3ra-1135/22 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-1135/22 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1135/22

2-22050821-01-3ra-02112022

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

ÎNCHEIERE

11 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Piotr Bratunov, reprezentat

de avocatul Anatolie Casap

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui

Piotr Bratunov împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la

contestarea actului administrativ

împotriva hotărârii din 20 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă acțiunea, ca neîntemeiată

constată:

La 8 aprilie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Piotr Bratunov a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu

privire la contestarea actului administrativ.

În susținerea acțiunii a indicat că prin actul de constatare nr. 50/29 din

16 februarie 2022, întocmit de Autoritatea Națională de Integritate, s-a invocat

precum că dânsul ar fi admis un conflict de interese în contextul participării la

examinarea/luarea deicizii votarea în cadrul ședinței ordinare a Consiliului local

Valea Perjei din 19 martie 2021 pentru adoptarea deciziei pe marginea cererii din

3 martie 2021 a lui Ciobanu Nicolae, director SRL ”Valea Viilor”, prin care a

solicitat Consiliului local stabilirea plății anuale pentru arenda terenului cu

destinație agricolă aferent firmei pe care o deține în proprietate cu o suprafață de

3.06 ha și participării la examinarea/luarea deciziei și luarea deciziei/votarea în

cadrul ședinței ordinare a Consiliului local Valea Perjei din 18 iunie 2021 pentru

adoptarea deciziilor vizând chestiunilor pe ordinea de zi cu nr. 4/13, 4/14 și 4/15,

care se referă la interesele SRL „Valea Viilor”.

1

A menționat că în speță, urmează a fi remarcat că actele administrative care

au obiect de control se referă la acte administrative care implică incidența cadrului

legal în domeniul de reglementare al modului și condițiilor de exercitare a

opțiunii de vot în autoritățile publice locale, în coroborare cu normele incidente

privind regimul funciar al proprietății publice, fiind, de altfel, acte administrative

din care lipsește vreun interes personal al său și care ar putea influenta exercitarea

imparțială și obiectivă a obligațiilor ce îi revin potrivit legii.

În temeiul art. 12 al Legii 133/2016 (în redacție la momentul exercitării

controlului), subiectul declarării este obligat să informeze Autoritatea Națională

de Integritate despre apariția unui conflict real de interese, iar soluționarea

cererilor/demersurilor, emiterea unor acte administrative care vizează persoanele

apropiate subiectului declarării cu încălcarea acestei obligații constituie temei

pentru răspunderea în baza art. 23 din Legea 133/2016.

Prin urmare, în sensul Legii nr. 133/2016, subiectul declarării care este

chemat să rezolve o cerere sau să emită un act administrativ care vizează persoane

ce îi sunt apropiate trebuie să depună o declarație scrisă despre apariția unui

conflict de interese real, însă sub acest aspect, în ce privește previzibilitatea

mențiunii din art. 12 alin. (5) Legea 133/2016, declarația scrisă despre apariția

unui conflict de interese trebuie să conțină date despre modul în care acesta

influențează sau poate influența îndeplinirea imparțială și obiectivă a mandatului,

a funcției publice sau de demnitate public”, este incertă, nefiind clar în ce situații

concrete urmează să fie depusă declarația scrisă.

A punctat că norma trebuie să fie redactată suficient de previzibil pentru a

furniza persoanei, și anume subiectului declarării, indicii adecvate privind

circumstanțele și condițiile în care trebuie să depună această declarație.

Or, declarația privind conflictul de interese se depune doar în cazul în care

emiterea actului administrativ în privința persoanei apropiate influențează sau

poate influența îndeplinirea imparțială a mandatului sau această declarație se

depune și în cazurile când actul emis nu influențează și nu poate influența

îndeplinirea imparțială a mandatului, cu această mențiune.

Totodată, atribuția inspectorului de integritate de a constata existența

conflictelor de interese prevăzute la art. 19 din Legea nr. 132/2016, nu este un

procedeu tehnic de a constata existența sau inexistența declarației cu privire la un

conflict de interese, ci această atribuție constă în stabilirea stării de fapt și

clarificarea tuturor circumstanțelor.

Pentru constatarea existenței unui conflict de interese și intervenirea în

drepturile sale legale prin adoptarea măsurilor restrictive prevăzute de art. 23 din

Legea nr. 133/2016, inspectorul de integritate urma să clarifice dacă actele

administrative examinate au influențat sau au putut să influențeze îndeplinirea

imparțială și obiectivă a mandatului de consilier și dacă erau necesare pentru

atingerea scopului legii.

Inspectorul de integritate a concluzionat, precum că Piotr Bratunov a votat

în favoarea adoptării deciziei nr. 2/7 din 19 martie 2021, deși o probă certă în

2

sensul dat la prezenta cauză nu a fost anexat, fapt ce creează dubii privind

învinuirea adusă de către inspectorul de integritate, în partea ce vizează acest

capăt al acuzării, deoarece probele pe care își întemeiază soluția în acest aspect,

sunt probe prezentate de către autoritatea publică locală Valea Perjei, care însăși

a formulat sesizarea, având interes direct în atragerea sa la răspundere.

Decizia a fost adoptată, pe de o parte, de către Consiliul local Valea Perjei,

în scopul conformării la prevederile legale relevante ale art. 77 din Legea

nr. 436/2006 privind administrația publică locală și a avut drept scop exclusiv

obținerea surselor bugetare pentru bugetul unității administrativ-teritoriale a

satului Valea Perjei, fiind elaborată și adoptată în urma unui control aferent

exercitat de către Inspecția Financiară Căușeni.

Subsidiar, la prezentarea punctului său de vedere, dânsul nu a votat pentru

adoptarea deciziilor menționate întru evitarea conflictului de interese, în

condițiile în care votarea nu a avut loc prin procedeul „votarea nominală”, iar

simpla mențiune de către secretarul ședinței a faptului votării „unanime” a actului

administrativ respectiv, urmează a fi apreciată critic, nefiind coroborată cu alte

probe pentru atestarea caracterului veridic al votării de către dânsul a deciziei

respective.

Or, simpla mențiune de către secretarul Consiliului local la perfectarea

procesului verbal al ședinței Consiliului local Valea Perjei, precum că pentru

actele administrative care formează obiectul de examinare a potențialului conflict

de interese, ar fi votat „pentru” inclusiv și Piotr Bratunov, urmează a fi apreciată

critic, deoarece votarea cu certitudine a actelor administrative menționate în

favoarea SRL „Valea Viilor” nu poate fi afirmată și confirmată cu desăvârșire.

Prin urmare, dezideratele ce duc la examinarea unei eventuale încălcări ale

regimului juridic potențial al conflictelor de interese, pot duce la sancționarea

persoanei fizice, iar în sensul dat, autoritățile statale urmează a fi ghidate de

principiul prezumției nevinovății, or, toate dubiile urmează a fi interpretate în

favoarea acestuia.

În altă ordine de idei, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului local Valea

Perjei din 18 iunie 2021, au fost examinate mai multe chestiuni vizând diverse

terenuri, în contextul cărora consilierul local Nicolae Ciobanu, care este și

conducător al SRL „Valea Viilor”, a participat la dezbateri având mai multe

intervenții, însă care nu au tangență directă cu SRL „Valea Viilor”, ci au legătură

cu necesitatea înregistrării dreptului de proprietate al autorității publice locale,

conform planurilor geometrice reale ale terenurilor sau altor edificii care aparțin

autorității publice locale.

În acest sens, modificarea deciziei nr. 1/7 din 27 ianuarie 2020 cu privire

la delimitarea terenurilor proprietate publică a UAT Valea Perjei și aprobarea

planurilor geometrice și procesului-verbal prin excluderea din pct. 1 al poziției 4

și 5, odată ce în procesul delimitării și formării bunurilor imobile a UAT Valea

Perjei nu s-ar fi ținut cont de hotarele agenților economici și, ca urmare, se

contrapun trei suprafețe de teren, reprezintă acțiuni prin care autoritatea publică

3

locală își corectează propriile planuri geometrice ale terenurilor proprietate

publică și nu vin să confere un drept de proprietate altor titulari de drepturi, cum

ar fi pretinsa invocare de inspectorul de integritate că decizia adoptată ar fi în

favoarea SRL „Valea Viilor”, or, actul administrativ adoptat reprezintă un

procedeu tehnic de delimitare a bunurilor proprietate publică și nu este un act

translativ de proprietate sau posesie.

Situația expusă prin adoptarea deciziei nominalizate, a impus, în rezultat,

modificarea prin excluderea din textul deciziei nr. 1/7 din 27 ianuarie 2020 a

numerelor cadastrale care se suprapun, și anume a terenurilor cu numerele

cadastrale ale SRL „Valea Viilor”, astfel încât s-a decis inițierea noilor lucrări de

formare a bunurilor imobile, terenuri cu destinație agricolă vizate în decizia

nr. 4/13 din 18 iunie 2021, cu scopul de a aduce în concordanță cu situația de

facto a suprafețelor terenului proprietate publică a UAT și nu a unor persoane

terțe.

O abordare similară este și la inițierea noilor lucrări de corectare a erorilor

în formarea bunului imobil – teren aferent obiectului privatizat (brigada de

tractoare) a fostei gospodării agricole cu suprafața de 0,4019 ha, situat în

extravilanul sat. Valea Perjei r-nul Cimișlia, care a fost vândut prin decizia nr. 6/4

(a) din 22 octombrie 2004 „Cu privire la vânzarea cumpărarea terenului aferent”.

Cât privește terenul respectiv, SRL „Valea Viilor” a precizat și în dezbateri

că, dacă se va constata în procesul de delimitare a terenului proprietate publică că

suprafața este mai mare, va purcede la procurarea ulterioară a acestui bun și doar

dacă Consiliul îl va expune la licitație.

Or, operațiunea de corectare a erorilor în formarea bunurilor imobile

reprezintă un procedeu tehnic și nu reprezintă un act translativ de proprietate sau

de posesie și folosință, urmând ca, ulterior, Consiliul local să adopte sau nu o

decizie în acest sens, conform dreptului discreționar.

A comunicat că măsurile adoptate de inspectorul de integritate prin actul

de constatare contestat nu sunt relevante și suficiente, precum și nu sunt

proporționale cu scopurile legitime urmărite.

În speță, opinia (acordul titularului terenurilor adiacente vizate prin actele

administrative indicate de inspectorul de integritate) este prevăzută de cadrul

legal, și anume pct. 6 din Regulamentul privind modul de corectare a erorilor

comise în procesul atribuirii în proprietate a terenurilor, care indică că, în cazurile

în care corectarea erorilor afectează drepturile titularilor de drept (corectarea

erorilor necesită strămutarea amplasamentului terenurilor) la decizia consiliului

local de inițiere a lucrărilor se anexează în mod obligatoriu acordurile titularilor

de drept, conform modelului din anexa nr. 5 și lista titularilor de drept cu

schemele de amplasare pentru bunurile imobile ce sunt vizate în procesul de

corectare a erorilor.

Cu referire la repartizarea aleatorie a sesizării nr. 7628 din 21 august 2021,

aceasta a fost repartizată abia la 9 septembrie 2021 prin sistemul electronic de

distribuire a sesizărilor, fapt reflectat în conținutul actului de constatare nr. 50/29,

4

în situația în care art. 37 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 (în redacția Legii la momentul

depunerii sesizării) stipulează că, după repartizarea aleatorie a sesizării de

efectuare a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților și al restricțiilor, inspectorul de integritate va

dispune începerea controlului.

Prevederile art. 31, art. 32 alin. (3)-(5), 33, 35 și 36 se aplică în mod

corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și

al restricțiilor.

Prin urmare, prescripțiile Legii cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 (în redacția Legii la momentul depunerii

sesizării) descriu procedura repartizării sesizărilor înregistrate la Autoritatea

Națională de Integritate doar la art. 30 (distribuirea aleatorie a sesizărilor), care

stabilește că sesizările depuse de persoanele fizice sau persoanele juridice de

drept public sau de drept privat, precum și cele din oficiu se înregistrează imediat

și se repartizează aleatoriu prin sistemul electronic de distribuire a sesizărilor.

Procedura înregistrării și repartizării se exercită concomitent și imediat,

însă din motive inexplicabile, sesizarea depusă în privința dânsului la 21 august

2021 a fost repartizată/distribuită abia la 9 septembrie 2021, adică peste 19 zile,

în condițiile în care unul din principiile fundamentale ale activității Autorității

Naționale de Integritate este principiul celerității prevăzut la art. 3, fiind astfel

viciată procedura de repartizare aleatorie, în calitate de instrument fundamental

de excludere a factorului uman la repartizarea unei sau altei sesizări.

O logică contrară acestui mecanism ar pune la îndoială obiectivitatea

acțiunilor inspectorului de integritate și, în general, a modului de distribuire în

care a avut loc.

Cu referire la încălcarea termenelor procedurii administrative, a evidențiat

că procedura de control efectuată de către Autoritatea Națională de Integritate

reprezintă o procedură administrativă care urmează să respecte rigorile impuse de

Codul administrativ și legile speciale în materia vizată, dacă nu contravin

principiilor Codului administrativ și sunt absolut necesare (art. 2 alin. (2) Cod

administrativ).

Art. 69 Cod administrativ prevede că procedura administrativă se inițiază

la cerere sau din oficiu. Procedura administrativă inițiată din oficiu începe odată

cu efectuarea primii acțiuni procedural, iar cea inițiată la cerere se consider

inițiată din momentul depunerii cererii.

La modul concret, deși procedura de control a fost inițiată odată cu

depunerea și înregistrarea sesizării/petiției la Autoritatea Națională de Integritate

– 21 august 2021, procedura administrativă a fost finalizată soldată la 16 februarie

2022, odată cu emiterea actului de constatare nr. 50/29, adică cu depășirea vădită

a termenului de 30 zile, de peste 1 an, a cărui prelungire nu a derulat conform

art. 60 alin. (4) Cod administrativ, prin invocarea motivelor și complexității

5

obiectului procedurii de control ce ar justifica prelungirea termenului, precum și

comunicarea în scris participanților la procedura administrativă în termen de 30

zile, împreună cu motivele prelungirii.

În ceea ce privește necesitatea emiterii actului de constatare contestat, a

invocat că la data de 29 octombrie 2021 au fost operate și publicate în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr. 264-265, modificări la Legea nr. 132/2016 cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea nr. 133/2016 privind

declararea averii și a intereselor personale, astfel că, în partea ce ține de

procedurile aflate pe rol, acestea urmează a fi definitivate prin prisma

procedurilor existente la momentul inițierii acestora, cu considerarea prevederilor

noii legi în partea ce ține de sancțiunile aplicate.

Așadar, inspectoratul de integritate, în privința lui Piotr Bratunov a emis și

procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 23/29 din 9 martie 2022, nefiind clar

care au fost raționamentele inspectoratului de integritate de a emite în paralel și

actul de constatare nr. 50/29 din 16 februarie 2022, deoarece inspectoratul de

integritate, în sensul art. 39 alin. (1) lit. a) și b) a din legea enunțată, emite, după

caz, un act de constatare doar dacă solicită încetarea mandatului, a raporturilor de

muncă sau de serviciu al subiectului declarării și aplică pentru acesta interdicție

de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică.

Or, în speță, potrivit părții decizionale, inspectoratul de integritate nu a

soluționat o asemenea sancțiune, deci, în mod ilegal a emis un act de constatare

care nu urma să fie emis, fiind deja sancționat pentru faptele imputate prin prisma

încheierii și declanșării procedurii contravenționale soldate cu procesul verbal

nr. 23/29 din 9 martie 2022.

Cu referire la împuternicirile semnatarului actului de constatare, a

specificat că, potrivit art. 132 alin (1) Cod administrativ, prin emiterea unui act

administrativ individual se înțelege atât emiterea lui de către prim-ministru și

autoritățile publice cu conducere unipersonală, cât și adoptarea lui de către

Guvern și autoritățile publice cu conducere colegială, iar în sensul art. 6 alin. (2)

al aceleiași legi, emiterea unui act administrativ individual, încheierea unui

contract administrativ sau întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică

sunt părți ale procedurii administrative.

Actul de constatare supus contestării este semnat de inspectorul de

integritate Tatiana Pleșca, din numele Inspectoratului de Integritate, care este

parte integrantă a Aparatului Autorității Naționale de Integritate, în conformitate

cu art. 8, 16 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și

Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 9 din 8 februarie 2018 privind

aprobarea structurii și a efectivului-limită ale Autorității Naționale de Integritate.

Or, Tatiana Pleșca nu a avut împuternicirile legale la semnarea actului dc

constatare nr. 50/29 din 16 februarie 2022, deoarece prevederile art. 121 alin. (1)

Cod administrativ stabilesc că semnarea, cu semnătură olografă sau cu semnătură

electronică, a actului administrativ individual se face de conducătorul autorității

6

publice sau de către persoana împuternicită de acesta, dacă legea nu prevede

altfel.

În sensul Legii nr. 132/2016, atribuția privind semnarea actelor

administrative de către inspectorul de integritate nu este prevăzută cu titlu de

excepție de la regula reflectată, iar la materialele procedurii administrative

lipsește o împuternicire eliberată de conducătorul Autorității Naționale de

Integritate, ceea ce determină ilegalitatea actului contestat.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 17, 39, 20, 163, 189, 196, 206 alin. (1)

lit. a), 209 alin. (1) lit. b), (2) Cod administrativ, art. 53 alin. (1) din Constituție,

art. 36 alin. (1) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate.

A solicitat admiterea acțiunii și anularea actului de constatare nr. 50/29 din

16 februarie 2022, emis de către Autoritatea Națională de Integritate, ca fiind

ilegal.

Prin hotărârea din 20 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

acțiunea, ca neîntemeiată.

La 24 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Piotr Bratunov,

reprezentat de avocatul Anatolie Casap a depus recurs motivat împotriva hotărârii

din 20 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia,

casarea hotărârii recurate, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a

acțiunii.

La 28 noiembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Autorității Naționale de Integritate copia cererii de recurs depuse de Piotr

Bratunov, reprezentat de avocatul Anatolie Casap, fiindu-i explicat dreptul de a

depune referință la recursul declarat (f. d. 98).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,

Autoritatea Națională de Integritate nu a făcut uz de dreptul său procedural de a

depune referință.

Examinând admisibilitatea recursului, în raport cu actele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se

declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a

fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

7

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 Cod administrativ

potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară

conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

În conformitate cu art. 110 CPC, termen de procedură este intervalul,

stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Conform art. 111 alin. (1)-(4) CPC, actele de procedură se efectuează în

termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de

procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se

instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de

procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea

actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu

se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului

se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art. 113 CPC, dreptul de a efectua actul de procedură încetează

odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată.

Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua

actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că

termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o

modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității

raporturilor juridice.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li

se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art. 223 Cod administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96–114.

În conformitate cu art. 96 alin. (1) Cod administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice

formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al

8

costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este

adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art. 97 alin. (1) și (3) Cod administrativ, rezultă că

notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în

forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele

forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b)

notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare

recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice

de comunicație dedicate.

Astfel, din actele cauzei cert rezultă că dispozitivul hotărârii contestate a

fost pronunțat de Curtea de Apel Chișinău la 20 iunie 2022, în ședință publică

(f. d. 59).

Se mai constată că în dispozitivul hotărârii din 20 iunie 2022, Curtea de

Apel Chișinău a indicat cu suficientă claritate căile, termenul și modul de atac al

acesteia prevăzut de legislația în vigoare.

La 24 iunie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (1)

Cod administrativ, prin intermediul poștei electronice, Piotr Bratunov,

reprezentat de avocatul Anatolie Casap a depus recurs nemotivat împotriva

hotărârii din 20 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 93).

Se reține că la 25 octombrie 2022, Curtea de Apel Chișinău, prin

intermediul poștei electronice, a notificat participanților la proces spre cunoștință

copia hotărârii motivate din 20 iunie 2022, inclusiv la adresa electronică a

reprezentantului lui Piotr Bratunov, avocatul Anatolie Casap, XXXXX, adresa

respectivă fiind inserată în antetul cererii de chemare în judecată (f. d. 4, 95).

La fel, actele cauzei atestă că adresa electronică nominalizată a mai fost

utilizată pentru corespondența dintre Curtea de Apel Chișinău și avocatul

Anatolie Casap în calitate de reprezentant al lui Piotr Bratunov, pe parcursul

examinării cauzei, inclusiv pentru depunerea cererilor, expedierea citațiilor și

comunicarea actelor de dispoziție judecătorești (f. d. 43, 51, 54, 90).

Mai mult, adresa electronică a reprezentantului lui Piotr Bratunov, avocatul

Anatolie Casap este indicată și în antetul cererii de recurs nemotivate (f. d. 93),

respectiv, notificarea hotărârii motivate a primei instanțe a fost efectuată în mod

legal.

Așadar, având în vedere cele expuse mai sus, se înțelege că termenul de 30

de zile, prevăzut la art. 245 alin. (2) Cod administrativ, pentru prezentarea

recursului motivat a început să curgă la data de 26 octombrie 2022, ziua imediat

următoare datei notificării hotărârii motivate a Curții de Apel Chișinău și a expirat

la data de 24 noiembrie 2022.

Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, Piotr Bratunov,

reprezentat de avocatul Anatolie Casap nu a depus motivarea recursului în

interiorul acestui termen și chiar nici până în prezent, motiv pentru care survin

consecințele art. 246 alin. (2) lit. e) Cod administrativ – recursul se declară

inadmisibil, în special, când motivarea recursului nu a fost depusă.

9

Or, în speță au relevanță prevederile art. 65 alin. (1) Cod administrativ, care

statuează expres că, culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie

reprezentatului.

Mai cu seamă că instanței de recurs nu i-au fost prezentate probe care ar

indica la rezolvirea contractului de asistență juridică de către recurent cu avocatul

Anatolie Casap, fapt ce atestă în continuare existența raporturilor de reprezentare

dintre Piotr Bratunov și avocatul Anatolie Casap în cauza dedusă judecății.

Sub aspectul dat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că, recursul depus împotriva

deciziei/hotărârii Curții de Apel este o cale de atac de drept, vizând în

exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat. Respectiv, dezvoltarea

recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu

claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de

lege, sunt de natură să facă vizibile ilegalitatea deciziei/hotărârii contestate.

Așadar, recurentul Piotr Bratunov nu s-a conformat prevederilor legale și

a formulat o cerere de recurs nemotivată, fără a evidenția motivele ilegalității și

netemeiniciei hotărârii recurate, limitându-se doar la manifestarea dezacordului

față de soluția pronunțată în apel. Această circumstanță face imposibilă

exercitarea controlului judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de

atac.

Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția

instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de

ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o decizie neîntemeiată. Condiția legală a expunerii motivelor de recurs implică

determinarea greșelilor anume imputate instanței ierarhice inferioare, cu

expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul

echivoc al recursului depus de Piotr Bratunov, reprezentat de avocatul Anatolie

Casap, or, ultimul fiind interesată în soarta soluționării prezentului litigiu, urma

să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin

depunerea motivării recursului în termenul stabilit de lege, care să corespundă

exigențelor impuse de legiuitor, condiție însă ce nu se atestă la caz.

Din aceste considerente și având în vedere că în cazul examinării recursului

depus de Piotr Bratunov, reprezentat de avocatul Anatolie Casap, se va încălca

principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l declara inadmisibil, or, ține

10

de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale

de acces la justiție (cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova, hotărâre din

31 ianuarie 2012 și cauza SA Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din

10 iulie 2012).

În conformitate cu art. 230, 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul depus de Piotr Bratunov, reprezentat de avocatul Anatolie Casap

se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

11