izabela împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind

constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei și

încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 22 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 30 aprilie 2021, Timofeeva Izabela a înaintat cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, privind

constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei penale și

încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 02 noiembrie 2010 de către

organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție a fost începută

urmărirea penală în temeiul unei bănuieli rezonabile privind comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 243 alin. (2) lit. b) din Codul penal. La 12 august 2019 prin

ordonanța organului de urmărire penală Timofeeva Izabela a fost recunoscută în

calitate de bănuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 243 alin. (2) lit. b) din

Codul penal, iar la 27 septembrie 2019, Timofeeva Izabela a fost pusă sub

învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de același articol.

În anul 2019 cauza penală nr.2010036832 de învinuire în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 243 alin. (2) lit. b) din Codul penal a fost transmisă

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, care se află în examinare.

A menționat reclamanta că, în prezenta cauză nu poate fi invocată

complexitatea acesteia, deoarece nu a fost efectuată o expertiză și probele pe care

s-au bazat instanțele judecătorești erau disponibile instanțelor de judecată de la

început și s-au referit de fapt direct la subiect, precum și dacă reclamanta a refuzat

să accepte carnetul de muncă de la angajatorul ei.

1

A solicitat Timofeeva Izabela, constatarea faptului încălcării dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei penale nr. 2010036832 în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 243 alin. (2) lit. b) din Codul penal și repararea

prejudiciului moral în sumă de 200 000 de lei.

Prin hotărârea din 18 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Timofeeva

Izabela împotriva Ministerului Justiției.

La 18 iunie 2021, Timofeeva Izabela, reprezentată de avocatul Croitor Alexei,

a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 18 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat casarea hotărârii instanței de fond cu

pronunțarea unei decizii noi prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 22 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Timofeeva Izabela, reprezentată de avocatul Croitor

Alexei și s-a menținut hotărârea din 18 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că, potrivit informației

prezentate prin raportul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, imposibilitatea

examinării cauzei penale a fost condiționată de starea de urgență în sănătatea

publică și regim special de activitate a instanței de judecată, circumstanțe care au

perturbat activitatea normală a instanței. Totodată, unele ședințe de judecată nu au

avut loc din cauza îmbolnăvirii judecătorului raportor de COVID-19, expirarea

împuternicirilor acestuia, precum și aflarea judecătorului în concediu, fapte ce

nicidecum nu pot fi imputate instanței de judecată.

A mai indicat Curtea de Apel Chișinău că, instanța de judecată a acționat

prompt, reacționând la solicitările formulate, inclusiv de către inculpata Timofeeva

Izabela care a invocat necesitatea studierii materialelor cauzei și de a-și schimba

avocatul, iar termenele de stabilire a ședințelor judiciare au fost determinate de

procedura legală în vigoare la data examinării cauzei respective și solicitările

participanților la proces.

Astfel, neexaminarea cauzei se datorează inclusiv și comportamentului

inculpatei Timofeeva Izabela și reprezentantului său în cadrul procesului penal or,

reclamanta de mai multe ori a solicitat acordarea termenului suplimentar în vederea

studierii materialelor cauzei, schimbării avocatului, iar reprezentantul său de câteva

ori nu a asigurat prezența în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce a generat

amânarea examinării cauzei. Ulterior, multiple ședințe judiciare au fost amânate

din cauza că Timofeeva Izabela, a refuzat să fie escortată.

La 14 iulie 2022, Timofeeva Izabela, reprezentată de avocatul Croitor Alexei,

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel din 22 decembrie 2021 prin

care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu

pronunțarea unei decizii noi de admiterea a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel a interpretat în mod

eronat normele dreptului material și procedural, nu a aplicat legea care trebuia să

fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat în mode

eronat legea și analogia legii.

A relatat că la examinarea cauzei conduita reclamantului nu a ridicat

probleme deosebite, în pofida criticilor nefondate, nesusținute prin niciun argument

plauzibil, necoroborate cu niciun mijloc de probă administrat, ci doar cu declarație

2

subiectivă, neconformă cu realitatea privitoare la comportamentul intolerabil al

participanților la proces, ce nu fac proba nerespectării termenului rezonabil de

examinare al cauzei, or probe ce ar demonstra contrariul nu se regăsesc la

materialele dosarului. Singura probă examinată de instanțele inferioare fiind

raportul prezentat de Ministerul Justiției privind examinarea cauzei în instanța de

fond și de recurs. Acest act nu poate fi considerat probă, dar o relatare și descriere

la toate ședințele de judecată.

A notat că instanțele de judecată urmau să constate motivele amânărilor sau

numirii de lungă durată a ședințelor de judecată, sau termenul te transmitere

dosarului de la o instanță la alta.

La 08 noiembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților copia cererii de recurs depusă de Timofeeva Izabela, reprezentată de

avocatul Croitor Alexei, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului

(f.d.155).

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 22

decembrie 2021, decizia motivată a fost expediată participanților la proces, la data

de 16 februarie 2022, însă date despre rcepționarea acesteia lipsesc (f.d. 143).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Astfel, instanța de recurs constată că Timofeeva Izabela, reprezentată de

avocatul Croitor Alexei, s-a conformat prevederilor legale, declarând recurs la 14

iulie 2022, împotriva deciziei instanței de apel, în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

3

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,

nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Timofeeva

Izabela, reprezentată de avocatul Croitor Alexei, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept

urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

4

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Timofeeva Izabela,

reprezentată de avocatul Croitor Alexei.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

5