3ra-833/22 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- abaterile disciplinare si sanctionarea acestora; statutul disciplinar al functionarului public cu statut special din cadrul MAI; procedura desfasurarii anchetei de serviciu; concedierea.
3ra-833/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr.3ra-833/22
2-21116884-01-3ra-15082022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: O. Melniciuc)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)
D E C I Z I E
11 ianuarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Ala Cobăneanu
Nina Vascan
Nicolae Craiu
Aliona Miron
examinând recursul depus de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului
Afacerilor Interne al Republicii Moldova,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Malîi Roman împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului
Afacerilor Interne al Republicii Moldova, terț Ministerul Afacerilor Interne al
Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual
defavorabil,
împotriva deciziei din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost admis apelul depus de Malîi Roman, reprezentat de avocatul Gâlcă Adrian,
casată integral hotărârea din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani și emisă o decizie nouă de admitere a acțiunii depuse de Malîi Roman,
c o n s t a t ă:
La 04 august 2021, Malîi Roman a depus cerere de chemare în judecată, în
procedura contenciosului administrativ, împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu
privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, activează în cadrul
subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne din 13 mai 2005 – 26 iunie 2006 și
de la 26 decembrie 2007 - până în prezent.
1
Pe parcursul activității sale de nenumărate ori i-au fost aplicate stimulări din
partea angajatorului sub formă de mulțumiri și premii, precum și, i-a fost decernată
insigna MAI pentru serviciul impecabil de gradul III.
De asemenea, pe tot parcursul activității sale nu i-au fost aplicate sancțiuni
disciplinare, fapt confirmat prin certificatul nr.XXXXX din 14 noiembrie 2019
eliberat de Secția resurse umane a Direcției de Poliție mun.Chișinău a
Inspectoratului General al Poliței.
La 09 februarie 2018, prin ordinul Inspectoratului General al Poliției, în baza
cererii sale, i-a fost acordat concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului minor
XXXXX (născută la XXXXX), de la 09 februarie 2018 - până la 28 octombrie 2019.
Până la expirarea termenului concediului pentru îngrijirea copilului, la 03
septembrie 2019 a depus la Inspectoratul General al Poliției cererea înregistrată cu
nr.de intrare XXXXX, solicitînd, în temeiul art.126 din Codul muncii, acordarea
concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani,
începând cu 29 octombrie 2019 - până la 28 octombrie 2020.
La 04 septembrie 2019, a înregistrat la Ministerul Afacerilor Interne, Direcția
Management Instituțional o cerere similară cu nr.XXXXX, solicitând în temeiul
art.126 din Codul muncii, acordarea concediului suplimentar neplătit pentru
îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani.
În cerere a explicat că, se afla în concediu pentru îngrijirea copilului până la
împlinirea vârstei de 3 ani. Din cauza că la acel moment soția sa era însărcinată cu al
doilea copil, iar sarcina decurgea cu dificultăți, medicii i-au recomandat un regim de
pat până la nașterea copilului. Existând riscul că copilul minor, XXXXX, putea să
rămână fără îngrijirea părintească, după expirarea concediului de îngrijire a copilului
de până la 3 ani - 29 octombrie 2019, a solicitat acordarea concediului suplimentar
neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani.
Cu toate acestea, răspuns la cererile sale din 03 septembrie 2019 și din 04
septembrie 2019, nu a primit nici până în prezent.
Având în vedere că starea sănătății a soției sale însărcinate brusc s-a înrăutățit,
a fost nevoit să plece împreună cu familia peste hotarele țârii, în XXXXX, pentru o
naștere fără riscuri, iar la XXXXX, în orașul XXXXX, XXXXX, s-a născut fiica
XXXXX.
Malîi Roman a remarcat că, în Republica Moldova a avut posibilitate de a se
întoarce doar în anul 2021, din cauza restricțiilor impuse de autorități în legătură cu
combaterea răspândirii infecției COVID-19, precum și, având în vedere vârsta
fragedă a copiilor săi minori.
În situația dificilă în care s-a pomenit familia sa, la revenire în țară, la 16 iulie
2021 a luat cunoștință cu încheierea angajatorului din 29 noiembrie 2019 privind
rezultatele anchetei de serviciu inițiate în privința sa, pentru neprezentarea la
serviciu după expirarea termenului de aflare în concediu de îngrijire a copilului,
precum și cu ordinul Inspectoratului General al Poliției nr.XXXXX. din 27
2
decembrie 2019, prin care a fost sancționat disciplinar cu concedierea din funcția
deținută.
Reclamantul a notat că, potrivit art.61 din Legea privind funcționarul public cu
statut special din cadrul MAI, actul administrativ individual de sancționare
disciplinară se contestă de către funcționarul public cu statut special direct în
instanța de judecată. Nulitatea unui act administrativ individual poate fi invocată și
fără obligația de a respecta un termen.
Consideră că, pârâtul a emis ordinul contestat contrar Legii privind funcția și
statutul funcționarului public, care stipulează că, sancțiunea disciplinară, cu excepția
celei specificate la art.58 lit.a), nu poate fi aplicată decât după cercetarea prealabilă
a faptei imputate și după audierea echitabilă a funcționarului public de către comisia
de disciplină, în termen de cel mult o lună de la data constatării abaterii.
Totodată, a evidențiat că, din comisia de disciplină face parte în mod
obligatoriu un reprezentant al organizației sindicale reprezentative, sau, în cazul în
care sindicatul nu este reprezentativ sau funcționarii publici nu sunt organizați în
sindicat, un reprezentant desemnat prin votul majorității funcționarilor publici
pentru care este organizată comisia de disciplină.
Malîi Roman a subliniat că, nu este membru al Organizației Sindicale Primare
al DP mun. Chișinău a Sindicatului XXXXX, respectiv la cercetarea cazului urma să
participe un reprezentant desemnat prin votul majorității funcționarilor publici.
În viziunea reclamatului, pârâtul a încălcat prevederile pct.48 din Statutul
disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerul Afacerilor
Interne potrivit cărora, sarcinile anchetei de serviciu sunt examinarea sub toate
aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor abaterilor disciplinare comise de
către funcționari, stabilirea cauzelor și condițiilor care au condus la comiterea
abaterilor disciplinare.
Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Interne nu a elucidat pe deplin, sub
toate aspectele presupusa abatere disciplinară comisă de către el, nu a stabilit
circumstanțele în care s-a comis, nu a verificat cele relatate de comandantul de
pluton al BPRO a DP mun. Chișinău, inspector principal, XXXXX, în raportul din
05 noiembrie 2019, în care a indicat că a făcut legătura cu dânsul prin intermediul
rețelelor de socializare, comunicându-i că se află în XXXXX cu familia și nu are
posibilitate de a reveni în țară din cauza problemelor din familie, de asemenea l-a
informat că a depus cerere la Inspectoratul General al Poliției pentru a-i prelungi
concediul neplătit de îngrijirea copilului minor, fapt care nu a fost verificat în cadrul
anchetei de serviciu.
De fapt, în exercitarea dreptului discreționar atribuit, autoritățile publice
trebuie să acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și cu respectarea
scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul. La fel, orice măsură întreprinsă de
autoritățile publice prin care se afectează drepturile sau libertățile prevăzute de lege
trebuie să corespundă principiului proporționalității. O măsură întreprinsă de
autoritățile publice este proporțională dacă: a) este potrivită pentru atingerea
3
scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin lege; b) este necesară pentru
atingerea scopului; c) este rezonabilă. Măsura întreprinsă de autoritățile publice este
una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este disproporțională în raport cu
scopul urmărit.
În opinia reclamantului, ordinul de concediere din funcție este ilegal,
neîntemeiat, pasibil de a fi anulat, deoarece ancheta de serviciu, rezultatele căreia au
stat la baza emiterii ordinului contestat, a fost superficială, defectuoasă, și
nicidecum imparțială, efectuată cu grave abateri de la lege.
În contextul enunțat, Malîi Roman a solicitat admiterea acțiunii și anularea
ordinului nr.XXXXX din 27 decembrie 2019 al Inspectoratului General al Poliției al
MAI, prin care a fost sancționat disciplinar cu concediere din funcție.
La 21 septembrie 2021, Roman Malîi, reprezentat de avocatul Adrian Gâlcă, a
depus cerere prin care și-a concretizat acțiunea, cu indicarea în calitate de pârât a
Inspectoratului General al Poliției, înaintând împotriva acestuia aceleași pretenții.
Prin încheierea din 22 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani a
fost atras în proces în calitate de terț Ministerul Afacerilor Interne.
Prin hotărârea din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a
fost respinsă acțiunea depusă de Malîi Roman ca neîntemeiată.
La 02 noiembrie 2021, Malîi Roman, reprezentat de avocatul Adrian Gâlcă,
prin intermediul poștei electronice, a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe,
iar la 19 ianuarie 2022 a prezentat motivarea apelului (având în vedere că la 10
ianuarie 2022 lui Malîi Roman i-a fost notificată hotărârea integrală a primei
instanțe f.d.91), solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii din 22
octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi
de admitere a acțiunii în sensul formulat.
Prin decizia din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul
depus de Malîi Roman, reprezentat de avocatul Adrian Gâlcă. S-a casat integral
hotărârea din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis
o decizie nouă de admitere a acțiunii depuse de Malîi Roman. S-a anulat ordinul
nr.XXXXX din 27 decembrie 2019 al Inspectoratului General al Poliției „Cu privire
la sancționarea disciplinară al angajatului Direcției de Poliție a mun.Chișinău a IGP,
agentul-șef adjunct, Malîi Roman”, prin care în privința lui Malîi Roman a fost
aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de concediere.
La 08 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al
Poliției a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 22 iulie 2022 a
prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 05
aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 22 octombrie
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pe care o consideră legală și
întemeiată.
În susținerea recursului Inspectoratul General al Poliției a invocat ilegalitatea și
netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a
examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au
4
fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu
interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.
Recurentul a reținut că, instanța de apel a ignorat faptul că intimatul Malîi
Roman nu a prezent confirmare că soția sa nu beneficiază inclusiv și ea de concediul
pentru îngrijirea copilului minor XXXXX și dacă nu-l utilizează.
Ordinul contestat a fost expediat pentru cunoștință la adresa de domiciliu al lui
Malîi Roman la 03 ianuarie 2020, inclusiv comunicat acestuia prin intermediul
rețelelor de socializare.
Mai mult ca atât, intimatul, fiind concediat, nu și-a dat interesul să fie restabilit,
întrucât cu acțiune în judecată s-a adresat abia la 04 august 2021, adică peste 09 luni
și 5 zile, ceea ce denotă rea-credința ultimului. Cu toate că, dânsul a avut
posibilitatea să desemneze un reprezentant împuternicit să contestate din numele său
refuzul IGP de prelungire a concediului suplementar neplătit pentru îngrijirea
copilului minor, prin intermediul mijloacelor de comunicare electronice.
Recurentul consideră că ordinul contestat a fost emis conform competenței și
cu respectarea procedurii prevăzute de lege.
În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții
Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune
la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 05 aprilie 2022, în
ședință publică.
Actele cauzei atestă faptul că copia dispozitivului deciziei a instanței de apel a
fost notificată recurentului la 12 aprilie 2022 prin intermediul poștei electronice
(f.d.170).
Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 08 iulie 2022, Inspectoratului
General al Poliției, prin intermediul poștei electronice, i-a fost notificată copia
deciziei integrale a instanței de apel, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la
actele cauzei (f.d.172 verso).
În condițiile enunțate, recursul (inițial și cel motivat) din 08 aprilie 2022 și
respectiv din 22 iulie 2022, a fost depus în conformitate cu art.245 din Codul
administrativ.
La 15 august 2022, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil,
Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Malîi Roman, avocatului acestuia
Adrian Gâlcă, precum și Ministerului Afacerilor Interne copia recursului depus de
Inspectoratul General al Poliției, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
5
referințelor, notificată acestora la 19 august 2022 și 23 august 2022, fapt ce se
confirmă prin avizele poștale de recepție anexate la actele cauzei (f.d.194).
La 15 septembrie 2022, Ministerul Afacerilor Interne a depus referință,
solicitând admiterea recursului depus de Inspectoratul General al Poliției, în sensul
formulat, invocând că actul administrativ contestat este legal, emis cu respectarea
legislației în vigoare.
Alte referințe nu au fost depuse.
Completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul General al
Poliției prin încheierea din 16 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, l-a
numit pentru examinare în fond în complet din 5 judecători.
Conform art.247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.
În speță, completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție a considerat inoportun de a cita participanții la proces
pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticile
recursului au fost expuse cu suficientă claritate.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite
recursul, de a casa decizia instanței de apel și de a menține hotărârea primei instanțe,
din următoarele considerente.
Conform art.248 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ, examinând recursul,
Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral
decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.
În conformitate cu art.194 alin.(2) din Codul administrativ, în procedura de
examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din
oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului
material.
Aplicabile litigiului sunt și prevederile art.244 alin.(2) coroborat cu art.231
alin.(2) din Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de recurs
se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile
prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică
corespunzător prevederile cap.II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului
capitol nu rezultă altceva.
La acest capitol, se rețin și dispozițiile art.22 alin.(1) coroborat cu art.219
alin.(1) din Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este obligată
să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile,
nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor
înaintate de participanți.
6
Autoritățile publice și instanțele de judecată competente, conform art.21 din
Codul administrativ, trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte
normative. Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care
acestea au fost reglementate. Autoritățile publice și instanțele de judecată
competente nu pot dispune limitarea exercitării drepturilor și a libertăților
persoanelor decât în cazurile și în condițiile expres stabilite de lege.
Colegiul lărgit notează că unul dintre principiile procedurii de contencios
administrativ potrivit art.36 din Codul administrativ, constituie principiul
supremației dreptului, care prevede că instanța de judecată competentă să
soluționeze acțiunile în contencios administrativ este obligată să respecte principiul
supremației dreptului, în conformitate cu care demnitatea omului, drepturile și
libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt garantate de stat. Instanțele de
judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare
a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.
Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului instanța de
judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la aprecierea rolului
determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze efectiv problemele
esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91
din 09 decembrie 1994 §27).
În conformitate cu art.220 din Codul administrativ, obținerea probelor în
procedura contenciosului administrativ are loc conform art.87–93. O cerere de
solicitare a probei depusă în ședința de dezbateri judiciare se respinge printr-o
încheiere care se pronunță în aceeași ședință. Încheierea se motivează verbal.
Argumentele esențiale ale motivării se consemnează în procesul-verbal al ședinței.
Probele obținute cu încălcarea legii nu au forță probantă și nu pot fi puse la baza
hotărârii judecătorești.
De asemenea, articolul 93 din Codul administrativ stipulează că, fiecare
participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. Prin derogare de la
prevederile alin.(1), fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv sferei
sale. Reglementări suplimentare sau derogatorii sunt admisibile doar în baza
prevederilor legale.
Din materialele cauzei rezultă că, la 04 august 2021, Malîi Roman s-a adresat
în judecată cu prezenta acțiune, concretizată ulterior, împotriva Inspectoratului
General al Poliției, terț Ministerul Afacerilor Interne, solicitând anularea ordinului
nr.XXXXX din 27 decembrie 2019 al Inspectoratului General al Poliției al MAI,
prin care a fost sancționat disciplinar cu concediere din funcție.
Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Judecătoria Chișinău,
sediul Râșcani prin hotărârea din 22 octombrie 2021 a respins acțiunea depusă de
Malîi Roman ca neîntemeiată.
Prima instanță a motivat soluția de respingere a acțiunii prin faptul că, devreme
ce Malîi Roman la depunerea cererii din 03 septembrie 2019 la Inspectoratul
General al Poliției privind acordarea concediului parțial plătit pentru creșterea
7
copilului până la vârsta de 3 ani, contrar dispozițiilor art.126 din Codul muncii, nu a
prezentat confirmarea că soția sa nu beneficiază inclusiv și ea de concediul pentru
îngrijirea copilului minor XXXXX și dacă nu-l utilizează, dânsul nu poate revendica
neexecutarea obligațiunii de către Inspectoratul General al Poliției.
Mai mult ca atât, Malîi Roman, nu a depus diligența de a se interesa de soluția
angajatorului în privința cererii din 03 septembrie 2019, iar la data de 29 octombrie
2020, după expirarea termenului de aflare în concediul parțial plătit pentru îngrijirea
copilului până la vârsta de 3 ani, nu s-a prezentat la locul de muncă, fapt ce se
confirmă prin tabelul de pontaj pentru luna octombrie 2019, tabelul repartizării
forțelor și mijloacelor plutonului sectorului XXXXX al BPRP al DP mun.Chișinău
din 29 noiembrie 2019 – 30 noiembrie 2019, explicațiile de locțiitorul al
comandantului de pluton și agentul principal.
Pe lângă acestea, prima instanță a conchis că aflarea lui Malîi Roman în
perioada de referință peste hotarele Republicii Moldova nu constituie un
impediment de a se interesa de soarta cererii sale, în situația în care sunt accesibile
mijloacele electronice de comunicare.
Prima instanță a considerat irelevant argumentul lui Malîi Roman precum că
contrar art.208 din Codul muncii, până la aplicarea sancțiunii disciplinare prin
ordinul nr.XXXXX din 27 decembrie 2019, angajatorul era obligat să-i ceară în
scris explicație privind fapta comisă, deoarece în perioada respectivă reclamantul
nici nu se afla în țară și nici nu a comunicat angajatorului locul aflării sale, precum
și datele de contact (inclusiv electronice), din care motiv Inspectoratul General al
Poliției s-a aflat în imposibilitate să solicite explicații de la reclamant.
Din considerentele enunțate, prima instanță a constatat lipsa în speță a
temeiurilor legale pentru anularea ordinului IGP nr.XXXXX din 27 decembrie 2019
cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului Direcției de Poliție a mun.
Chișinău a IGP, agentul-șef adjunct Malîi Roman, cu concediere din funcția publică
cu statut special.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 02 noiembrie 2021, Malîi
Roman, reprezentat de avocatul Adrian Gâlcă, prin intermediul poștei electronice, a
depus apel.
Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 05
aprilie 2022 a admis apelul depus de Malîi Roman, reprezentat de avocatul Adrian
Gâlcă, a casat integral hotărârea din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani și a emis o decizie nouă de admitere a acțiunii depuse de Malîi
Roman. A fost anulat ordinul nr.XXXXX din 27 decembrie 2019 al Inspectoratului
General al Poliției „Cu privire la sancționarea disciplinară al angajatului Direcției de
Poliție a mun.Chișinău a IGP, agentul-șef adjunct, Malîi Roman”, prin care în
privința lui Malîi Roman a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de
concediere din funcția publică cu statut special.
Instanța de apel a motivat soluția de admitere a acțiunii depuse de Malîi Roman
prin faptul că, din suportul probator prezent la actele cauzei rezultă că, la emiterea
8
ordinului nr.XXXXX din 27 decembrie 2019, Inspectoratul General al Poliție a
comis mai multe încălcări care duc la anularea actului administrativ contestat.
Or, din materialele anchetei de serviciu reiese că, Malîi Roman nu era membru
al Organizației Sindicale Primare al DP mun. Chișinău a Sindicatului „XXXXX”,
fapt confirmat prin certificatul nr.XXXXX din 11 noiembrie 2019, respectiv, la
cercetarea cazului urma să participe un reprezentant desemnat prin votul majorității
funcționarilor publici, circumstanță care nu se atestă în speță.
Totodată, instanța de apel a reținut că, la efectuarea anchetei de serviciul
autoritatea emitentă a ignorat dispozițiile pct.48 din Statutul disciplinar al
funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 07 iunie 2017.
De asemenea, angajatorul nu a stabilit circumstanțele în care s-a comis
presupusa abatere disciplinară, nu a verificat cele relatate de comandantul de pluton
al BPRO a DP mun. Chișinău, inspector principal, XXXXX, în raportul din 05
noiembrie 2019, în care s-a indicat că s-a luat legătura cu Malîi Roman prin
intermediul rețelelor de socializare, care a comunicat că se află în XXXXX cu
familia și nu are posibilitate de a reveni în țară din cauza problemelor din familie.
Instanța de apel a remarcat că, Inspectoratul General al Poliției nu a dat
apreciere nici cererii lui Malîi Roman depusă la Ministerul Afacerilor Interne din 04
septembrie 2019, înregistrată cu nr. XXXXX, prin care a solicitat, din cauza situației
familiale, să-i fie acordat concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în
vârstă de la 3 la 4 ani, începând cu data de 29 octombrie 2019 - până la 28
octombrie 2020, cu toate că, din raportul comandantului de pluton al BPRO a DP
mun. Chișinău, inspector principal, XXXXX, din 05 noiembrie 2019, adresat șefului
adjunct al DP mun. Chișinău, comisar principal, XXXXX, rezultă că acesta a fost
informat de către Malîi Roman despre existența cererilor privind prelungirea
concediului și despre imposibilitatea prezentării la serviciu.
Din cele constatate, instanța de apel a concluzionat că, ordinul nr.XXXXX din
27 decembrie 2019 al Inspectoratului General al Poliției „Cu privire la sancționarea
disciplinară a angajatului Direcției de Poliție a mun. Chișinău a IGP agentul-șef
adjunct Malîi Roman”, a fost emis cu încălcarea procedurii, din care considerente a
fost anulat ca fiind ilegal.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție, analizând materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce
guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția instanței de apel
este eronată, pe când concluzia primei instanțe de respingere a acțiunii depuse de
Malîi Roman este justă, având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul
dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită.
În susținerea concluziei, instanța de recurs menționează următoarele.
Conform art.5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă
totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor
9
administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de
autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea
legii și se aplică nemijlocit legea.
În corespundere cu art.10 alin.(1) din Codul administrativ, actul administrativ
individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de
autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului
public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea
sau stingerea raporturilor juridice de drept public.
Potrivit art.39 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, controlul judecătoresc al
activității administrative este garantat și nu poate fi îngrădit. Orice persoană care
revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin
nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată
competente.
Din dispozițiile art.17 din Codul administrativ rezultă că, drept vătămat este
orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin
activitate administrativă.
Reieșind din prevederile 189 alin.(1) din Codul administrativ, orice persoană
care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei
autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.
Potrivit art.20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă
se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi
revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid
instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios
administrativ, conform prezentului cod.
Conform art.206 alin.(1) din Codul administrativ, o acțiune în contencios
administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act
administrativ individual (acțiune în contestare).
Din dispozițiile art.1 alin.(1) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind
funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (în
redacția legii în vigoare la data apariției litigiului), rezultă că, prezenta lege
stabilește cadrul juridic al raportului de serviciu al funcționarului public cu statut
special din aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne, din cadrul autorităților
administrative și instituțiilor din subordinea acestuia, în care sunt prevăzute posturi
pentru această categorie de personal, de asemenea drepturile, obligațiile,
restrângerile, interdicțiile și incompatibilitățile specifice, reglementările privind
disciplina muncii, privind protecția sa juridică și socială.
Conform art.2 din aceiași Lege, prin noțiunea de funcționar public cu statut
special se înțelege – persoană angajată în cadrul aparatului central al Ministerului
Afacerilor Interne, în autoritățile administrative sau instituțiile din subordinea
acestuia, care deține grade speciale și exercită sarcini ce țin de competența entității
din care face parte, în conformitate cu legislația în vigoare.
10
Potrivit art.3 alin.(1) și (5) din Legea nr.288/2016, calitatea de funcționar
public cu statut special apare și încetează în condițiile prezentei legi. Pentru
funcționarul public cu statut special sunt elaborate standarde ocupaționale specifice
în modul stabilit de Ministerul Afacerilor Interne.
Conform art.31 din aceeași Lege, raportul de serviciu al funcționarului public
cu statut special apare la data numirii persoanei în funcție în condițiile prezentei
legi.
De asemenea, încetarea raportului de serviciu al funcționarului public cu statut
special are loc în baza Legii nr.288 din 16 decembrie 2016
Prin urmare, legea specială, care reglementează disciplina muncii, protecția
juridică și socială a funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne, este Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul
public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Conform art.55 din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016, disciplina muncii este
reglementată prin prevederile prezentei legi și ale altor acte normative.
Ține de menționat că, în temeiul prevederilor art.55 din Legea nr.288 din 16
decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne, prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 07 iunie 2017 a fost
aprobat Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne.
Potrivit pct.1 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special
din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409
din 07 iunie 2017, Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din
cadrul Ministerului Afacerilor Interne reglementează totalitatea regulilor de
conduită, obligatorii pentru funcționarii publici cu statut special din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne, care alcătuiesc disciplina de serviciu.
Din prevederile pct.2 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut
special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, rezultă că, prezentul Statut
disciplinar are drept scop reglementarea relațiilor de serviciu la compartimentul
disciplinei de serviciu, în vederea fortificării/ impulsionării responsabilității
disciplinare a funcționarilor la îndeplinirea sarcinilor ce le revin.
Conform pct.4 din același Statut, Statutul disciplinar reglementează: 1)
obligațiile funcționarului; 2) restricțiile și interdicțiile în activitatea funcționarului,
precum și incompatibilitățile generale în raport cu statutul acestuia; 3)
responsabilitățile conducătorului în asigurarea disciplinei de serviciu; 4) raporturile
de subordonare; 5) stimularea funcționarilor; 6) ancheta de serviciu și
particularitățile de desfășurare; 7) suspendarea din funcție pe perioada desfășurării
anchetei de serviciu; 8) condițiile aplicării sancțiunilor disciplinare; 9) contestarea
sancțiunilor disciplinare.
Potrivit pct.5 din Statut, prevederile prezentului Statut disciplinar se aplică
funcționarilor din cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne,
autorităților administrative și instituțiilor din subordinea acestuia, care dețin grade
11
speciale și exercită sarcini atribuite în competența entității din care fac parte, în
conformitate cu legislația în vigoare.
Reieșind din pct.7 subpct.26) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu
statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, funcționarul este obligat să
se prezinte la serviciu conform programului de lucru, precum și în afara acestuia,
potrivit prevederilor legislației în vigoare.
La fel, articolul 9 alin.(2) lit.d) din Codul muncii, prevede că, salariatul este
obligat să respecte disciplina muncii.
Totodată, din dispozițiile art.50 din Legea nr.288/2016 (în redacția legii în
vigoare la momentul apariției litigiului), rezultă că, funcționarul public cu statut
special are următoarele obligații: d) să fie disciplinat și vigilent, să manifeste
inițiativă și perseverență, să-și consacre activitatea profesională îndeplinirii
competente, integre, corecte și conștiincioase a atribuțiilor de serviciu; s) să se
prezinte la serviciu conform programului de lucru, precum și în afara acestuia, în
situații temeinic justificate, pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu
recompensarea timpului lucrat potrivit legislației.
Conform art.57 din Legea nr.288/2016, se consideră abateri disciplinare
acțiunile sau inacțiunile funcționarului public cu statut special, săvârșite cu
vinovăție, care încalcă prevederile legilor, ale altor acte normative, restrângerile,
regimul de interdicții și incompatibilități din prezenta lege, cerințele din fișa
postului.
Prevederi similare se conțin și în pct.39 din Statutul disciplinar al
funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Conform pct.21 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut
special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în cazul încălcării disciplinei de
serviciu și prevederilor legislației în vigoare de către un subaltern, conducătorul este
în drept de a desfășura personal sau a dispune unui angajat din subordine
desfășurarea anchetei de serviciu pentru examinarea multiaspectuală, completă și
obiectivă a circumstanțelor încălcării, iar dacă subalternului i se stabilește vinovăția
– să propună, în funcție de gravitatea abaterii disciplinare și gradul vinovăției, o
sancțiune disciplinară.
Din dispozițiile art.58 alin.(1) din aceeași Lege, în funcție de gravitatea faptelor
comise și gradul de vinovăție, funcționarului public cu statut special i se pot aplica
următoarele sancțiuni disciplinare: f) concediere din funcția publică cu statut
special.
Conținut analogic are și pct.40 din Statutul disciplinar al funcționarului public
cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care reglementează că, în
funcție de gravitatea faptelor comise și gradul de vinovăție, funcționarului i se pot
aplica următoarele sancțiuni disciplinare: 6) concediere.
Totodată, art.86 alin.(1) din Codul muncii (în redacția legii în vigoare la data
emiterii actului administrativ contestat), statuează că, concedierea – desfacerea din
inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată,
12
precum și a celui pe durată determinată – se admite pentru următoarele motive: h)
absența fără motive întemeiate de la lucru timp de 4 ore consecutive (fără a ține cont
de pauza de masă) în timpul zilei de muncă;
Conform art.38 alin.(1) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016, raportul de
serviciu al funcționarului public cu statut special poate să înceteze în următoarele
situații: j) pentru încălcări repetate ale disciplinei de serviciu pe parcursul unui an
sau pentru comiterea unei încălcări grave.
Iar, alin.(2) al art.38 din aceeași Lege, prevede că, încetarea raportului de
serviciu al funcționarului public cu statut special în cazurile prevăzute la alin.(1) lit.
f)–l), t) și u) are loc prin concedierea funcționarului public cu statut special la
inițiativa angajatorului sau a persoanei împuternicite de către acesta.
Conform art.59 alin.(1), (2), (4), (5), (10), (11) din Legea nr.288 din 16
decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne, sancțiunile disciplinare se aplică prin ordinul angajatorului sau al
persoanei împuternicite de către acesta. Înainte de aplicarea sancțiunii disciplinare,
angajatorul sau persoana împuternicită de către acesta este obligată să-i ceară
funcționarului public cu statut special o explicație scrisă privind fapta comisă.
Refuzul de a prezenta explicația se consemnează într-un proces-verbal semnat de un
reprezentant al angajatorului sau al persoanei împuternicite de către acesta și, după
caz, de un reprezentant al salariaților. Funcționarul public cu statut special vizat de
ancheta de serviciu are dreptul să cunoască integral materialele anchetei, cu
respectarea regimului juridic al datelor cu caracter personal și al informațiilor
atribuite la secretul de stat, de asemenea să solicite și/sau să prezinte probe în
apărarea sa. La individualizarea sancțiunii disciplinare se ține seama de activitatea
anterioară a funcționarului public cu statut special, de împrejurările în care a fost
săvârșită abaterea disciplinară, de cauzele, gravitatea și consecințele acesteia, de
gradul de vinovăție, precum și de preocuparea pentru înlăturarea consecințelor faptei
comise. Abaterea disciplinară se consideră constatată în momentul aprobării
concluziei privind abaterea comisă. Ancheta de serviciu se desfășoară o perioadă de
30 de zile din momentul inițierii acesteia de către persoana abilitată, cu posibilitatea
de a fi suspendată în cazul în care vinovăția urmează a fi constatată de către alte
organe de ocrotire a normelor de drept sau în cazul în care angajatul se află în
concediu anual de odihnă, în concediu de studii ori în concediu medical, precum și
în alte împrejurări ce denotă imposibilitatea adoptării unei concluzii definitive în
cadrul anchetei de serviciu.
Materialele cauzei atestă că, Malîi Roman a activat în cadrul subdiviziunilor
Ministerului Afacerilor Interne, în perioada 13 mai 2005 – 26 iunie 2006 și de la 26
decembrie 2007 – până la 27 decembrie 2019, ultima funcție deținută a fost de
agent-șef adjunct subofițer șofer al Batalionului de patrulare și reacționare operativă
al Direcției de poliție a mun.Chișinău a IGP al MAI, fapt ce rezultă din certificatul
nr.XXXXX din 14 noiembrie 2019 eliberat de Secția resurse umane a Direcției de
Poliție mun.Chișinău a IGP al MAI (f.d.17, 29).
13
Conform art.40 alin.(6) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind
funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (în
redacția legii din 21 decembrie 2017, în vigoare din 12 ianuarie 2018), concediul de
maternitate și concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3
ani inclusiv al soției funcționarului public cu statut special, aflată la întreținerea
acestuia, concediul pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 10 ani și
concediul pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 18 ani care suferă de o
maladie oncologică sau are o dizabilitate pentru afecțiuni intercurente se acordă
funcționarilor publici cu statut special conform dispozițiilor generale.
Potrivit art.124 alin.(1), alin.(2) și alin.(4) din Codul muncii (în redacția legii în
redacția legii din 21 decembrie2017, în vigoare din 12 ianuarie 2018), femeilor
salariate și ucenicelor, precum și soțiilor aflate la întreținerea salariaților, li se
acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70
de zile calendaristice (în cazul sarcinilor cu 3 și mai mulți feți – 112 zile
calendaristice) și concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice (în
cazul nașterilor complicate sau nașterii a doi sau mai mulți copii – 70 de zile
calendaristice), plătindu-li-se pentru această perioadă indemnizații în modul
prevăzut la art.123 alin.(2). În baza unei cereri scrise, persoanelor indicate la
alin.(1), după expirarea concediului de maternitate, li se acordă un concediu parțial
plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizației
din bugetul asigurărilor sociale de stat. Concediul parțial plătit pentru îngrijirea
copilului se acordă, în baza unei cereri în formă scrisă, tatălui copilului ori unuia din
bunici sau unei alte rude care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului, precum și
tutorelui, în cazul în care persoanele indicate la alin.(1) nu utilizează concediul
prevăzut la alin.(2).
Se reține că, prin ordinul nr.XXXXX din 09 februarie 2018 al Inspectoratului
General al Poliției, în baza cererii din 31 ianuarie 2018 a lui Malîi Roman, acestuia
i-a fost acordat concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului minor XXXXX, în
conformitate cu art.124 alin.(4) din Codul muncii, de la 09 februarie 2018 – până la
28 octombrie 2019 (f.d.19).
Conform art.126 alin.(1) din Codul muncii (în redacția legii în vigoare la
situația din 03 septembrie 2019), în afară de concediul de maternitate și concediul
parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, femeii, precum și
persoanelor menționate la art.124 alin.(4), li se acordă, în baza unei cereri scrise, un
concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani, cu
menținerea locului de muncă (a funcției). În lipsa locului de muncă anterior (funcției
anterioare), persoanelor menționate li se acordă un alt loc de muncă echivalent
(funcție echivalentă).
Ulterior, la 03 septembrie 2019, Malîi Roman s-a adresat Inspectoratului
General al Poliției cu cerere, înregistrată cu nr.XXXXX, solicitând în temeiul
art.126 din Codul muncii, acordarea concediului suplimentar neplătit pentru
îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani, începând cu data de 29 octombrie 2019
14
– până la 28 octombrie 2020. La cererea respectivă, intimatul/reclamant a atașat
copiile: buletinelor de identitate, a certificatului de naștere a copilului minor, a
certificatului de căsătorie și a ordinului (f.d.17).
Totodată, la 04 septembrie 2019, Malîi Roman s-a adresat și Ministerului
Afacerilor Interne cu cerere, înregistrată cu nr.XXXXX, invocând aceleași solicitări
(f.d.18).
Drept motiv de acordare a concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea
copilului în vârstă de la 3 la 4 ani, cu menținerea locului de muncă, Malîi Roman a
invocat faptul că la XXXXX a înregistrat căsătoria cu XXXXX, iar în rezultatul
căsătoriei lor s-a născut la XXXXX copilul XXXXX. Din considerentul că există
risc real ca fiica minoră poate fi lipsită de îngrijire părintească necesară după data
expirării concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani,
Malîi Roman a solicitat angajatorului acordarea concediului suplimentar neplătit
pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani, începând cu data de 29
octombrie 2019 – până la 28 octombrie 2020.
La 30 octombrie 2019, în temeiul Raportului nr.XXXXX depus de
comandantul de pluton al Batalionului de patrulare și reacționare operativă al
Direcției de poliție a mun. Chișinău a IGP al MAI, inspector principal, XXXXX, de
către Secția resurse umane a Direcției de poliție a mun. Chișinău a IGP a fost inițiată
ancheta de serviciu pe faptul presupusei abateri disciplinare manifestate prin
neprezentarea la serviciu după expirarea termenului de aflare în concediul de
îngrijire a copilului, agentului-șef adjunct Malîi Roman, subofițer șofer al
Batalionului de patrulare și reacționare operativă al Direcției de poliție a mun.
Chișinău a IGP (f.d.4 din dosarul administrativ).
Prin demersul nr.XXXXX din 07 noiembrie 2019, Secția resurse umane a
Direcției de Poliție mun. Chișinău a IGP a solicitat comandantului BPRO a DP mun.
Chișinău, comisarul-șef, XXXXX, prezentarea materialelor/actelor aflate în gestiune
acestora, ce se referă la agentul-șef adjunct Malîi Roman (f.d.5 din dosarul
administrativ).
În cadrul anchetei de serviciu s-a stabilit că, potrivit extrasului din ordinul
șefului Inspectoratului General al Poliției nr.XXXXX din 09.02.2018, în
conformitate cu prevederile art.124 alin.(4) din Codul muncii, agentului-șef adjunct
Malîi Roman, i-a fost acordat concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului, de la
09.02.2018 - până la 28.10.2019. După expirarea termenului de aflare în concediul
menționat, agentul-șef adjunct Malîi Roman, începând cu data de 29 octombrie
2019, nu s-a prezentat la serviciu, fapt confirmat prin tabelul de pontaj pentru luna
octombrie 2019 (f.d.8, 10-11 din dosarul administrativ), tabelul repartizării forțelor
și mijloacelor plutonului sectorului XXXXX al BPRO al DP mun. Chișinău pentru
perioada 29 noiembrie 2019 – 31 noiembrie 2019 (f.d.9), explicațiile depuse de
comisarul XXXXX, locțiitor al comandant de pluton al BPRO al DP mun. Chișinău
a IGP (f.d.13 din dosarul administrativ) și agentul principal, XXXXX, subofițer
șofer al aceleiași subdiviziuni (f.d.14).
15
Prin explicația din 20.11.2019, comisarul XXXXX, locțiitor al comandant de
pluton al BPRO al DP mun. Chișinău a IGP, a informat că la 29.10.2019, conform
graficului de serviciu al efectivului plutonului sectorul XXXXX al BPRO pentru
luna octombrie 2019 și tabelului de repartizare a forțelor și mijloacelor plutonului
sectorului XXXXX, agentul-șef adjunct Malîi Roman a fost planificat în serviciu de
zi, însă din motive necunoscute acesta nu s-a prezentat la serviciu. Suplimentar a
comunicat că, inspectorul principal, XXXXX, comandantul de pluton al BPRO a DP
mun. Chișinău, a apelat telefonic agentul-șef adjunct Malîi Roman, dar fiind
deconectat nu a fost posibil de a discuta pentru a afla lipsa acestuia de la serviciu.
Concomitent, comisarul XXXXX a reținut că inspectorul principal XXXXX, prin
raportul depus șefului adjunct al DP mun. Chișinău, comisar principal XXXXX, a
raportat despre măsurile întreprinse în scopul contactării și stabilirii locului aflării
agentului-șef adjunct Malîi Roman și anume, faptul că în perioada 23 octombrie
2019 – 24 octombrie 2019 prin intermediul rețelelor de mesagerie electronică a luat
legătura cu agentul-șef adjunct Malîi Roman, căruia i-a s-a comunicat că la 28
octombrie 2019 se finalizează concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului, iar
la data de 29 octombrie 2019 trebuie să se prezinte la serviciu, drept răspuns Malîi
Roman l-a informat că se află peste hotare Republicii Moldova, în XXXXX
împreună familia și nu are posibilitatea de a reveni în țară din cauza problemelor
familiale.
Faptul că Malîi Roman a fost informat din timp că concediul parțial plătit
pentru îngrijirea copilului expiră la data de 28 octombrie 2019 și urmează să se
prezinte la serviciu la 29 octombrie 2019 rezultă și din scrisoarea nr.XXXXX din 16
octombrie 2019 a Inspectoratului General al Poliției, Direcția de poliție a
mun.Chișinău (f.d.22 din dosarul administrativ).
Prin explicația din 20.11.2019, agentul principal XXXXX, subofițer șofer al
aceleiași subdiviziuni, a comunicat că la 29.10.2019, a fost planificat și implicat în
serviciu conform graficului efectivului și tabelului de repartizare a forțelor și
mijloacelor plutonului sectorului XXXXX al BPRO pentru luna octombrie 2019, în
care a fost planificat și agentul-șef adjunct Malîi Roman, dar acesta din urmă nu s-a
prezentat la serviciul în ziua menționată.
Potrivit informației din Sistemul informațional traversarea frontierei de stat, la
07.09.2019, ora XXXXX, Malîi Roman a traversat hotarul Republicii Moldova prin
punctul de frontieră XXXXX, iar alte date despre revenirea ultimului în Republica
Moldova, în perioada 29 octombrie 2019 – 27 decembrie 2019, lipsesc (f.d.18-20
din dosarul administrativ).
Ca urmarea a rezultatelor anchetei de serviciu, prin ordinul nr.XXXXX din 27
decembrie 2019 al Inspectoratului General al Poliției, pentru încălcarea prevederilor
art.50 lit.s) din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din
cadrul Ministerului Afacerilor Interne și art.9 alin.(2) lit. d) din Codul muncii, faptă
manifestată prin absența nemotivată de la lucru, începând cu 29.10.2019 până la
data aprobării prezentului ordin, în temeiul art.38 alin.(l) lit.j) (pentru comiterea unei
16
încălcări grave) din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special
din cadrul Ministerului Afacerilor Interne), subofițerului șofer al Batalionului de
patrulare și reacționare operativă al Direcției de poliție a mun. Chișinău a
Inspectoratului General al Poliției, agent-șef adjunct Malîi Roman, în temeiul art.86
alin.(1) lit.h) din Codul muncii, i-a fost aplicată sancțiune disciplinară cu concediere
din funcția publică cu statut special (f.d.21-22).
Colegiul lărgit reține că, concedierea salariatului în baza art.86 lit.h) din Codul
muncii poate avea loc pentru lipsa nemotivată de la locul de lucru timp de 4 ore
consecutive (fără a ține cont de pauza de masă).
Astfel, la examinarea acestor categorii de litigii, se va lua în considerație
următoarele: timpul pauzei de masă nu se va lua în calculul celor 4 ore consecutive;
nu poate fi considerat temei de concediere absența datorată unor circumstanțe
obiective, independente de voința salariatului (de exemplu: îmbolnăvirea, cu toate
că nu a prezentat certificatul medical, dar se constată cu certitudine că persoana a
fost bolnavă).
Absența de la lucru mai mult de patru ore în cursul zilei de muncă, ce-i dă
dreptul angajatorului să rezilieze contractul de muncă din acest temei, se consideră
aflarea nemotivată a salariatului în afara teritoriului unității, cu care se află în raport
de muncă, sau în afara teritoriului obiectului, unde el trebuie să îndeplinească lucrul
încredințat în conformitate cu obligațiunile de muncă.
Totodată, absența nemotivată de la serviciu se consideră și plecarea salariatului
fără ordinul administrației/angajatorului în concediu de odihnă anual, în concediu
neplătit, în concediu de odihnă anual suplimentar, în concediu de studii, folosirea
abuzivă a zilelor de recuperare, abandonarea lucrului până la expirarea acțiunii
contractului de muncă încheiat pe un anumit termen.
Din cele enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră ca fiind justă și întemeiată concluzia
primei instanțe referitor la legalitatea ordinului nr.XXXXX din 27 decembrie 2019
al Inspectoratului General al Poliției „Cu privire la sancționarea disciplinară a
angajatului Direcției de poliție a mun.Chișinău”, întrucât după expirarea termenului
de aflare în concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului minor (XXXXX,
născută la XXXXX), care a fost stabilit conform ordinului nr.XXXXX din 09
februarie 2018 al Inspectoratului General al Poliției până la data de 28 octombrie
2019 inclusiv, Malîi Roman nu s-a prezentat în ziua de 29 octombrie 2019 și
ulterior, până la data emiterii actului administrativ contestat, la locul de muncă, deși
a cunoscut cu certitudine că la data respectivă deja urma să revină la serviciu, fapt
pe care ultimul nu l-a negat nici în acțiunea sa.
Instanța de recurs apreciază critic argumentul invocat de Malîi Roman precum
că la 03 septembrie 2019 și 04 septembrie 2019 s-a adresat angajatorului cu cererile
nr.XXXXX și nr.XXXXX, prin care a solicitat acordarea în baza art.126 din Codul
muncii a concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3
17
la 4 ani, începând cu 29 octombrie 2019 – până la 28 octombrie 2020, la care nu a
primit răspuns nici până în prezent, or, intimatul/reclamant odată ce a depus cererile
respective urma să se intereseze de soluția Inspectoratului General al Poliției emisă
pe marginea acestora.
Prin urmare, plecarea lui Malîi Roman peste hotarele țării încă la data de 07
septembrie 2019, în lipsa ordinului angajatorului pe marginea cererilor nominalizate
supra, se consideră absența nemotivată de la serviciu.
Mai mult ca atât, contrar prevederilor art.126 din Codul muncii, la cererile din
03 septembrie 2019 - 04 septembrie 2019, Malîi Roman nu a anexat dovada că
mama copilului, XXXXX, (soția lui Malîi Roman) nu utilizează, inclusiv și ea,
concediul prevăzut la alin.(2) al art.124 din Codul muncii. Or, legislația muncii în
vigoare la data adresării intimatului/reclamant cu cererile menționate către
angajator, imperativ impunea obligația pentru persoanele prevăzute la art.124
alin.(4) din Codul muncii că, la cererea scrisă, trebuia să fie atașată dovada că
persoanele indicate la alin.(1) al art.124 din Codul muncii nu utilizează concediul
prevăzut la alin.(2) al art.124 din Codul muncii, date, care la materialele dosarului,
nu se regăsesc.
Deși, în acțiunea sa Malîi Roman a indicat că plecarea sa de urgență peste
hotarele țării împreună cu familia a fost generată de faptul că, la acel moment soția
sa XXXXX era însărcinată cu al doilea copil, iar medicii i-au recomandat un regim
de pat până la nașterea copilului, și având în vedere că starea sănătății a ultimei s-a
înrăutățit au fost nevoiți să plece peste hotarele țării, în XXXXX, unde i s-a acordat
asistență și îngrijirea medicală corespunzătoare pentru o naștere fără riscuri, totuși
astfel de informație nu a fost indicată în cererea din 03 septembrie 2019 și nici
anexate dovezi concludente care să confirme datele respective.
De altfel, în perioada 29 octombrie 2019 (când funcționarul public cu statut
special Malîi Roman urma să revină la serviciu) – până la 27 decembrie 2019 (când
a fost emis ordinul de concediere), intimatul/reclamant nu a comunicat angajatorului
motivul lipsei de la locul de muncă, domiciliul, datele sale de contact, pentru a fi
găsit.
Faptul aflării lui Malîi Roman peste hotarele țării nu poate servi drept motiv
justificativ pentru a argumenta lipsa diligenței de a se interesa de soluția
angajatorului pe marginea solicitării sale privind acordarea concediului suplimentar
neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani, în situația în care
legislația națională oferă posibilitatea persoanelor de a comunica/notifica
acte/informații etc. prin diverse mijloace accesibile de comunicare cum ar fi: verbal,
oficiul poștal, telefon, fax, poștă electronică ș.a.
Cu atât că, în situația în care Malîi Roman a fost nevoit să plece în regim de
urgență peste hotarele țării, dânsul nu era lipsit de dreptul să desemneze un
reprezentant împuternicit întru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime în
absența sa pe teritoriul Republicii Moldova.
18
În acest sens, este neîntemeiat și argumentul lui Malîi Roman precum că
contrar art.208 din Codul muncii, angajatorul, până la aplicarea sancțiunii
disciplinare, urma să-i solicite explicație în scris, or, alegația respectivă vine în
contradicție cu cele menționate supra, deoarece fiind plecat peste hotarele țării nu a
întreprins măsuri de a comunica angajatorului datele sale de contact, precum și nici
nu a desemnat o persoană împuternicită care să-l reprezinte, fapt care nu a fost negat
de intimatul/reclamant.
Nu poate fi reținut nici argumentul invocat de Malîi Roman că, nefiind
membru al Organizației sindicale primare a DP mun. Chișinău a Sindicatului
„XXXXX”, din comisia de disciplină în mod obligatoriu trebuia să facă parte și un
reprezentant desemnat prin votul majorității funcționarilor publici pentru care este
organizată comisia de disciplină, din motivele ce succed.
După cum s-a menționat supra, cadrul legal special, care reglementează
raporturile de serviciu ale funcționarului public cu statut special din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne, este Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind
funcționarul public cu statut special din cadrul Ministrului Afacerilor Interne și
Hotărârea Guvernului nr.409 din 07 iunie 2017, prin care a fost aprobat Statutul
disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne, în coroborare cu prevederile legii generale – Codul muncii.
La acest subiect, instanța de recurs reține că, în Statutul disciplinar al
funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, la
capitolul VII, Secțiunea a 3-a, pct.47-78, este prevăzută procedura desfășurării
anchetei de serviciu și particularitățile acesteia.
Astfel, potrivit pct.51, pct.53 - pct.56, din Statutul disciplinar al funcționarului
public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, desfășurarea
anchetei de serviciu se dispune printr-o rezoluție a conducătorului subdiviziunii care
a fost sesizat în condițiile prevăzute la punctele enunțate, iar în absența acestuia, a
persoanei care îl înlocuiește. Printr-o rezoluție, conducătorul dispune efectuarea
anchetei de serviciu de către o persoană responsabilă din cadrul subdiviziunii sau de
către conducătorul nemijlocit al funcționarului care a comis abaterea disciplinară.
Conducătorul are dreptul să dispună efectuarea anchetei de serviciu unei singure sau
mai multor persoane, iar, la necesitate, în funcție de complexitatea cazului, să o
efectueze personal. În cazul inițierii anchetei de serviciu pe același fapt de către
două sau mai multe subdiviziuni, ancheta de serviciu se efectuează de către
subdiviziunea ierarhic superioară, în baza dispoziției angajatorului/ministrului sau a
persoanelor care îi înlocuiesc. În caz de necesitate, ancheta de serviciu poate fi
efectuată cu participarea reprezentanților altor subdiviziuni din cadrul aparatului
central al Ministerului Afacerilor Interne, autorităților administrative și instituțiilor
subordonate acestuia sau cu atragerea specialiștilor din organe de ocrotire a
normelor de drept, organizații și instituții abilitate.
Totodată, pct.68 din același Statut prevede că, persoana căreia i-a fost
încredințată efectuarea anchetei de serviciu este obligată: 1) să solicite explicații
19
scrise de la funcționarul în privința căruia a fost inițiată ancheta de serviciu. Refuzul
de a da explicațiile solicitate se consemnează într-un proces-verbal semnat de
persoana care efectuează ancheta de serviciu și contrasemnat de către un
reprezentant al angajatorului și un reprezentant al salariatului, iar în lipsa ultimului,
de către două persoane dezinteresate; 2) să respecte prevederile legislației în
vigoare, interesele legitime ale persoanelor în privința cărora se desfășoară ancheta
de serviciu, precum și ale altor persoane participante la examinarea abaterii
disciplinare, să soluționeze cererile și demersurile înaintate în acest sens; 3) să nu
admită presiuni, amenințări sau alte acțiuni nelegitime în privința persoanelor
menționate la subpct.1). În cazul în care în cadrul anchetei de serviciu, persoana
care o efectuează, persoanele care efectuează controlul, petiționarul, alte persoane
care au contribuit la constatarea încălcărilor sunt amenințate sau persecutate de către
factorii de decizie, conducătorul care a dispus efectuarea anchetei de serviciu este
obligat să întreprindă măsurile necesare în vederea asigurării securității lor; 4) să
informeze la timp conducătorul care a dispus efectuarea anchetei de serviciu despre
constatarea neajunsurilor, încălcărilor prevederilor legislației în vigoare,
dispozițiilor și instrucțiunilor; 5) să înainteze propuneri în vederea lichidării
cauzelor și condițiilor care au contribuit la comiterea încălcărilor constatate; 6) să
propună conducătorului care a dispus efectuarea anchetei de serviciu să expedieze
organelor competente spre examinare materialele acumulate, atunci când acțiunile
funcționarului care a comis încălcarea prezintă semne ale componenței unei
contravenții sau infracțiuni; 7) în baza rezultatelor anchetei de serviciu să formuleze
concluzii cu propunerile de rigoare, după caz, să întocmească proiectul ordinului cu
privire la sancționare pe care să-l prezinte spre coordonare conducătorului care a
dispus efectuarea anchetei de serviciu, iar angajatorului sau persoanei care îl
înlocuiește spre aprobare; 8) să expedieze o copie a ordinului privind sancționarea
funcționarului în subdiviziunea resurse umane pentru anexarea la dosarul personal al
funcționarului care a comis abaterea disciplinară.
Conform pct.72-77 din Statut, acțiunile întreprinse în cadrul anchetei de
serviciu de către persoana împuternicită se consemnează în procese-verbale, note
informative și rapoarte. Abaterea disciplinară se consideră constatată în ziua
aprobării concluziei (încheierii) privind abaterea admisă. Sancțiunea disciplinară se
aplică prin ordinul angajatorului/ministrului sau al persoanei împuternicite de
acesta, în maximum 30 de zile de la momentul constatării abaterii disciplinare.
Proiectul ordinului și al încheierii urmează să conțină concluziile referitoare la
rezultatele anchetei de serviciu, indicându-se următoarele: 1) numărul și data de
înregistrare a materialului cu privire la ancheta de serviciu; 2) numele, prenumele,
funcția și gradul deținute de către funcționarul cercetat, precum și subdiviziunea în
care acesta își desfășoară activitatea; 3) numele, prenumele, funcția și datele de
contact ale persoanei care a sesizat fapta, precum și ale persoanelor audiate, după
caz; 4) circumstanțele de fapt și de drept care au servit drept temei de inițiere a
anchetei de serviciu; 5) consecințele faptei comise, probele ce confirmă sau infirmă
20
vinovăția persoanei, circumstanțele atenuante sau agravante și, după caz, măsurile
întreprinse sau care se propun a fi întreprinse pentru prevenirea și înlăturarea lor; 6)
normele legale care au fost încălcate; 7) argumentarea constatărilor efectuate; 8)
termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată; 9) organul în care
sancțiunea disciplinară poate fi contestată. Proiectul ordinului se contrasemnează de
către persoana care a efectuat ancheta de serviciu și conducătorul subdiviziunii care
a dispus inițierea anchetei de serviciu, se coordonează de către conducătorii
subdiviziunilor competente și se transmit angajatorului spre semnare. Conducătorii
subdiviziunii care urmează să contrasemneze proiectul ordinului sau încheierii sunt
în drept să depună opinii separate, formulate în scris și motivate, pe marginea
anchetei de serviciu.
La acest aspect, Colegiul lărgit evidențiază că, ancheta de serviciu în privința
funcționarului public cu statut special, subofițer șofer al Batalionului de patrulare și
reacționare operativă al Direcției de poliție a mun.Chișinău a IGP, agent-șef adjunct,
Malîi Roman, a fost efectuată de către ofițerul superior al SAPE al SRU a Direcției
de poliție a mun.Chișinău a IGP al MAI, inspector, XXXXX, coordonat cu șeful al
SRU a Direcției de poliție a mun.Chișinău, comisar principal, XXXXX și șeful al SJ
a Direcției de polițe a mun.Chișinău a IGP al MAI, inspector XXXXX (f.d.3 din
dosarul administrativ).
Conform art.87 alin.(1)-(4) din Codul muncii, concedierea salariaților membri
de sindicat se admite cu consultarea prealabilă a organului (organizatorului) sindical
din unitate. Concedierea persoanei alese în organul sindical și neeliberate de la locul
de muncă de bază se admite cu respectarea modului general de concediere și doar cu
acordul preliminar al organului sindical al cărui membru este persoana în cauză.
Conducătorii organizației sindicale primare (organizatorii sindicali) neeliberați de la
locul de muncă de bază nu pot fi concediați fără acordul preliminar al organului
sindical ierarhic superior. Organele sindicale (organizatorii sindicali) indicate la
alin.(1)–(3) își vor comunica acordul sau dezacordul (opinia consultativă)
argumentat în scris privind concedierea salariatului în termen de 10 zile lucrătoare
de la data solicitării acordului (opiniei consultative) de către angajator. În cazul în
care răspunsul nu a fost primit de angajator în acest termen, acordul (comunicarea
opiniei consultative) a organului respectiv se prezumă.
Actele cauzei atestă că, Malîi Roman nu este membru al Organizației sindicale
primare a DP mun.Chișinău a Sindicatului „XXXXX”, fapt ce se confirmă prin
certificatul nr.XXXXX din 11 noiembrie 2019, anexat la materialele dosarului
administrativ la fila dosarului 12. Prin urmare, ancheta de serviciu a fost efectuată în
limitele cadrului legal precitat supra.
Totodată, conform art.29 alin.(1)-(3) din Codul administrativ, orice măsură
întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează drepturile sau libertățile
prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului proporționalității. O măsură
întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă: a) este potrivită pentru
atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin lege; b) este
21
necesară pentru atingerea scopului; c) este rezonabilă. Măsura întreprinsă de
autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este
disproporțională în raport cu scopul urmărit.
În circumstanțele enunțate raportate la cadrul legal citat supra aplicabil speței,
completul specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție consideră ca fiind întemeiată și legală soluția primei instanțe privind
respingerea acțiunii depuse de Malîi Roman, deoarece ordinul nr.XXXXX din 27
decembrie 2019 al Inspectoratului General al Poliției „Cu privire la sancționarea
disciplinară a angajatului Direcției de poliție a mun.Chișinău” a fost emis cu
respectarea procedurii și a principiului „triplului test” prevăzut la art. 29 din Codul
administrativ.
Or, este cert faptul că contrar obligațiilor sale de serviciu, funcționarul public
cu statut special, subofițer șofer al Batalionului de patrulare și reacționare operativă
al Direcției de poliție a mun.Chișinău a IGP, agent-șef adjunct, Malîi Roman, în
perioada de la 29 octombrie 2019, inclusiv, până la data emiterii ordinului de
sancționare disciplinară - 27 decembrie 2019, fără motiv și temei legal, nu s-a
prezentat la serviciu conform programului de lucru, ceea ce constituie o abatere
disciplinară gravă ce s-a soldat drept consecință aplicarea în privința ultimului a
sancțiunii disciplinare sub formă de concediere din funcția publică cu statut special.
De altfel, chiar și în situația în care eventual lui Malîi Roman i s-ar fi acordat
concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani, de
la 29 octombrie 2019 - până la data de 28.10.2020, totuși ultimul recunoaște în
acțiune că în Republica Moldova a revenit abia în anul 2021, fără a comunica
anterior angajatorului Inspectoratului General al Poliției despre motivele
neprezentării sale la serviciu.
Din considerentele menționate supra și având în vedere că prima instanță a
emis o hotărâre legală și întemeiată, iar instanța de apel a emis o decizie
neîntemeiată, cu aprecierea eronată a suportului probator și interpretare eronată a
cadrului legal ce guvernează raportul material-litigios, Colegiul civil comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a menține hotărârea
primei instanțe.
Conform art.248 alin.(1) lit.c) și alin.(2) din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul depus de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului
Afacerilor Interne al Republicii Moldova.
22
Se casează integral decizia din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău și se
menține hotărârea din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în
cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Malîi Roman împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor
Interne al Republicii Moldova, terț Ministerul Afacerilor Interne al Republicii
Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Ala Cobăneanu
Nina Vascan
Nicolae Craiu
Aliona Miron
23