3ra-833/22 — anularea actului administrativ

3ra-833/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.3ra-833/22

2-21116884-01-3ra-15082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

D E C I Z I E

11 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând recursul depus de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Malîi Roman împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, terț Ministerul Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil,

împotriva deciziei din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul depus de Malîi Roman, reprezentat de avocatul Gâlcă Adrian,

casată integral hotărârea din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani și emisă o decizie nouă de admitere a acțiunii depuse de Malîi Roman,

c o n s t a t ă:

La 04 august 2021, Malîi Roman a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, activează în cadrul

subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne din 13 mai 2005 – 26 iunie 2006 și

de la 26 decembrie 2007 - până în prezent.

1

Pe parcursul activității sale de nenumărate ori i-au fost aplicate stimulări din

partea angajatorului sub formă de mulțumiri și premii, precum și, i-a fost decernată

insigna MAI pentru serviciul impecabil de gradul III.

De asemenea, pe tot parcursul activității sale nu i-au fost aplicate sancțiuni

disciplinare, fapt confirmat prin certificatul nr.XXXXX din 14 noiembrie 2019

eliberat de Secția resurse umane a Direcției de Poliție mun.Chișinău a

Inspectoratului General al Poliței.

La 09 februarie 2018, prin ordinul Inspectoratului General al Poliției, în baza

cererii sale, i-a fost acordat concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului minor

XXXXX (născută la XXXXX), de la 09 februarie 2018 - până la 28 octombrie 2019.

Până la expirarea termenului concediului pentru îngrijirea copilului, la 03

septembrie 2019 a depus la Inspectoratul General al Poliției cererea înregistrată cu

nr.de intrare XXXXX, solicitînd, în temeiul art.126 din Codul muncii, acordarea

concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani,

începând cu 29 octombrie 2019 - până la 28 octombrie 2020.

La 04 septembrie 2019, a înregistrat la Ministerul Afacerilor Interne, Direcția

Management Instituțional o cerere similară cu nr.XXXXX, solicitând în temeiul

art.126 din Codul muncii, acordarea concediului suplimentar neplătit pentru

îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani.

În cerere a explicat că, se afla în concediu pentru îngrijirea copilului până la

împlinirea vârstei de 3 ani. Din cauza că la acel moment soția sa era însărcinată cu al

doilea copil, iar sarcina decurgea cu dificultăți, medicii i-au recomandat un regim de

pat până la nașterea copilului. Existând riscul că copilul minor, XXXXX, putea să

rămână fără îngrijirea părintească, după expirarea concediului de îngrijire a copilului

de până la 3 ani - 29 octombrie 2019, a solicitat acordarea concediului suplimentar

neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani.

Cu toate acestea, răspuns la cererile sale din 03 septembrie 2019 și din 04

septembrie 2019, nu a primit nici până în prezent.

Având în vedere că starea sănătății a soției sale însărcinate brusc s-a înrăutățit,

a fost nevoit să plece împreună cu familia peste hotarele țârii, în XXXXX, pentru o

naștere fără riscuri, iar la XXXXX, în orașul XXXXX, XXXXX, s-a născut fiica

XXXXX.

Malîi Roman a remarcat că, în Republica Moldova a avut posibilitate de a se

întoarce doar în anul 2021, din cauza restricțiilor impuse de autorități în legătură cu

combaterea răspândirii infecției COVID-19, precum și, având în vedere vârsta

fragedă a copiilor săi minori.

În situația dificilă în care s-a pomenit familia sa, la revenire în țară, la 16 iulie

2021 a luat cunoștință cu încheierea angajatorului din 29 noiembrie 2019 privind

rezultatele anchetei de serviciu inițiate în privința sa, pentru neprezentarea la

serviciu după expirarea termenului de aflare în concediu de îngrijire a copilului,

precum și cu ordinul Inspectoratului General al Poliției nr.XXXXX. din 27

2

decembrie 2019, prin care a fost sancționat disciplinar cu concedierea din funcția

deținută.

Reclamantul a notat că, potrivit art.61 din Legea privind funcționarul public cu

statut special din cadrul MAI, actul administrativ individual de sancționare

disciplinară se contestă de către funcționarul public cu statut special direct în

instanța de judecată. Nulitatea unui act administrativ individual poate fi invocată și

fără obligația de a respecta un termen.

Consideră că, pârâtul a emis ordinul contestat contrar Legii privind funcția și

statutul funcționarului public, care stipulează că, sancțiunea disciplinară, cu excepția

celei specificate la art.58 lit.a), nu poate fi aplicată decât după cercetarea prealabilă

a faptei imputate și după audierea echitabilă a funcționarului public de către comisia

de disciplină, în termen de cel mult o lună de la data constatării abaterii.

Totodată, a evidențiat că, din comisia de disciplină face parte în mod

obligatoriu un reprezentant al organizației sindicale reprezentative, sau, în cazul în

care sindicatul nu este reprezentativ sau funcționarii publici nu sunt organizați în

sindicat, un reprezentant desemnat prin votul majorității funcționarilor publici

pentru care este organizată comisia de disciplină.

Malîi Roman a subliniat că, nu este membru al Organizației Sindicale Primare

al DP mun. Chișinău a Sindicatului XXXXX, respectiv la cercetarea cazului urma să

participe un reprezentant desemnat prin votul majorității funcționarilor publici.

În viziunea reclamatului, pârâtul a încălcat prevederile pct.48 din Statutul

disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerul Afacerilor

Interne potrivit cărora, sarcinile anchetei de serviciu sunt examinarea sub toate

aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor abaterilor disciplinare comise de

către funcționari, stabilirea cauzelor și condițiilor care au condus la comiterea

abaterilor disciplinare.

Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Interne nu a elucidat pe deplin, sub

toate aspectele presupusa abatere disciplinară comisă de către el, nu a stabilit

circumstanțele în care s-a comis, nu a verificat cele relatate de comandantul de

pluton al BPRO a DP mun. Chișinău, inspector principal, XXXXX, în raportul din

05 noiembrie 2019, în care a indicat că a făcut legătura cu dânsul prin intermediul

rețelelor de socializare, comunicându-i că se află în XXXXX cu familia și nu are

posibilitate de a reveni în țară din cauza problemelor din familie, de asemenea l-a

informat că a depus cerere la Inspectoratul General al Poliției pentru a-i prelungi

concediul neplătit de îngrijirea copilului minor, fapt care nu a fost verificat în cadrul

anchetei de serviciu.

De fapt, în exercitarea dreptului discreționar atribuit, autoritățile publice

trebuie să acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și cu respectarea

scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul. La fel, orice măsură întreprinsă de

autoritățile publice prin care se afectează drepturile sau libertățile prevăzute de lege

trebuie să corespundă principiului proporționalității. O măsură întreprinsă de

autoritățile publice este proporțională dacă: a) este potrivită pentru atingerea

3

scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin lege; b) este necesară pentru

atingerea scopului; c) este rezonabilă. Măsura întreprinsă de autoritățile publice este

una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este disproporțională în raport cu

scopul urmărit.

În opinia reclamantului, ordinul de concediere din funcție este ilegal,

neîntemeiat, pasibil de a fi anulat, deoarece ancheta de serviciu, rezultatele căreia au

stat la baza emiterii ordinului contestat, a fost superficială, defectuoasă, și

nicidecum imparțială, efectuată cu grave abateri de la lege.

În contextul enunțat, Malîi Roman a solicitat admiterea acțiunii și anularea

ordinului nr.XXXXX din 27 decembrie 2019 al Inspectoratului General al Poliției al

MAI, prin care a fost sancționat disciplinar cu concediere din funcție.

La 21 septembrie 2021, Roman Malîi, reprezentat de avocatul Adrian Gâlcă, a

depus cerere prin care și-a concretizat acțiunea, cu indicarea în calitate de pârât a

Inspectoratului General al Poliției, înaintând împotriva acestuia aceleași pretenții.

Prin încheierea din 22 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani a

fost atras în proces în calitate de terț Ministerul Afacerilor Interne.

Prin hotărârea din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost respinsă acțiunea depusă de Malîi Roman ca neîntemeiată.

La 02 noiembrie 2021, Malîi Roman, reprezentat de avocatul Adrian Gâlcă,

prin intermediul poștei electronice, a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe,

iar la 19 ianuarie 2022 a prezentat motivarea apelului (având în vedere că la 10

ianuarie 2022 lui Malîi Roman i-a fost notificată hotărârea integrală a primei

instanțe f.d.91), solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii din 22

octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi

de admitere a acțiunii în sensul formulat.

Prin decizia din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

depus de Malîi Roman, reprezentat de avocatul Adrian Gâlcă. S-a casat integral

hotărârea din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis

o decizie nouă de admitere a acțiunii depuse de Malîi Roman. S-a anulat ordinul

nr.XXXXX din 27 decembrie 2019 al Inspectoratului General al Poliției „Cu privire

la sancționarea disciplinară al angajatului Direcției de Poliție a mun.Chișinău a IGP,

agentul-șef adjunct, Malîi Roman”, prin care în privința lui Malîi Roman a fost

aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de concediere.

La 08 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al

Poliției a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 22 iulie 2022 a

prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 05

aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 22 octombrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pe care o consideră legală și

întemeiată.

În susținerea recursului Inspectoratul General al Poliției a invocat ilegalitatea și

netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a

examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au

4

fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu

interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.

Recurentul a reținut că, instanța de apel a ignorat faptul că intimatul Malîi

Roman nu a prezent confirmare că soția sa nu beneficiază inclusiv și ea de concediul

pentru îngrijirea copilului minor XXXXX și dacă nu-l utilizează.

Ordinul contestat a fost expediat pentru cunoștință la adresa de domiciliu al lui

Malîi Roman la 03 ianuarie 2020, inclusiv comunicat acestuia prin intermediul

rețelelor de socializare.

Mai mult ca atât, intimatul, fiind concediat, nu și-a dat interesul să fie restabilit,

întrucât cu acțiune în judecată s-a adresat abia la 04 august 2021, adică peste 09 luni

și 5 zile, ceea ce denotă rea-credința ultimului. Cu toate că, dânsul a avut

posibilitatea să desemneze un reprezentant împuternicit să contestate din numele său

refuzul IGP de prelungire a concediului suplementar neplătit pentru îngrijirea

copilului minor, prin intermediul mijloacelor de comunicare electronice.

Recurentul consideră că ordinul contestat a fost emis conform competenței și

cu respectarea procedurii prevăzute de lege.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 05 aprilie 2022, în

ședință publică.

Actele cauzei atestă faptul că copia dispozitivului deciziei a instanței de apel a

fost notificată recurentului la 12 aprilie 2022 prin intermediul poștei electronice

(f.d.170).

Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 08 iulie 2022, Inspectoratului

General al Poliției, prin intermediul poștei electronice, i-a fost notificată copia

deciziei integrale a instanței de apel, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la

actele cauzei (f.d.172 verso).

În condițiile enunțate, recursul (inițial și cel motivat) din 08 aprilie 2022 și

respectiv din 22 iulie 2022, a fost depus în conformitate cu art.245 din Codul

administrativ.

La 15 august 2022, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil,

Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Malîi Roman, avocatului acestuia

Adrian Gâlcă, precum și Ministerului Afacerilor Interne copia recursului depus de

Inspectoratul General al Poliției, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

5

referințelor, notificată acestora la 19 august 2022 și 23 august 2022, fapt ce se

confirmă prin avizele poștale de recepție anexate la actele cauzei (f.d.194).

La 15 septembrie 2022, Ministerul Afacerilor Interne a depus referință,

solicitând admiterea recursului depus de Inspectoratul General al Poliției, în sensul

formulat, invocând că actul administrativ contestat este legal, emis cu respectarea

legislației în vigoare.

Alte referințe nu au fost depuse.

Completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul General al

Poliției prin încheierea din 16 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, l-a

numit pentru examinare în fond în complet din 5 judecători.

Conform art.247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În speță, completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție a considerat inoportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticile

recursului au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel și de a menține hotărârea primei instanțe,

din următoarele considerente.

Conform art.248 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral

decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

În conformitate cu art.194 alin.(2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Aplicabile litigiului sunt și prevederile art.244 alin.(2) coroborat cu art.231

alin.(2) din Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de recurs

se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică

corespunzător prevederile cap.II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, se rețin și dispozițiile art.22 alin.(1) coroborat cu art.219

alin.(1) din Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este obligată

să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile,

nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor

înaintate de participanți.

6

Autoritățile publice și instanțele de judecată competente, conform art.21 din

Codul administrativ, trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte

normative. Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care

acestea au fost reglementate. Autoritățile publice și instanțele de judecată

competente nu pot dispune limitarea exercitării drepturilor și a libertăților

persoanelor decât în cazurile și în condițiile expres stabilite de lege.

Colegiul lărgit notează că unul dintre principiile procedurii de contencios

administrativ potrivit art.36 din Codul administrativ, constituie principiul

supremației dreptului, care prevede că instanța de judecată competentă să

soluționeze acțiunile în contencios administrativ este obligată să respecte principiul

supremației dreptului, în conformitate cu care demnitatea omului, drepturile și

libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt garantate de stat. Instanțele de

judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare

a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului instanța de

judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la aprecierea rolului

determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze efectiv problemele

esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91

din 09 decembrie 1994 §27).

În conformitate cu art.220 din Codul administrativ, obținerea probelor în

procedura contenciosului administrativ are loc conform art.87–93. O cerere de

solicitare a probei depusă în ședința de dezbateri judiciare se respinge printr-o

încheiere care se pronunță în aceeași ședință. Încheierea se motivează verbal.

Argumentele esențiale ale motivării se consemnează în procesul-verbal al ședinței.

Probele obținute cu încălcarea legii nu au forță probantă și nu pot fi puse la baza

hotărârii judecătorești.

De asemenea, articolul 93 din Codul administrativ stipulează că, fiecare

participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. Prin derogare de la

prevederile alin.(1), fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv sferei

sale. Reglementări suplimentare sau derogatorii sunt admisibile doar în baza

prevederilor legale.

Din materialele cauzei rezultă că, la 04 august 2021, Malîi Roman s-a adresat

în judecată cu prezenta acțiune, concretizată ulterior, împotriva Inspectoratului

General al Poliției, terț Ministerul Afacerilor Interne, solicitând anularea ordinului

nr.XXXXX din 27 decembrie 2019 al Inspectoratului General al Poliției al MAI,

prin care a fost sancționat disciplinar cu concediere din funcție.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Judecătoria Chișinău,

sediul Râșcani prin hotărârea din 22 octombrie 2021 a respins acțiunea depusă de

Malîi Roman ca neîntemeiată.

Prima instanță a motivat soluția de respingere a acțiunii prin faptul că, devreme

ce Malîi Roman la depunerea cererii din 03 septembrie 2019 la Inspectoratul

General al Poliției privind acordarea concediului parțial plătit pentru creșterea

7

copilului până la vârsta de 3 ani, contrar dispozițiilor art.126 din Codul muncii, nu a

prezentat confirmarea că soția sa nu beneficiază inclusiv și ea de concediul pentru

îngrijirea copilului minor XXXXX și dacă nu-l utilizează, dânsul nu poate revendica

neexecutarea obligațiunii de către Inspectoratul General al Poliției.

Mai mult ca atât, Malîi Roman, nu a depus diligența de a se interesa de soluția

angajatorului în privința cererii din 03 septembrie 2019, iar la data de 29 octombrie

2020, după expirarea termenului de aflare în concediul parțial plătit pentru îngrijirea

copilului până la vârsta de 3 ani, nu s-a prezentat la locul de muncă, fapt ce se

confirmă prin tabelul de pontaj pentru luna octombrie 2019, tabelul repartizării

forțelor și mijloacelor plutonului sectorului XXXXX al BPRP al DP mun.Chișinău

din 29 noiembrie 2019 – 30 noiembrie 2019, explicațiile de locțiitorul al

comandantului de pluton și agentul principal.

Pe lângă acestea, prima instanță a conchis că aflarea lui Malîi Roman în

perioada de referință peste hotarele Republicii Moldova nu constituie un

impediment de a se interesa de soarta cererii sale, în situația în care sunt accesibile

mijloacele electronice de comunicare.

Prima instanță a considerat irelevant argumentul lui Malîi Roman precum că

contrar art.208 din Codul muncii, până la aplicarea sancțiunii disciplinare prin

ordinul nr.XXXXX din 27 decembrie 2019, angajatorul era obligat să-i ceară în

scris explicație privind fapta comisă, deoarece în perioada respectivă reclamantul

nici nu se afla în țară și nici nu a comunicat angajatorului locul aflării sale, precum

și datele de contact (inclusiv electronice), din care motiv Inspectoratul General al

Poliției s-a aflat în imposibilitate să solicite explicații de la reclamant.

Din considerentele enunțate, prima instanță a constatat lipsa în speță a

temeiurilor legale pentru anularea ordinului IGP nr.XXXXX din 27 decembrie 2019

cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului Direcției de Poliție a mun.

Chișinău a IGP, agentul-șef adjunct Malîi Roman, cu concediere din funcția publică

cu statut special.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 02 noiembrie 2021, Malîi

Roman, reprezentat de avocatul Adrian Gâlcă, prin intermediul poștei electronice, a

depus apel.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 05

aprilie 2022 a admis apelul depus de Malîi Roman, reprezentat de avocatul Adrian

Gâlcă, a casat integral hotărârea din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani și a emis o decizie nouă de admitere a acțiunii depuse de Malîi

Roman. A fost anulat ordinul nr.XXXXX din 27 decembrie 2019 al Inspectoratului

General al Poliției „Cu privire la sancționarea disciplinară al angajatului Direcției de

Poliție a mun.Chișinău a IGP, agentul-șef adjunct, Malîi Roman”, prin care în

privința lui Malîi Roman a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de

concediere din funcția publică cu statut special.

Instanța de apel a motivat soluția de admitere a acțiunii depuse de Malîi Roman

prin faptul că, din suportul probator prezent la actele cauzei rezultă că, la emiterea

8

ordinului nr.XXXXX din 27 decembrie 2019, Inspectoratul General al Poliție a

comis mai multe încălcări care duc la anularea actului administrativ contestat.

Or, din materialele anchetei de serviciu reiese că, Malîi Roman nu era membru

al Organizației Sindicale Primare al DP mun. Chișinău a Sindicatului „XXXXX”,

fapt confirmat prin certificatul nr.XXXXX din 11 noiembrie 2019, respectiv, la

cercetarea cazului urma să participe un reprezentant desemnat prin votul majorității

funcționarilor publici, circumstanță care nu se atestă în speță.

Totodată, instanța de apel a reținut că, la efectuarea anchetei de serviciul

autoritatea emitentă a ignorat dispozițiile pct.48 din Statutul disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 07 iunie 2017.

De asemenea, angajatorul nu a stabilit circumstanțele în care s-a comis

presupusa abatere disciplinară, nu a verificat cele relatate de comandantul de pluton

al BPRO a DP mun. Chișinău, inspector principal, XXXXX, în raportul din 05

noiembrie 2019, în care s-a indicat că s-a luat legătura cu Malîi Roman prin

intermediul rețelelor de socializare, care a comunicat că se află în XXXXX cu

familia și nu are posibilitate de a reveni în țară din cauza problemelor din familie.

Instanța de apel a remarcat că, Inspectoratul General al Poliției nu a dat

apreciere nici cererii lui Malîi Roman depusă la Ministerul Afacerilor Interne din 04

septembrie 2019, înregistrată cu nr. XXXXX, prin care a solicitat, din cauza situației

familiale, să-i fie acordat concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în

vârstă de la 3 la 4 ani, începând cu data de 29 octombrie 2019 - până la 28

octombrie 2020, cu toate că, din raportul comandantului de pluton al BPRO a DP

mun. Chișinău, inspector principal, XXXXX, din 05 noiembrie 2019, adresat șefului

adjunct al DP mun. Chișinău, comisar principal, XXXXX, rezultă că acesta a fost

informat de către Malîi Roman despre existența cererilor privind prelungirea

concediului și despre imposibilitatea prezentării la serviciu.

Din cele constatate, instanța de apel a concluzionat că, ordinul nr.XXXXX din

27 decembrie 2019 al Inspectoratului General al Poliției „Cu privire la sancționarea

disciplinară a angajatului Direcției de Poliție a mun. Chișinău a IGP agentul-șef

adjunct Malîi Roman”, a fost emis cu încălcarea procedurii, din care considerente a

fost anulat ca fiind ilegal.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce

guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția instanței de apel

este eronată, pe când concluzia primei instanțe de respingere a acțiunii depuse de

Malîi Roman este justă, având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul

dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită.

În susținerea concluziei, instanța de recurs menționează următoarele.

Conform art.5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

9

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

În corespundere cu art.10 alin.(1) din Codul administrativ, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea

sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Potrivit art.39 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, controlul judecătoresc al

activității administrative este garantat și nu poate fi îngrădit. Orice persoană care

revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată

competente.

Din dispozițiile art.17 din Codul administrativ rezultă că, drept vătămat este

orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin

activitate administrativă.

Reieșind din prevederile 189 alin.(1) din Codul administrativ, orice persoană

care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Potrivit art.20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă

se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi

revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

Conform art.206 alin.(1) din Codul administrativ, o acțiune în contencios

administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ individual (acțiune în contestare).

Din dispozițiile art.1 alin.(1) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (în

redacția legii în vigoare la data apariției litigiului), rezultă că, prezenta lege

stabilește cadrul juridic al raportului de serviciu al funcționarului public cu statut

special din aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne, din cadrul autorităților

administrative și instituțiilor din subordinea acestuia, în care sunt prevăzute posturi

pentru această categorie de personal, de asemenea drepturile, obligațiile,

restrângerile, interdicțiile și incompatibilitățile specifice, reglementările privind

disciplina muncii, privind protecția sa juridică și socială.

Conform art.2 din aceiași Lege, prin noțiunea de funcționar public cu statut

special se înțelege – persoană angajată în cadrul aparatului central al Ministerului

Afacerilor Interne, în autoritățile administrative sau instituțiile din subordinea

acestuia, care deține grade speciale și exercită sarcini ce țin de competența entității

din care face parte, în conformitate cu legislația în vigoare.

10

Potrivit art.3 alin.(1) și (5) din Legea nr.288/2016, calitatea de funcționar

public cu statut special apare și încetează în condițiile prezentei legi. Pentru

funcționarul public cu statut special sunt elaborate standarde ocupaționale specifice

în modul stabilit de Ministerul Afacerilor Interne.

Conform art.31 din aceeași Lege, raportul de serviciu al funcționarului public

cu statut special apare la data numirii persoanei în funcție în condițiile prezentei

legi.

De asemenea, încetarea raportului de serviciu al funcționarului public cu statut

special are loc în baza Legii nr.288 din 16 decembrie 2016

Prin urmare, legea specială, care reglementează disciplina muncii, protecția

juridică și socială a funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, este Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Conform art.55 din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016, disciplina muncii este

reglementată prin prevederile prezentei legi și ale altor acte normative.

Ține de menționat că, în temeiul prevederilor art.55 din Legea nr.288 din 16

decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 07 iunie 2017 a fost

aprobat Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne.

Potrivit pct.1 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409

din 07 iunie 2017, Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne reglementează totalitatea regulilor de

conduită, obligatorii pentru funcționarii publici cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, care alcătuiesc disciplina de serviciu.

Din prevederile pct.2 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, rezultă că, prezentul Statut

disciplinar are drept scop reglementarea relațiilor de serviciu la compartimentul

disciplinei de serviciu, în vederea fortificării/ impulsionării responsabilității

disciplinare a funcționarilor la îndeplinirea sarcinilor ce le revin.

Conform pct.4 din același Statut, Statutul disciplinar reglementează: 1)

obligațiile funcționarului; 2) restricțiile și interdicțiile în activitatea funcționarului,

precum și incompatibilitățile generale în raport cu statutul acestuia; 3)

responsabilitățile conducătorului în asigurarea disciplinei de serviciu; 4) raporturile

de subordonare; 5) stimularea funcționarilor; 6) ancheta de serviciu și

particularitățile de desfășurare; 7) suspendarea din funcție pe perioada desfășurării

anchetei de serviciu; 8) condițiile aplicării sancțiunilor disciplinare; 9) contestarea

sancțiunilor disciplinare.

Potrivit pct.5 din Statut, prevederile prezentului Statut disciplinar se aplică

funcționarilor din cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne,

autorităților administrative și instituțiilor din subordinea acestuia, care dețin grade

11

speciale și exercită sarcini atribuite în competența entității din care fac parte, în

conformitate cu legislația în vigoare.

Reieșind din pct.7 subpct.26) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, funcționarul este obligat să

se prezinte la serviciu conform programului de lucru, precum și în afara acestuia,

potrivit prevederilor legislației în vigoare.

La fel, articolul 9 alin.(2) lit.d) din Codul muncii, prevede că, salariatul este

obligat să respecte disciplina muncii.

Totodată, din dispozițiile art.50 din Legea nr.288/2016 (în redacția legii în

vigoare la momentul apariției litigiului), rezultă că, funcționarul public cu statut

special are următoarele obligații: d) să fie disciplinat și vigilent, să manifeste

inițiativă și perseverență, să-și consacre activitatea profesională îndeplinirii

competente, integre, corecte și conștiincioase a atribuțiilor de serviciu; s) să se

prezinte la serviciu conform programului de lucru, precum și în afara acestuia, în

situații temeinic justificate, pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu

recompensarea timpului lucrat potrivit legislației.

Conform art.57 din Legea nr.288/2016, se consideră abateri disciplinare

acțiunile sau inacțiunile funcționarului public cu statut special, săvârșite cu

vinovăție, care încalcă prevederile legilor, ale altor acte normative, restrângerile,

regimul de interdicții și incompatibilități din prezenta lege, cerințele din fișa

postului.

Prevederi similare se conțin și în pct.39 din Statutul disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Conform pct.21 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în cazul încălcării disciplinei de

serviciu și prevederilor legislației în vigoare de către un subaltern, conducătorul este

în drept de a desfășura personal sau a dispune unui angajat din subordine

desfășurarea anchetei de serviciu pentru examinarea multiaspectuală, completă și

obiectivă a circumstanțelor încălcării, iar dacă subalternului i se stabilește vinovăția

– să propună, în funcție de gravitatea abaterii disciplinare și gradul vinovăției, o

sancțiune disciplinară.

Din dispozițiile art.58 alin.(1) din aceeași Lege, în funcție de gravitatea faptelor

comise și gradul de vinovăție, funcționarului public cu statut special i se pot aplica

următoarele sancțiuni disciplinare: f) concediere din funcția publică cu statut

special.

Conținut analogic are și pct.40 din Statutul disciplinar al funcționarului public

cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care reglementează că, în

funcție de gravitatea faptelor comise și gradul de vinovăție, funcționarului i se pot

aplica următoarele sancțiuni disciplinare: 6) concediere.

Totodată, art.86 alin.(1) din Codul muncii (în redacția legii în vigoare la data

emiterii actului administrativ contestat), statuează că, concedierea – desfacerea din

inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată,

12

precum și a celui pe durată determinată – se admite pentru următoarele motive: h)

absența fără motive întemeiate de la lucru timp de 4 ore consecutive (fără a ține cont

de pauza de masă) în timpul zilei de muncă;

Conform art.38 alin.(1) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016, raportul de

serviciu al funcționarului public cu statut special poate să înceteze în următoarele

situații: j) pentru încălcări repetate ale disciplinei de serviciu pe parcursul unui an

sau pentru comiterea unei încălcări grave.

Iar, alin.(2) al art.38 din aceeași Lege, prevede că, încetarea raportului de

serviciu al funcționarului public cu statut special în cazurile prevăzute la alin.(1) lit.

f)–l), t) și u) are loc prin concedierea funcționarului public cu statut special la

inițiativa angajatorului sau a persoanei împuternicite de către acesta.

Conform art.59 alin.(1), (2), (4), (5), (10), (11) din Legea nr.288 din 16

decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, sancțiunile disciplinare se aplică prin ordinul angajatorului sau al

persoanei împuternicite de către acesta. Înainte de aplicarea sancțiunii disciplinare,

angajatorul sau persoana împuternicită de către acesta este obligată să-i ceară

funcționarului public cu statut special o explicație scrisă privind fapta comisă.

Refuzul de a prezenta explicația se consemnează într-un proces-verbal semnat de un

reprezentant al angajatorului sau al persoanei împuternicite de către acesta și, după

caz, de un reprezentant al salariaților. Funcționarul public cu statut special vizat de

ancheta de serviciu are dreptul să cunoască integral materialele anchetei, cu

respectarea regimului juridic al datelor cu caracter personal și al informațiilor

atribuite la secretul de stat, de asemenea să solicite și/sau să prezinte probe în

apărarea sa. La individualizarea sancțiunii disciplinare se ține seama de activitatea

anterioară a funcționarului public cu statut special, de împrejurările în care a fost

săvârșită abaterea disciplinară, de cauzele, gravitatea și consecințele acesteia, de

gradul de vinovăție, precum și de preocuparea pentru înlăturarea consecințelor faptei

comise. Abaterea disciplinară se consideră constatată în momentul aprobării

concluziei privind abaterea comisă. Ancheta de serviciu se desfășoară o perioadă de

30 de zile din momentul inițierii acesteia de către persoana abilitată, cu posibilitatea

de a fi suspendată în cazul în care vinovăția urmează a fi constatată de către alte

organe de ocrotire a normelor de drept sau în cazul în care angajatul se află în

concediu anual de odihnă, în concediu de studii ori în concediu medical, precum și

în alte împrejurări ce denotă imposibilitatea adoptării unei concluzii definitive în

cadrul anchetei de serviciu.

Materialele cauzei atestă că, Malîi Roman a activat în cadrul subdiviziunilor

Ministerului Afacerilor Interne, în perioada 13 mai 2005 – 26 iunie 2006 și de la 26

decembrie 2007 – până la 27 decembrie 2019, ultima funcție deținută a fost de

agent-șef adjunct subofițer șofer al Batalionului de patrulare și reacționare operativă

al Direcției de poliție a mun.Chișinău a IGP al MAI, fapt ce rezultă din certificatul

nr.XXXXX din 14 noiembrie 2019 eliberat de Secția resurse umane a Direcției de

Poliție mun.Chișinău a IGP al MAI (f.d.17, 29).

13

Conform art.40 alin.(6) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (în

redacția legii din 21 decembrie 2017, în vigoare din 12 ianuarie 2018), concediul de

maternitate și concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3

ani inclusiv al soției funcționarului public cu statut special, aflată la întreținerea

acestuia, concediul pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 10 ani și

concediul pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 18 ani care suferă de o

maladie oncologică sau are o dizabilitate pentru afecțiuni intercurente se acordă

funcționarilor publici cu statut special conform dispozițiilor generale.

Potrivit art.124 alin.(1), alin.(2) și alin.(4) din Codul muncii (în redacția legii în

redacția legii din 21 decembrie2017, în vigoare din 12 ianuarie 2018), femeilor

salariate și ucenicelor, precum și soțiilor aflate la întreținerea salariaților, li se

acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70

de zile calendaristice (în cazul sarcinilor cu 3 și mai mulți feți – 112 zile

calendaristice) și concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice (în

cazul nașterilor complicate sau nașterii a doi sau mai mulți copii – 70 de zile

calendaristice), plătindu-li-se pentru această perioadă indemnizații în modul

prevăzut la art.123 alin.(2). În baza unei cereri scrise, persoanelor indicate la

alin.(1), după expirarea concediului de maternitate, li se acordă un concediu parțial

plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizației

din bugetul asigurărilor sociale de stat. Concediul parțial plătit pentru îngrijirea

copilului se acordă, în baza unei cereri în formă scrisă, tatălui copilului ori unuia din

bunici sau unei alte rude care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului, precum și

tutorelui, în cazul în care persoanele indicate la alin.(1) nu utilizează concediul

prevăzut la alin.(2).

Se reține că, prin ordinul nr.XXXXX din 09 februarie 2018 al Inspectoratului

General al Poliției, în baza cererii din 31 ianuarie 2018 a lui Malîi Roman, acestuia

i-a fost acordat concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului minor XXXXX, în

conformitate cu art.124 alin.(4) din Codul muncii, de la 09 februarie 2018 – până la

28 octombrie 2019 (f.d.19).

Conform art.126 alin.(1) din Codul muncii (în redacția legii în vigoare la

situația din 03 septembrie 2019), în afară de concediul de maternitate și concediul

parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, femeii, precum și

persoanelor menționate la art.124 alin.(4), li se acordă, în baza unei cereri scrise, un

concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani, cu

menținerea locului de muncă (a funcției). În lipsa locului de muncă anterior (funcției

anterioare), persoanelor menționate li se acordă un alt loc de muncă echivalent

(funcție echivalentă).

Ulterior, la 03 septembrie 2019, Malîi Roman s-a adresat Inspectoratului

General al Poliției cu cerere, înregistrată cu nr.XXXXX, solicitând în temeiul

art.126 din Codul muncii, acordarea concediului suplimentar neplătit pentru

îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani, începând cu data de 29 octombrie 2019

14

– până la 28 octombrie 2020. La cererea respectivă, intimatul/reclamant a atașat

copiile: buletinelor de identitate, a certificatului de naștere a copilului minor, a

certificatului de căsătorie și a ordinului (f.d.17).

Totodată, la 04 septembrie 2019, Malîi Roman s-a adresat și Ministerului

Afacerilor Interne cu cerere, înregistrată cu nr.XXXXX, invocând aceleași solicitări

(f.d.18).

Drept motiv de acordare a concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea

copilului în vârstă de la 3 la 4 ani, cu menținerea locului de muncă, Malîi Roman a

invocat faptul că la XXXXX a înregistrat căsătoria cu XXXXX, iar în rezultatul

căsătoriei lor s-a născut la XXXXX copilul XXXXX. Din considerentul că există

risc real ca fiica minoră poate fi lipsită de îngrijire părintească necesară după data

expirării concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani,

Malîi Roman a solicitat angajatorului acordarea concediului suplimentar neplătit

pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani, începând cu data de 29

octombrie 2019 – până la 28 octombrie 2020.

La 30 octombrie 2019, în temeiul Raportului nr.XXXXX depus de

comandantul de pluton al Batalionului de patrulare și reacționare operativă al

Direcției de poliție a mun. Chișinău a IGP al MAI, inspector principal, XXXXX, de

către Secția resurse umane a Direcției de poliție a mun. Chișinău a IGP a fost inițiată

ancheta de serviciu pe faptul presupusei abateri disciplinare manifestate prin

neprezentarea la serviciu după expirarea termenului de aflare în concediul de

îngrijire a copilului, agentului-șef adjunct Malîi Roman, subofițer șofer al

Batalionului de patrulare și reacționare operativă al Direcției de poliție a mun.

Chișinău a IGP (f.d.4 din dosarul administrativ).

Prin demersul nr.XXXXX din 07 noiembrie 2019, Secția resurse umane a

Direcției de Poliție mun. Chișinău a IGP a solicitat comandantului BPRO a DP mun.

Chișinău, comisarul-șef, XXXXX, prezentarea materialelor/actelor aflate în gestiune

acestora, ce se referă la agentul-șef adjunct Malîi Roman (f.d.5 din dosarul

administrativ).

În cadrul anchetei de serviciu s-a stabilit că, potrivit extrasului din ordinul

șefului Inspectoratului General al Poliției nr.XXXXX din 09.02.2018, în

conformitate cu prevederile art.124 alin.(4) din Codul muncii, agentului-șef adjunct

Malîi Roman, i-a fost acordat concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului, de la

09.02.2018 - până la 28.10.2019. După expirarea termenului de aflare în concediul

menționat, agentul-șef adjunct Malîi Roman, începând cu data de 29 octombrie

2019, nu s-a prezentat la serviciu, fapt confirmat prin tabelul de pontaj pentru luna

octombrie 2019 (f.d.8, 10-11 din dosarul administrativ), tabelul repartizării forțelor

și mijloacelor plutonului sectorului XXXXX al BPRO al DP mun. Chișinău pentru

perioada 29 noiembrie 2019 – 31 noiembrie 2019 (f.d.9), explicațiile depuse de

comisarul XXXXX, locțiitor al comandant de pluton al BPRO al DP mun. Chișinău

a IGP (f.d.13 din dosarul administrativ) și agentul principal, XXXXX, subofițer

șofer al aceleiași subdiviziuni (f.d.14).

15

Prin explicația din 20.11.2019, comisarul XXXXX, locțiitor al comandant de

pluton al BPRO al DP mun. Chișinău a IGP, a informat că la 29.10.2019, conform

graficului de serviciu al efectivului plutonului sectorul XXXXX al BPRO pentru

luna octombrie 2019 și tabelului de repartizare a forțelor și mijloacelor plutonului

sectorului XXXXX, agentul-șef adjunct Malîi Roman a fost planificat în serviciu de

zi, însă din motive necunoscute acesta nu s-a prezentat la serviciu. Suplimentar a

comunicat că, inspectorul principal, XXXXX, comandantul de pluton al BPRO a DP

mun. Chișinău, a apelat telefonic agentul-șef adjunct Malîi Roman, dar fiind

deconectat nu a fost posibil de a discuta pentru a afla lipsa acestuia de la serviciu.

Concomitent, comisarul XXXXX a reținut că inspectorul principal XXXXX, prin

raportul depus șefului adjunct al DP mun. Chișinău, comisar principal XXXXX, a

raportat despre măsurile întreprinse în scopul contactării și stabilirii locului aflării

agentului-șef adjunct Malîi Roman și anume, faptul că în perioada 23 octombrie

2019 – 24 octombrie 2019 prin intermediul rețelelor de mesagerie electronică a luat

legătura cu agentul-șef adjunct Malîi Roman, căruia i-a s-a comunicat că la 28

octombrie 2019 se finalizează concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului, iar

la data de 29 octombrie 2019 trebuie să se prezinte la serviciu, drept răspuns Malîi

Roman l-a informat că se află peste hotare Republicii Moldova, în XXXXX

împreună familia și nu are posibilitatea de a reveni în țară din cauza problemelor

familiale.

Faptul că Malîi Roman a fost informat din timp că concediul parțial plătit

pentru îngrijirea copilului expiră la data de 28 octombrie 2019 și urmează să se

prezinte la serviciu la 29 octombrie 2019 rezultă și din scrisoarea nr.XXXXX din 16

octombrie 2019 a Inspectoratului General al Poliției, Direcția de poliție a

mun.Chișinău (f.d.22 din dosarul administrativ).

Prin explicația din 20.11.2019, agentul principal XXXXX, subofițer șofer al

aceleiași subdiviziuni, a comunicat că la 29.10.2019, a fost planificat și implicat în

serviciu conform graficului efectivului și tabelului de repartizare a forțelor și

mijloacelor plutonului sectorului XXXXX al BPRO pentru luna octombrie 2019, în

care a fost planificat și agentul-șef adjunct Malîi Roman, dar acesta din urmă nu s-a

prezentat la serviciul în ziua menționată.

Potrivit informației din Sistemul informațional traversarea frontierei de stat, la

07.09.2019, ora XXXXX, Malîi Roman a traversat hotarul Republicii Moldova prin

punctul de frontieră XXXXX, iar alte date despre revenirea ultimului în Republica

Moldova, în perioada 29 octombrie 2019 – 27 decembrie 2019, lipsesc (f.d.18-20

din dosarul administrativ).

Ca urmarea a rezultatelor anchetei de serviciu, prin ordinul nr.XXXXX din 27

decembrie 2019 al Inspectoratului General al Poliției, pentru încălcarea prevederilor

art.50 lit.s) din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne și art.9 alin.(2) lit. d) din Codul muncii, faptă

manifestată prin absența nemotivată de la lucru, începând cu 29.10.2019 până la

data aprobării prezentului ordin, în temeiul art.38 alin.(l) lit.j) (pentru comiterea unei

16

încălcări grave) din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne), subofițerului șofer al Batalionului de

patrulare și reacționare operativă al Direcției de poliție a mun. Chișinău a

Inspectoratului General al Poliției, agent-șef adjunct Malîi Roman, în temeiul art.86

alin.(1) lit.h) din Codul muncii, i-a fost aplicată sancțiune disciplinară cu concediere

din funcția publică cu statut special (f.d.21-22).

Colegiul lărgit reține că, concedierea salariatului în baza art.86 lit.h) din Codul

muncii poate avea loc pentru lipsa nemotivată de la locul de lucru timp de 4 ore

consecutive (fără a ține cont de pauza de masă).

Astfel, la examinarea acestor categorii de litigii, se va lua în considerație

următoarele: timpul pauzei de masă nu se va lua în calculul celor 4 ore consecutive;

nu poate fi considerat temei de concediere absența datorată unor circumstanțe

obiective, independente de voința salariatului (de exemplu: îmbolnăvirea, cu toate

că nu a prezentat certificatul medical, dar se constată cu certitudine că persoana a

fost bolnavă).

Absența de la lucru mai mult de patru ore în cursul zilei de muncă, ce-i dă

dreptul angajatorului să rezilieze contractul de muncă din acest temei, se consideră

aflarea nemotivată a salariatului în afara teritoriului unității, cu care se află în raport

de muncă, sau în afara teritoriului obiectului, unde el trebuie să îndeplinească lucrul

încredințat în conformitate cu obligațiunile de muncă.

Totodată, absența nemotivată de la serviciu se consideră și plecarea salariatului

fără ordinul administrației/angajatorului în concediu de odihnă anual, în concediu

neplătit, în concediu de odihnă anual suplimentar, în concediu de studii, folosirea

abuzivă a zilelor de recuperare, abandonarea lucrului până la expirarea acțiunii

contractului de muncă încheiat pe un anumit termen.

Din cele enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră ca fiind justă și întemeiată concluzia

primei instanțe referitor la legalitatea ordinului nr.XXXXX din 27 decembrie 2019

al Inspectoratului General al Poliției „Cu privire la sancționarea disciplinară a

angajatului Direcției de poliție a mun.Chișinău”, întrucât după expirarea termenului

de aflare în concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului minor (XXXXX,

născută la XXXXX), care a fost stabilit conform ordinului nr.XXXXX din 09

februarie 2018 al Inspectoratului General al Poliției până la data de 28 octombrie

2019 inclusiv, Malîi Roman nu s-a prezentat în ziua de 29 octombrie 2019 și

ulterior, până la data emiterii actului administrativ contestat, la locul de muncă, deși

a cunoscut cu certitudine că la data respectivă deja urma să revină la serviciu, fapt

pe care ultimul nu l-a negat nici în acțiunea sa.

Instanța de recurs apreciază critic argumentul invocat de Malîi Roman precum

că la 03 septembrie 2019 și 04 septembrie 2019 s-a adresat angajatorului cu cererile

nr.XXXXX și nr.XXXXX, prin care a solicitat acordarea în baza art.126 din Codul

muncii a concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3

17

la 4 ani, începând cu 29 octombrie 2019 – până la 28 octombrie 2020, la care nu a

primit răspuns nici până în prezent, or, intimatul/reclamant odată ce a depus cererile

respective urma să se intereseze de soluția Inspectoratului General al Poliției emisă

pe marginea acestora.

Prin urmare, plecarea lui Malîi Roman peste hotarele țării încă la data de 07

septembrie 2019, în lipsa ordinului angajatorului pe marginea cererilor nominalizate

supra, se consideră absența nemotivată de la serviciu.

Mai mult ca atât, contrar prevederilor art.126 din Codul muncii, la cererile din

03 septembrie 2019 - 04 septembrie 2019, Malîi Roman nu a anexat dovada că

mama copilului, XXXXX, (soția lui Malîi Roman) nu utilizează, inclusiv și ea,

concediul prevăzut la alin.(2) al art.124 din Codul muncii. Or, legislația muncii în

vigoare la data adresării intimatului/reclamant cu cererile menționate către

angajator, imperativ impunea obligația pentru persoanele prevăzute la art.124

alin.(4) din Codul muncii că, la cererea scrisă, trebuia să fie atașată dovada că

persoanele indicate la alin.(1) al art.124 din Codul muncii nu utilizează concediul

prevăzut la alin.(2) al art.124 din Codul muncii, date, care la materialele dosarului,

nu se regăsesc.

Deși, în acțiunea sa Malîi Roman a indicat că plecarea sa de urgență peste

hotarele țării împreună cu familia a fost generată de faptul că, la acel moment soția

sa XXXXX era însărcinată cu al doilea copil, iar medicii i-au recomandat un regim

de pat până la nașterea copilului, și având în vedere că starea sănătății a ultimei s-a

înrăutățit au fost nevoiți să plece peste hotarele țării, în XXXXX, unde i s-a acordat

asistență și îngrijirea medicală corespunzătoare pentru o naștere fără riscuri, totuși

astfel de informație nu a fost indicată în cererea din 03 septembrie 2019 și nici

anexate dovezi concludente care să confirme datele respective.

De altfel, în perioada 29 octombrie 2019 (când funcționarul public cu statut

special Malîi Roman urma să revină la serviciu) – până la 27 decembrie 2019 (când

a fost emis ordinul de concediere), intimatul/reclamant nu a comunicat angajatorului

motivul lipsei de la locul de muncă, domiciliul, datele sale de contact, pentru a fi

găsit.

Faptul aflării lui Malîi Roman peste hotarele țării nu poate servi drept motiv

justificativ pentru a argumenta lipsa diligenței de a se interesa de soluția

angajatorului pe marginea solicitării sale privind acordarea concediului suplimentar

neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani, în situația în care

legislația națională oferă posibilitatea persoanelor de a comunica/notifica

acte/informații etc. prin diverse mijloace accesibile de comunicare cum ar fi: verbal,

oficiul poștal, telefon, fax, poștă electronică ș.a.

Cu atât că, în situația în care Malîi Roman a fost nevoit să plece în regim de

urgență peste hotarele țării, dânsul nu era lipsit de dreptul să desemneze un

reprezentant împuternicit întru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime în

absența sa pe teritoriul Republicii Moldova.

18

În acest sens, este neîntemeiat și argumentul lui Malîi Roman precum că

contrar art.208 din Codul muncii, angajatorul, până la aplicarea sancțiunii

disciplinare, urma să-i solicite explicație în scris, or, alegația respectivă vine în

contradicție cu cele menționate supra, deoarece fiind plecat peste hotarele țării nu a

întreprins măsuri de a comunica angajatorului datele sale de contact, precum și nici

nu a desemnat o persoană împuternicită care să-l reprezinte, fapt care nu a fost negat

de intimatul/reclamant.

Nu poate fi reținut nici argumentul invocat de Malîi Roman că, nefiind

membru al Organizației sindicale primare a DP mun. Chișinău a Sindicatului

„XXXXX”, din comisia de disciplină în mod obligatoriu trebuia să facă parte și un

reprezentant desemnat prin votul majorității funcționarilor publici pentru care este

organizată comisia de disciplină, din motivele ce succed.

După cum s-a menționat supra, cadrul legal special, care reglementează

raporturile de serviciu ale funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, este Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministrului Afacerilor Interne și

Hotărârea Guvernului nr.409 din 07 iunie 2017, prin care a fost aprobat Statutul

disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, în coroborare cu prevederile legii generale – Codul muncii.

La acest subiect, instanța de recurs reține că, în Statutul disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, la

capitolul VII, Secțiunea a 3-a, pct.47-78, este prevăzută procedura desfășurării

anchetei de serviciu și particularitățile acesteia.

Astfel, potrivit pct.51, pct.53 - pct.56, din Statutul disciplinar al funcționarului

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, desfășurarea

anchetei de serviciu se dispune printr-o rezoluție a conducătorului subdiviziunii care

a fost sesizat în condițiile prevăzute la punctele enunțate, iar în absența acestuia, a

persoanei care îl înlocuiește. Printr-o rezoluție, conducătorul dispune efectuarea

anchetei de serviciu de către o persoană responsabilă din cadrul subdiviziunii sau de

către conducătorul nemijlocit al funcționarului care a comis abaterea disciplinară.

Conducătorul are dreptul să dispună efectuarea anchetei de serviciu unei singure sau

mai multor persoane, iar, la necesitate, în funcție de complexitatea cazului, să o

efectueze personal. În cazul inițierii anchetei de serviciu pe același fapt de către

două sau mai multe subdiviziuni, ancheta de serviciu se efectuează de către

subdiviziunea ierarhic superioară, în baza dispoziției angajatorului/ministrului sau a

persoanelor care îi înlocuiesc. În caz de necesitate, ancheta de serviciu poate fi

efectuată cu participarea reprezentanților altor subdiviziuni din cadrul aparatului

central al Ministerului Afacerilor Interne, autorităților administrative și instituțiilor

subordonate acestuia sau cu atragerea specialiștilor din organe de ocrotire a

normelor de drept, organizații și instituții abilitate.

Totodată, pct.68 din același Statut prevede că, persoana căreia i-a fost

încredințată efectuarea anchetei de serviciu este obligată: 1) să solicite explicații

19

scrise de la funcționarul în privința căruia a fost inițiată ancheta de serviciu. Refuzul

de a da explicațiile solicitate se consemnează într-un proces-verbal semnat de

persoana care efectuează ancheta de serviciu și contrasemnat de către un

reprezentant al angajatorului și un reprezentant al salariatului, iar în lipsa ultimului,

de către două persoane dezinteresate; 2) să respecte prevederile legislației în

vigoare, interesele legitime ale persoanelor în privința cărora se desfășoară ancheta

de serviciu, precum și ale altor persoane participante la examinarea abaterii

disciplinare, să soluționeze cererile și demersurile înaintate în acest sens; 3) să nu

admită presiuni, amenințări sau alte acțiuni nelegitime în privința persoanelor

menționate la subpct.1). În cazul în care în cadrul anchetei de serviciu, persoana

care o efectuează, persoanele care efectuează controlul, petiționarul, alte persoane

care au contribuit la constatarea încălcărilor sunt amenințate sau persecutate de către

factorii de decizie, conducătorul care a dispus efectuarea anchetei de serviciu este

obligat să întreprindă măsurile necesare în vederea asigurării securității lor; 4) să

informeze la timp conducătorul care a dispus efectuarea anchetei de serviciu despre

constatarea neajunsurilor, încălcărilor prevederilor legislației în vigoare,

dispozițiilor și instrucțiunilor; 5) să înainteze propuneri în vederea lichidării

cauzelor și condițiilor care au contribuit la comiterea încălcărilor constatate; 6) să

propună conducătorului care a dispus efectuarea anchetei de serviciu să expedieze

organelor competente spre examinare materialele acumulate, atunci când acțiunile

funcționarului care a comis încălcarea prezintă semne ale componenței unei

contravenții sau infracțiuni; 7) în baza rezultatelor anchetei de serviciu să formuleze

concluzii cu propunerile de rigoare, după caz, să întocmească proiectul ordinului cu

privire la sancționare pe care să-l prezinte spre coordonare conducătorului care a

dispus efectuarea anchetei de serviciu, iar angajatorului sau persoanei care îl

înlocuiește spre aprobare; 8) să expedieze o copie a ordinului privind sancționarea

funcționarului în subdiviziunea resurse umane pentru anexarea la dosarul personal al

funcționarului care a comis abaterea disciplinară.

Conform pct.72-77 din Statut, acțiunile întreprinse în cadrul anchetei de

serviciu de către persoana împuternicită se consemnează în procese-verbale, note

informative și rapoarte. Abaterea disciplinară se consideră constatată în ziua

aprobării concluziei (încheierii) privind abaterea admisă. Sancțiunea disciplinară se

aplică prin ordinul angajatorului/ministrului sau al persoanei împuternicite de

acesta, în maximum 30 de zile de la momentul constatării abaterii disciplinare.

Proiectul ordinului și al încheierii urmează să conțină concluziile referitoare la

rezultatele anchetei de serviciu, indicându-se următoarele: 1) numărul și data de

înregistrare a materialului cu privire la ancheta de serviciu; 2) numele, prenumele,

funcția și gradul deținute de către funcționarul cercetat, precum și subdiviziunea în

care acesta își desfășoară activitatea; 3) numele, prenumele, funcția și datele de

contact ale persoanei care a sesizat fapta, precum și ale persoanelor audiate, după

caz; 4) circumstanțele de fapt și de drept care au servit drept temei de inițiere a

anchetei de serviciu; 5) consecințele faptei comise, probele ce confirmă sau infirmă

20

vinovăția persoanei, circumstanțele atenuante sau agravante și, după caz, măsurile

întreprinse sau care se propun a fi întreprinse pentru prevenirea și înlăturarea lor; 6)

normele legale care au fost încălcate; 7) argumentarea constatărilor efectuate; 8)

termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată; 9) organul în care

sancțiunea disciplinară poate fi contestată. Proiectul ordinului se contrasemnează de

către persoana care a efectuat ancheta de serviciu și conducătorul subdiviziunii care

a dispus inițierea anchetei de serviciu, se coordonează de către conducătorii

subdiviziunilor competente și se transmit angajatorului spre semnare. Conducătorii

subdiviziunii care urmează să contrasemneze proiectul ordinului sau încheierii sunt

în drept să depună opinii separate, formulate în scris și motivate, pe marginea

anchetei de serviciu.

La acest aspect, Colegiul lărgit evidențiază că, ancheta de serviciu în privința

funcționarului public cu statut special, subofițer șofer al Batalionului de patrulare și

reacționare operativă al Direcției de poliție a mun.Chișinău a IGP, agent-șef adjunct,

Malîi Roman, a fost efectuată de către ofițerul superior al SAPE al SRU a Direcției

de poliție a mun.Chișinău a IGP al MAI, inspector, XXXXX, coordonat cu șeful al

SRU a Direcției de poliție a mun.Chișinău, comisar principal, XXXXX și șeful al SJ

a Direcției de polițe a mun.Chișinău a IGP al MAI, inspector XXXXX (f.d.3 din

dosarul administrativ).

Conform art.87 alin.(1)-(4) din Codul muncii, concedierea salariaților membri

de sindicat se admite cu consultarea prealabilă a organului (organizatorului) sindical

din unitate. Concedierea persoanei alese în organul sindical și neeliberate de la locul

de muncă de bază se admite cu respectarea modului general de concediere și doar cu

acordul preliminar al organului sindical al cărui membru este persoana în cauză.

Conducătorii organizației sindicale primare (organizatorii sindicali) neeliberați de la

locul de muncă de bază nu pot fi concediați fără acordul preliminar al organului

sindical ierarhic superior. Organele sindicale (organizatorii sindicali) indicate la

alin.(1)–(3) își vor comunica acordul sau dezacordul (opinia consultativă)

argumentat în scris privind concedierea salariatului în termen de 10 zile lucrătoare

de la data solicitării acordului (opiniei consultative) de către angajator. În cazul în

care răspunsul nu a fost primit de angajator în acest termen, acordul (comunicarea

opiniei consultative) a organului respectiv se prezumă.

Actele cauzei atestă că, Malîi Roman nu este membru al Organizației sindicale

primare a DP mun.Chișinău a Sindicatului „XXXXX”, fapt ce se confirmă prin

certificatul nr.XXXXX din 11 noiembrie 2019, anexat la materialele dosarului

administrativ la fila dosarului 12. Prin urmare, ancheta de serviciu a fost efectuată în

limitele cadrului legal precitat supra.

Totodată, conform art.29 alin.(1)-(3) din Codul administrativ, orice măsură

întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează drepturile sau libertățile

prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului proporționalității. O măsură

întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă: a) este potrivită pentru

atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin lege; b) este

21

necesară pentru atingerea scopului; c) este rezonabilă. Măsura întreprinsă de

autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este

disproporțională în raport cu scopul urmărit.

În circumstanțele enunțate raportate la cadrul legal citat supra aplicabil speței,

completul specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră ca fiind întemeiată și legală soluția primei instanțe privind

respingerea acțiunii depuse de Malîi Roman, deoarece ordinul nr.XXXXX din 27

decembrie 2019 al Inspectoratului General al Poliției „Cu privire la sancționarea

disciplinară a angajatului Direcției de poliție a mun.Chișinău” a fost emis cu

respectarea procedurii și a principiului „triplului test” prevăzut la art. 29 din Codul

administrativ.

Or, este cert faptul că contrar obligațiilor sale de serviciu, funcționarul public

cu statut special, subofițer șofer al Batalionului de patrulare și reacționare operativă

al Direcției de poliție a mun.Chișinău a IGP, agent-șef adjunct, Malîi Roman, în

perioada de la 29 octombrie 2019, inclusiv, până la data emiterii ordinului de

sancționare disciplinară - 27 decembrie 2019, fără motiv și temei legal, nu s-a

prezentat la serviciu conform programului de lucru, ceea ce constituie o abatere

disciplinară gravă ce s-a soldat drept consecință aplicarea în privința ultimului a

sancțiunii disciplinare sub formă de concediere din funcția publică cu statut special.

De altfel, chiar și în situația în care eventual lui Malîi Roman i s-ar fi acordat

concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani, de

la 29 octombrie 2019 - până la data de 28.10.2020, totuși ultimul recunoaște în

acțiune că în Republica Moldova a revenit abia în anul 2021, fără a comunica

anterior angajatorului Inspectoratului General al Poliției despre motivele

neprezentării sale la serviciu.

Din considerentele menționate supra și având în vedere că prima instanță a

emis o hotărâre legală și întemeiată, iar instanța de apel a emis o decizie

neîntemeiată, cu aprecierea eronată a suportului probator și interpretare eronată a

cadrului legal ce guvernează raportul material-litigios, Colegiul civil comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a menține hotărârea

primei instanțe.

Conform art.248 alin.(1) lit.c) și alin.(2) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

22

Se casează integral decizia din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Malîi Roman împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova, terț Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Aliona Miron

23