3ra-1241/22 — cu privire la contestarea actelor administrative

3ra-1241/22 — cu privire la contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1241/22

2-20143892-01-3ra-06122022

Prima instanță: Judecătoria Căușeni sediul central (jud. V. Railean)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

11 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul orășenesc Căușeni

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui

Tudor Pînzari împotriva Consiliului orășenesc Căușeni, Primăriei orașului Căușeni,

Consiliului raional Căușeni și președintelui raionului Căușeni cu privire la

contestarea actelor administrative

împotriva deciziei din 6 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Consiliul orășenesc Căușeni și menținută hotărârea din

26 octombrie 2021 a Judecătoriei Căușeni sediul central

constată:

La 16 noiembrie 2020, Tudor Pînzari a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului orășenesc Căușeni, Primăriei orașului Căușeni, Consiliului

raional Căușeni și președintelui raionului Căușeni, terț Inspectoratul General pentru

Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu

privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii a invocat că locuiește în casa sa individuală la sol, cu un

etaj, amplasată în or. XXXXX str-la XXXXX.

A comunicat că în timpul ploilor apa vine pe pantă din grădina vecinului său

și îi inundează grădina, beciul și încăperile auxiliare din curtea casei.

A relatat că pe parcursul anului 2020, s-a adresat cu un șir de cereri către

organele adminstrației publice centrale și locale, prin care de nenumărate ori a

solicitat să se intervină în soluționarea pozitivă a cerințelor sale, și anume:

- să fie îndreptată la fața locului o comisie care va evalua prejudiciul care i-a

fost cauzat în urma calamităților naturale;

- să fie preconizate măsurile care urmează a fi întreprinse de către Consiliul și

Primăria or. Căușeni pentru evitarea pe viitor a inundării gospodăriei sale.

1

În motivarea adresărilor sale a invocat că, de fiecare dată, după ploile

torențiale sau la topirea bruscă a zăpezii îi sunt inundate beciul, grădina și încăperile

auxiliare din curtea casei sale și că acest lucru se întâmplă din cauza că între

gospodăria sa și gospodăria vecinului său nu există vreun zid de protecție împotriva

șuvoaielor de apă care se scurg în gospodăria sa din gospodăriile a doi vecini care

locuiesc mai la deal de el.

Astfel, fostul primar interimar Victor Lebedev i-a dat un răspuns prin care l-a

informat că cererea sa a primit un aviz negativ.

După ce le-a expediat imaginile foto cu inundația gospodăriei sale și după ce

a pichetat Primăria or. Căușeni, a primit un alt răspuns prin care i-a fost comunicat

că cererea sa va fi examinată la una din ședințele Consiliului orășenesc Căușeni.

De la bun început a intuit că, deoarece în Consiliul orășenesc Căușeni

majoritarea consilierilor sunt din partea PSRM, care în trecut au fost comuniști și

PDM cu care dânsul luptă timp îndelungat pentru fărădelegile și hoțiile pe care

guvernanții din partea acestor partide le fac ani în șir, nu a existat nicio șansă că

cererea sa va soluționată în favoarea lui, ceea ce ulterior s-a și adeverit.

Totuși, în primăvara anului 2020, la fața locului a fost o comisie a Consiliului

și Primăriei or. Căușeni, formată din specialiști în domeniul construcțiilor, care au

constatat că într-adevăr este nevoie de construcția unui perete de protecție împotriva

inundațiilor conform cererii înaintate de către el, cu următoarele dimensiuni:

lungimea - 38,3 m, înălțimea - 1,2 m și lățimea de 0,4 m, pentru ca pe viitor

gospodăria sa să nu fie inundată.

În baza materialelor comisiei a fost întocmit proiectul deciziei Consiliului

orășenesc Căușeni cu privire la alocarea mijloacelor din fondul de rezervă.

Spre regret, în cadrul ședinței Consiliului orășenesc Căușeni din 3 iulie 2020,

acest proiect de decizie nu a întrunit numărul suficient de voturi pentru a fi adoptat.

A considerat că decizia Consiliului orășenesc Căușeni din 3 iulie 2020, prin

care a fost respinsă cererea lui privind construcția unui perete de protecție împotriva

inundațiilor între gospodăria sa și a vecinului său, este una neîntemeiată.

A accentuat că la ședința Consiliului orășenesc Căușeni din 3 iulie 2020, de

către consilieri și specialiștii din primărie nu au fost prezentate careva probe

concludente care să dovedească lipsa de bani în fondul de rezervă al Consiliului și

Primăriei or. Căușeni pentru anul curent.

La 7 august 2020, a depus o cerere prealabilă către Consiliul orășenesc

Căușeni, Primăria orașului Căușeni, Consiliul raional Căușeni, președintele

raionului Căușeni, Inspectoratul pentru Situații de Urgență și Cancelaria de Stat, prin

care a solicitat: abrogarea deciziei Consiliului orășenesc Căușeni din 3 iulie 2020, în

partea în care a fost respinsă cererea lui privind construcția unui perete de protecție

împotriva inundațiilor între gospodăria sa și gospodăria vecinului său din

or. XXXXX str-la XXXXX, reexaminarea la ședința imediat următoare a

Consiliului orășenesc Căușeni a chestiunii ce ține de alocarea mijloacelor financiare

din fondul de rezervă privitor la construcția unui perete de protecție împotriva

inundațiilor între gospodăria sa și gospodăria vecinului său din or. XXXXX str-la

XXXXX.

2

Prin scrisoarea nr. 02/1-24-1269 din 1 septembrie 2020, pe care a primit-o

prin poștă la 2 septembrie 2020, a fost informat că cererea sa prealabilă a fost

examinată la ședința Consiliului orășenesc Căușeni.

Astfel, potrivit pct. 1 din decizia Consiliului orășenesc Căușeni nr. 6/14 din

21 august 2020, consiliul a luat act de cererea lui prealabilă, înregistrată în registrul

comun de evidență a corespondenței, care este gestionat de către Primăria

or. Căușeni, cu atribuirea nr. de intrare 02/1-25-1106 din 7 august 2020, iar în

conformitate cu pct. 2 din decizie, prezenta decizie se comunică lui, primarului

or. Căușeni și Oficiului teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat și se aduce la

cunoștința publicului prin plasarea acesteia pe pagina web a Primăriei or. Căușeni și

includerii în Registrul de stat al actelor locale.

La cererea prealabilă către Consiliul raional Căușeni și președintele raionului

Căușeni nr.P234/5 din 7 august 2020, prin scrisoarea nr. 105/5 din 10 august 2020,

de către președintele raionului Căușeni a fost informat că cererea prealabilă a fost

remisă spre examinare, conform competențelor, de către Primăria și Consiliul

orășenesc Căușeni.

La cererea prealabilă adresată Inspectoratului General pentru Situații de

Urgență nr. P-92 din 10 august 2020, prin scrisoarea nr. 19/6-P-92/20 din 14 august

2020, a fost informat că cererea prealabilă, în temeiul art. 74 Cod administrativ, a

fost expediată spre examinare de către Primăria și Consiliul orășenesc Căușeni.

A invocat dezacordul cu deciziile Consiliului orășenesc Căușeni nr. 5/7 din

3 iulie 2020 și nr. 6/14 din 21 august 2020, precum și cu pozițiile în problema în

cauză din partea Consiliului raional Căușeni, a președintelui raionului Căușeni și a

Cancelaria de Stat, deoarece sunt vădit ilegale, neîntemeiate și nefondate.

A evidențiat că niciunul dintre pârâți nu a demonstrat că în fondul de rezervă

al Primăriei și Consiliului orășenesc Căușeni nu sunt bani pentru înlăturarea

consecințelor calamităților naturale, iar în cazul dat, pentru construcția unui perete

de protecție împotriva inundațiilor conform cererii înaintate de către el, cu

dimensiunile: lungimea - 38,3 m, înălțimea - 1,2 m și lățimea de 0,4 m, costul căruia

se estima a fi de aproximativ 46 000 de lei.

Prin urmare, deciziile Consiliului orășenesc Căușeni nr. 5/7 din 3 iulie 2020

și nr. 6/14 din 21 august 2020 sunt neîntemeiate și lipsite de vreun suport probatoriu

care ar demonstra temeinicia acestor acte administrative individuale.

A mai notat că la 14 septembrie 2020, a depus o acțiune în instanța de

contencios administrativ, prin care a solicitat abrogarea, în partea ce îl vizează pe el,

a deciziilor Consiliului orășenesc Căușeni nr. 5/7 din 3 iulie 2020 și nr. 6/14 din

21 august 2020 și obligarea Consiliului orășenesc Căușeni să reexamineze în ședință

publică și să adopte o decizie legală prin care să fie acceptată cererea lui privind

alocarea mijloacelor financiare din fondul de rezervă pentru construcția unui perete

de protecție împotriva inundațiilor între gospodăria sa și gospodăria vecinului său

din or. XXXXX str-la XXXXX, cu dimensiunile stabilite de comisia APL: lungimea

- 38,3 m, înălțimea -1,2m și lățimea de 0,4 m.

A relatat că după înaintarea acțiunii, instanța de judecată a emis o încheiere

privind înlăturarea neajunsurilor la depunerea acțiunii.

3

Astfel, după recepționarea încheierii menționate, dânsul s-a adresat la

Consiliul Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat pentru a-i fi repartizat

un avocat care să îi reprezinte interesele în instanța de judecată și să îl ajute să

înlăture neajunsurile indicate de instanța de judecată.

Deoarece a apelat la CNAJGS, s-a adresat cu un demers și către instanța de

judecată de a-i fi prelungit termenul acordat pentru înlăturarea neajunsurilor la

depunerea în instanță a cererii de chemare în judecată, însă instanța de judecată nu a

ținut cont de aceasta.

Ca urmare, prin încheierea din 9 octombrie 2020 a Judecătoriei Căușeni sediul

central, cererea lui privind prelungirea termenului acordat pentru înlăturarea

neajunsurilor la depunerea acțiunii a fost respinsă, cererea de chemare în judecată a

fost declarată inadmisibilă cu restituirea cererii de chemare în judecată și a

materialelor anexate.

Așadar, a considerat reclamantul oportun de a se adresa repetat în judecată cu

aceeași acțiuni.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor Cărții a doua, Titlul V Cod

administrativ, Capitolul I din Cartea a treia Cod administrativ.

A solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, anularea în parte a

deciziilor Consiliului orășenesc Căușeni nr. 5/7 din 3 iulie 2020 cu privire la alocarea

mijloacelor financiare din fondul de rezervă și nr. 6/14 din 21 august 2020 cu privire

la cererea prealabilă a lui Tudor Pînzari, și anume, în partea în care au fost respinse

cererile lui inițiale privind alocarea mijloacelor financiare din fondul de rezervă

pentru construcția unui perete de protecție împotriva inundațiilor între gospodăria sa

și gospodăria vecinului său din or. XXXXX str-la XXXXX, deoarece sunt ilegale și

neîntemeiate, obligarea Consiliului orășenesc Căușeni să reexamineze în ședință

publică și să adopte o decizie legală, prin care să accepte cererea lui privind alocarea

mijloacelor financiare din fondul de rezervă pentru construcția unui perete de

protecție împotriva inundațiilor între gospodăria sa și gospodăria vecinului său din

or. XXXXX str-la XXXXX, cu dimensiunile stabilite de comisia APL: lungimea -

38,3 m, înălțimea - 1,2 m și lățimea - 0,4 m, încasarea de la pârâți, în mod solidar,

în folosul său a cheltuielilor de judecată ce țin de depunerea și examinarea acțiunii

în instanțele judecătorești în fond, apel și în recurs.

Prin încheierea din 1 martie 2021 a Judecătoriei Căușeni sediul central, au fost

declarate inadmisibile cerințele din cererea de chemare în judecată depusă de Tudor

Pînzari.

A fost explicat lui Tudor Pînzari că declararea acțiunii ca inadmisibilă exclude

posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

Prin decizia din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis recursul

depus de Tudor Pînzari și casată încheierea din 1 martie 2021 a Judecătoriei Căușeni

sediul central.

Prin încheierea din 26 octombrie 2020 a Judecătoriei Căușeni sediul central,

în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, au fost declarate inadmisibile

cerințele din cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Pînzari împotriva

Primăriei orașului Căușeni, Consiliului raional Căușeni, cât și terțului Inspectoratul

General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

4

Moldova cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea emiterii deciziei

și repararea prejudiciului material.

A fost explicat lui Tudor Pînzari că declararea acțiunii ca inadmisibilă exclude

posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

Prin hotărârea din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Căușeni sediul central, a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Pînzari împotriva

Consiliului orășenesc Căușeni cu privire la contestarea actelor administrative,

obligarea examinării cererii și încasarea cheltuielilor judiciare.

A fost anulată decizia Consiliului orășenesc Căușeni nr. 6/14 din 21 august

2020 cu privire la cererea prealabilă a lui Tudor Pînzari.

A fost anulat pct. 12 din decizia Consiliului orășenesc Căușeni nr. 5/7 din

3 iulie 2020 cu privire la alocarea mijloacelor financiare din fondul de rezervă în

partea refuzului acordării mijloacelor financiare lui Tudor Pînzari.

A fost obligat Consiliul orășenesc Căușeni să reexamineze cererea lui Tudor

Pînzari privind alocarea mijloacelor financiare din fondul de rezervă pentru

construcția unui perete de protecție împotriva inundațiilor între gospodăria sa și a

vecinului său.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

La 1 decembrie 2021, Consiliul orășenesc Căușeni a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând repunerea în termenul de contestare,

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi

hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată.

Prin încheierea din 1 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea Consiliului orășenesc Căușeni privind repunerea în termenul de apel.

A fost repus în termen apelul depus de Consiliul orășenesc Căușeni împotriva

hotărârii din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Căușeni sediul central.

La 13 mai 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod

administrativ, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul orășenesc Căușeni a

prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 6 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Consiliul orășenesc Căușeni și menținută hotărârea din 26 octombrie

2021 a Judecătoriei Căușeni sediul central.

În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au

stabilit că la materialele prezentate la dosarul administrativ, care au servit ca temei

al adoptării deciziilor Consiliului orășenesc Căușeni nr. 5/7 din 3 iulie 2020 și

nr. 6/14 din 21 august 2020, nu se regăsesc acte ce ar argumenta deciziile emise.

Prima instanță și instanța de apel au reținut că Consiliul orășenesc Căușeni,

adoptând decizia nr. 5/7 din 3 iulie 2020 cu privire la alocarea mijloacelor financiare

din fondul de rezervă, cât și decizia nr. 6/14 din 21 august 2020 cu privire la cererea

prealabilă, a întreprins măsuri, prin care se afectează drepturile și interesele

prevăzute de lege ale reclamantului/intimat, care trebuie să corespundă principiului

proporționalității.

Or, la caz lipsește o motivare că măsura întreprinsă este potrivită pentru

atingerea scopului urmărit, în temeiul împuternicirii atribuite prin lege, este necesară

pentru atingerea scopului și este rezonabilă.

5

Astfel, materialele dosarului denotă că, fiind examinată cererea lui Tudor

Pînzari, atât din conținutul procesului-verbal al ședinței Consiliului, precum și

decizia emisă la 3 iulie 2020, Tudor Pînzari nu a fost invitat la ședința Consiliului

pentru a se expune cu referire la inițierea procedurii administrative în legătură cu

faptele și circumstanțele relevante pentru actul ce urmează a fi emis.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au menționat că nu este clar proiectul

de decizie pus în discuție, deoarece actele menționate nu au fost prezentate, astfel

nefiind clar ce s-a pus în discuție și ce proiect de decizie a fost supus votului, totodată

nefiind clară și poziția pârâtului prin care a luat act de cererea prealabilă înaintată de

Tudor Pînzari.

De asemenea, prima instanță și instanța de apel au conchis că Consiliul

orășenesc Căușeni, la emiterea actelor administrative contestate, urma, pe lângă

motivarea de drept, temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, să indice și

motivarea în fapt - oportunitatea emiterii actului administrativ, inclusiv modul de

exercitare a dreptului discreționar, dacă este cazul, iar fiind în cazul actului

administrativ defavorabil, urma să conțină o descriere succintă a procedurii

administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii

ale participanților contrare conținutului final al actului.

Având în vedere prevederile art. 137 Cod administrativ, instanțele de judecată

au evidențiat că Consiliul orășenesc Căușeni, adoptând deciziile contestate, care

afectează direct drepturile și interesele lui Tudor Pînzari, și-a exercitat dreptul

discreționar atribuit autorității publice, fără să acționeze cu bună-credință, în limitele

legale stabilite și cu respectarea scopului pentru care i-a fost atribuit dreptul, contrar

prevederilor legii, cu încălcarea procedurii stabilite și fără motive rezonabile.

În circumstanțele descrise, instanțele de judecată ierarhic inferioare au ajuns

la concluzia că actele contestate afectează grav drepturile constituționale ale

reclamantului/intimat, ceea ce contravine atât Constituției, cât și Convenției

Europene a Drepturilor Omului și a Protocoalelor sale, principiilor generale unanim

recunoscute și normelor dreptului internațional.

La 12 octombrie 2022, Consiliul orășenesc Căușeni a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 6 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei

noi decizii.

La 25 noiembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul orășenesc

Căușeni a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 6 septembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, deoarece

instanța de apel nu s-a expus și nu a combătut argumentele din apelul motivat depus,

rezumându-se a tiraja motivele expuse în hotărârea instanței de fond.

A menționat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au desconsiderat

totalmente probatoriul prezentat, nu au intrat în esența cerințelor lui Tudor Pînzari

și au anulat o decizie a Consiliului orășenesc Căușeni care nu are tangență cu fondul

cauzei.

6

Astfel, prima instanță, contrar cerințelor formulate de Tudor Pînzari, a anulat

pct. 12 din decizia Consiliului orășenesc Căușeni nr. 5/7 din 3 iulie 2020, prin care

a fost refuzată alocarea mijloacelor financiare lui Tudor Pînzari conform cererii sale

nr. 02/1-25-415 din 12 martie 2020 de alocare a unui ajutor financiar în sumă de 700

de lei pentru procurarea medicamentelor.

A accentuat că în cadrul ședinței din 3 iulie 2020, Consiliul orășenesc Căușeni

nu a aprobat nicio decizie pe marginea proiectului deciziei nr. 5/6 privind petiția

petiționarului Tudor Pînzari de alocare a mijloacelor financiare în sumă de 46 000

de lei din motivul neîntrunirii numărului necesar de voturi stabilit prin lege pentru

adoptarea deciziei, fapt ce rezultă și din procesul-verbal al ședinței Consiliului

orășenesc Căușeni din 3 iulie 2020.

A precizat că cererea intimatului de acordare a unui ajutor material în mărime

de 46 000 de lei pentru construcția gardului etc., a fost examinată în cadrul ședinței

Consiliului orășenesc Căușeni din 12 noiembrie 2020, conform proiectului deciziei

nr. 9/35, ședință la care, din motivul neîntrunirii numărului necesar de voturi nu a

fost adoptată decizia.

Respectiv, instanța de fond a anulat pct. 12 din decizia Consiliului orășenesc

Căușeni nr. 5/7 din 3 iulie 2020 care nu are nicio tangență cu fondul cauzei, iar

Consiliul orășenesc Căușeni, nu are ce reexamina din moment ce nici nu a examinat

acel proiect de decizie.

La caz, intimatul Tudor Pînzari nu a indicat care drept recunoscut de lege i-a

fost încălcat, iar atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu s-au expus asupra

acestei cerințe legale - revendicarea unui drept în sensul art. 17 Cod administrativ.

Totodată, prima instanță, deși era obligată, nu s-a expus asupra faptului că

cadrul legal nu permite alocarea unor asemenea mijloace financiare și cu destinația

solicitată de intimat.

A subliniat că potrivit art. 163 lit. a) Cod administrativ, procedura de

examinare a cererii prealabile nu se efectuează dacă: actul administrativ individual

este emis de către Guvern, un consiliu local sau Adunarea Populară a Găgăuziei.

Așadar, intimatul urma să conteste direct în instanța de judecată decizia

Consiliului orășenesc Căușeni, presupusă de Tudor Pînzari că există.

Or, în cadrul ședinței din 3 iulie 2020, Consiliul orășenesc Căușeni nu a

aprobat nicio decizie pe marginea petiției petiționarului Tudor Pînzari de alocare a

mijloacelor financiare pentru construcția gardului de protecție din motivul

neîntrunirii numărului necesar de voturi stabilit prin lege pentru adoptarea deciziei.

De asemenea, cu referire la prevederile art. 209 alin. (1) lit. b) Cod

administrativ, a remarcat că, la caz, termenul de 30 de zile de adresare în instanța de

judecată pentru Tudor Pînzari este din data comunicării sau notificării actului

administrativ individual, dacă legea nu prevede procedura prealabilă.

Însă, Tudor Pînzari a depus cererea de chemare în judecată doar la

16 noiembrie 2020, ceea ce prin prisma art. 207 alin. (2) lit. d) Cod administrativ,

implică inadmisibilitatea cererii.

La 22 decembrie 2022, Tudor Pînzari a depus referință, solicitând declararea

inadmisibilă a recursului formulat de Consiliul orășenesc Căușeni.

7

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 6 septembrie 2022,

în ședință publică (f. d. 226 vol. I).

Din materialele dosarului rezultă că copia dispozitivului deciziei din

6 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului, prin

intermediul poștei electronice, la 30 septembrie 2022, fapt ce se confirmă prin

extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 236 vol. I).

Cert este și faptul că la 12 octombrie 2022, Consiliul orășenesc Căușeni a

depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 6 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău (f. d. 236 verso vol. I).

Tot actele cauzei atestă că copia deciziei motivate din 6 septembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului, prin intermediul poștei

electronice, la 4 noiembrie 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică anexat la materialele dosarului (f. d. 237 verso vol. I).

Se mai constată că la 25 noiembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal,

Consiliul orășenesc Căușeni a depus motivarea recursului împotriva deciziei din

6 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 1-6 vol. II).

Astfel, recursul depus de Consiliul orășenesc Căușeni împotriva deciziei din

6 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Consiliul orășenesc

Căușeni, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

8

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

9

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Consiliul orășenesc Căușeni.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Consiliul orășenesc Căușeni se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

10