3ra-1153/22 — contestarea actului administrativ si compensarea cheltuielilor de judecata

3ra-1153/22 — contestarea actului administrativ si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1153/22

2-22035775-01-3ra-04112022

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

DECIZIE

8 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Ala Cobăneanu

examinând recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Ilie Stăvilă împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la

contestarea actului administrativ și compensarea cheltuielilor de judecată

împotriva hotărârii din 3 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admisă parțial acțiunea

constată:

La 15 martie 2022, Ilie Stăvilă, reprezentat de avocatul Veronica Pascal a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire

la contestarea actului administrativ și compensarea cheltuielilor de judecată.

În susținerea acțiunii a indicat că, la 16 februarie 2022, Autoritatea Națională de

Integritate a emis actul de constatare nr. 49/31 privind încălcarea regimului juridic al

conflictului de interese, prin care a decis:

1) Constatarea încălcării regimului juridic al conflictelor de interese, manifestat

prin nesoluționarea și semnarea directă a actelor administrative și încheierea actelor

administrative/juridice, care vizează persoana apropiată de către Primarul sat. Capaclia,

Ilie Stăvilă;

2) Declanșarea procesului contravențional în temeiul art. 39 alin. (1) lit. a) din

Legea nr. 132 din 17 iunie 2016;

3) Sesizarea instanței competente sau autorității responsabile de numire în funcție,

în termen de 5 zile din momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv, în

vederea încetării raporturilor de muncă ori serviciu cu Ilie Stăvilă din funcția de primar;

1

4) Decăderea lui Ilie Stăvilă din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție

de demnitate publică, inclusiv și mandatul de primar, pe o perioadă de 3 ani; înscrierea

în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică.

A menționat că inspectorul de integritate, cu încălcarea dispozițiilor art. 39 din

Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în

lipsa determinării prejudiciului adus interesului public, în lipsa verificării

existenței/inexistenței abaterilor anterioare, a aplicat ridicarea mandatului de primar.

Totodată, inspectorul de integritate a neglijat și prevederile Legii nr. 263 din 16

noiembrie 2012 privind interpretarea art. 7 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 768 din 2

februarie 2000 privind statutul alesului local și a aplicat cele mai severe sancțiuni pentru

abateri minore.

Pentru a evita conflictul de interese s-a încercat și de a delega atribuțiile primarului

aferente persoanei secretarului, dar Oficiile Teritoriale ale Cancelariei de Stat,

interpretând restrictiv legislația în domeniul administrației publice locale, notifică actele

prin care primarul deleagă unele atribuții secretarului sau altui funcționar din cadrul

primăriei. Astfel, se creează un cerc vicios, care nu duce la soluționarea echitabilă a

problemei, or, primarul nu poate delega atribuțiile, dar nici nu poate semna actul

administrativ, care urma a fi emis în temeiul legislației.

A notat că obligațiile contractuale care urmau a fi executate nu fac parte din

obligațiile funcției publice care o exercită, nu gestionează resurse financiare sau bunuri

de valoare, iar legea nu specifică clar persoanele care pot cădea sub conflict de interese,

ceea ce face aplicarea legii neuniformă și abuzivă.

A consemnat că actele administrative semnate de primar, au fost emise ca rezultat

al adoptării unor decizii ale Consiliului local prin care primarul a fost desemnat ca

persoană responsabilă de executare.

A invocat că deși aparent la caz se confirmă întrunirea primului element constitutiv

al conflictului de interese, deoarece reclamantul a semnat în calitate de primar acte

administrative, fapt consumat prin semnare, totuși, în condițiile în care din dispozițiile

legale pertinente reiese că acțiunile/inacțiunile imputate prin actul de constatare sunt

atribuite la categoria delictelor, pentru comiterea cărora legea instituie sancțiuni, acesta

urmează să beneficieze de efectele prezumției nevinovăției instituite de art. 21 din

Constituție.

În acest mod, anume inspectorului de integritate îi revine sarcina de a dovedi că

emiterea unui act principal și subsecvent din numele primăriei era capabil să influențeze

exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de demnitate

publică de către reclamant, or, actele administrative se referă la funcția de tractorist.

A opinat că inspectorul de integritate nu a probat existența conflictului de interese

imputat, motiv pentru care actul contestat este pasibil anulării, inclusiv pe motivul că

lipsa delictului respectiv exclude posibilitatea survenirii răspunderii primarului,

prevăzute de art. 23 din Legea privind declararea averii și intereselor personale nr. 133

din 17 iunie 2016 și, respectiv, de aplicare a sancțiunilor prevăzute de această normă în

raport cu reclamantul.

În context, a subliniat că din motiv că nu a fost influențată exercitarea mandatului,

nu a fost demonstrată existența prejudiciului material, iar actele administrative au fost

2

semnate după adoptarea deciziei Consiliului local, acesta a fost în drept să considere că

nu există conflict de interese.

La fel, a menționat că prevederile art. 23 alin. (6) din Legea nr. 133 din 17 iunie

2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate contravin prevederilor art. 54 alin.

(4) din Constituție, or, primarul este lipsit pe o perioadă de 3 ani de exercitarea

mandatului, încredințat de cetățeni pe un termen de 4 ani, drept care a fost realizat prin

vot liber exprimat, alegere care le aparține.

Mai mult, ridicarea mandatului generează compromiterea programelor locale și

prestarea serviciilor publice locale și, în rezultat, micșorarea credibilității aleșilor locali

și autorităților locale, în lipsa unui prejudiciu cauzat.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 189, 191, 204, 206, 214, 224 alin. (1) lit. a)

Cod administrativ.

A solicitat anularea actului de constatare nr. 49/31 din 16 februarie 2022 emis de

Autoritatea Națională de Integritate, ca fiind ilegal, precum și compensarea din contul

pârâtului a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 3 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă parțial

acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ilie Stăvilă împotriva Autorității

Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de constatre nr. 49/31 din

16 februarie 2022.

Au fost anulate pct. 3-5 din actul de constatare nr. 49/31 din 16 februarie 2022,

întocmit în privința lui Ilie Stăvilă de către Autoritatea Națională de Integritate.

În rest, pretențiile din acțiunea formulată de Ilie Stăvilă, au fost respinse ca

neîntemeiate.

La 6 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Autoritatea Națională de

Integritate a depus recurs nemotivat împotriva hotărârii din 3 octombrie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, iar la 7 noiembrie 2022, a prezentat motivarea recursului, solicitând

admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii recurate, cu emiterea în partea casată a

unei noi decizii, prin care acțiunea să fie respinsă integral.

În motivarea recursului a invocat că inspectorul de integritate a explicat și a

justificat în mod corespunzător decizia de aplicare a prevederilor art. 39 alin. (1) lit. b)

din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, și

anume sancțiunea de încetare a mandatului de primar și interdicția de a ocupa o funcție

publică, funcție de demnitate publică și mandatul de primar pentru perioada de 3 ani, cu

înscrierea în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție

publică sau de demnitate publică.

Respectiv, a calificat drept nefondate expunerile primei instanțe, precum că

inspectorul de integritate a omis să-și motiveze sancțiunile aplicate în privința lui Ilie

Stăvilă, prin prisma principiului proporționalității, incovând în motivarea aplicării

acestui principiu doar teze generale, care nu au fost raportate la obiectul încălcărilor

admise, deși inspectorul de integritate s-a expus detaliat și la concret referitor la

circumstanțele cauzei.

Or, inspectorul de integritate a reținut că Ilie Stăvilă a admis abateri sistemice și

diversificate de la cadrul normativ privind declararea și soluționarea conflictelor de

interese (de natura abaterii, de numărul și durata abaterilor).

3

Astfel, inspectorul de integritate a decis că, dat fiind natura abaterilor, numărul și

durata acestora, prejudiciul adus interesului public și funcția publică deținută, este

oportună aplicarea prevederilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 132 din 17 iunie

2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

A exprimat dezacordul față de poziția primei instanței, inclusiv și cu expunerile din

pct. 74 al hotărârii, și anume că la judecarea cauzei, s-a constatat că prin actele

administrative/juridice nu au fost cauzate prejudicii bugetului autorității publice locale,

iar Ilie Stăvilă nu a realizat beneficii din acest acte.

Pentru determinarea faptului dacă au fost sau nu aduse prejudicii interesului public,

urmează să se țină cont de prezența unuia sau mai multor criterii indicate la art. 39 alin.

(5) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Astfel, prejudiciul material cauzat este unul dintre criterii, însă nu unicul și nici nu cel

obligatoriu, iar la caz, inspectorul de integritate a constatat că prejudiciul adus

interesului public a fost unul de imagine (afectarea reputației autorității/instituției

publice).

Finalmente, a calificat drept neîntemeiată poziția Curții de Apel Chișinău, precum

că inspectorul de integritate nu a argumentat necesitatea aplicării sancțiunii de încetare

a mandatului de primar și aplicarea interdicției de a deține o funcție publică sau de

demnitate publică, inclusiv funcția de primar pentru un termen de 3 ani, cu înscrierea în

Registrul de stat al persoanelor care au interdicția de a ocupa o funcție publică sau de

demnitate publică sau de demnitate publică, prin ce a încălcat principiul

proporționalității și ar fi depășit limitele dreptului discreționar, or, raportată la

circumstanțele enunțate și la cadrul normativ incident, sancțiunea aplicată este legală și

proporțională.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție

recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

În speță, se constată că dispozitivul hotărârii Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțat în ședință publică la 3 octombrie 2022 și a fost notificat recurentei prin

intermediul poștei electronice la data de 4 octombrie 2022 (f. d. 68).

Este cert și faptul că la 6 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice,

Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs nemotivat împotriva hotărârii din

3 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 70).

Hotărârea motivată din 3 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

la adresa electronică a Autorității Naționale de Integritate, la 31 octombrie 2022, fapt

confirmat prin extrasul de pe poșta electronică (f. d. 72).

4

Instanța de recurs reține că la 7 noiembrie 2022, Autoritatea Națională de

Integritate a prezentat motivarea recursului împotriva hotărârii din 3 octombrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău (f. d. 74-75 ).

Astfel, recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate împotriva hotărârii

din 3 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

La 8 noiembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat prin intermediul poștei

electronice în adresa lui Ilie Stăvilă și a reprezentantului acestuia, avocatul Veronica

Pascal, copia cererii de recurs depuse de Autoritatea Națională de Integritate, fiindu-i

explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat (f. d. 78).

Însă, deși avocatul Veronica Pascal, care reprezintă interesele lui Ilie Stăvilă, a

confirmat recepționarea recursului încă la data de 8 noiembrie 2022 (f.d. 79), până la

data stabilită pentru examinarea recursului, intimatul Ilie Stăvilă nu a făcut uz de dreptul

său procedural și nu a depus referință.

Prin încheierea din 14 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus

de Autoritatea Națională de Integritate a fost numit pentru examinare în complet din 5

judecători (f.d. 80-81).

În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticile recurentei, au

fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat, care urmează a fi admis,

cu casarea parțială a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii în această parte,

prin care se respinge pretenția lui Ilie Stăvilă împotriva Autorității Naționale de

Integritate cu privire la anularea punctelor 3, 4 și 5 din actul de constatare nr. 49/31

din 16 februarie 2022, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție casează parțial decizia instanței de apel și emite o altă decizie

în partea casată.

În corespundere cu art. 21 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte

acte normative.

Conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de

judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și

volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile

lor de reclamare a probelor.

Potrivit art. 244 alin. (2), în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ,

pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia,

dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se

5

aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

Art. 194 alin. (2) Cod administrativ, prevede că în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința

existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

La fel, art. 219 alin. (1) - (2) Cod administrativ, stipulează că instanța de judecată

este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea

greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor,

completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare

constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de

fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Recapitulând esența litigiului, instanța de recurs reține următoarea stare de fapt.

După cum denotă actele cauzei, la 30 noiembrie 2021, în cadrul Autorității

Naționale de Integritate a fost înregistrată sesizarea depusă de Mihail Postu, prin care a

solicitat verificarea respectării regimului juridic al conflictelor de interese de către Ilie

Stăvilă, primar al satului Capaclia, raionul Cantemir (f. d. 13 dosar administrativ).

Prin procesul-verbal de inițiere a controlului nr. 1270/31 din 22 decembrie 2021 s-

a dispus inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese de către Ilie Stăvilă, primar al satului Capaclia, raionul Cantemir, în raport cu

cazul sesizat (f. d. 9-12 dosar administrativ).

La finele controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese de către Ilie Stăvilă a fost emis actul de constatare nr. 49/31 din 16 februarie

2022 al Autorității Naționale de Integritate, prin care a fost constatată: 1) încălcarea

regimului juridic al conflictelor de interese de către Ilie Stăvilă, în exercitarea

mandatului de primar al satului Capaclia raionul Cantemir, manifestat prin nedeclararea

și nesoluționarea conflictului de interese și semnarea actelor administrative/juridice în

raport cu persoana apropiată; 2) a fost dispusă declanșarea procesului contravențional

în contextul art. 39 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate; 3) a fost dispusă sesizarea instanței de judecată competente sau

autoritatea responsabilă de numire în funcție, în termen de 5 zile din momentul în care

actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea încetării raporturilor de muncă ori de

serviciu cu Ilie Stăvilă, din funcția de Primar al satului Capaclia raionul Cantemir; 4) a

fost decăzut Ilie Stăvilă, din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de

demnitate publică, inclusiv funcția de primar, pe o perioadă de 3 ani, din data eliberării

sau destituirii din funcție de primar al satului Capaclia, raionul Cantemir; 5) a fost înscris

Ilie Stăvilă în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție

publică sau de demnitate publică, din data eliberării sau destituirii din funcția de primar

al satului Capaclia, raionul Cantemir; 6) cu aducerea la cunoștință lui Ilie Stăvilă, primar

al satului Capaclia, raionul Cantemir, prezentul Act de constatare și informarea despre

dreptul de a-l contesta, în termen de 30 de zile de la emitere, la Curtea de Apel Chișinău

(f. d. 1-8 dosar administrativ).

Nefiind de acord cu actul de constatare nr. 49/31 din 16 februarie 2022, la 15 martie

2022, Ilie Stăvilă, reprezentat de avocatul Veronica Pascal a depus cerere de chemare în

6

judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate, prin care a solicitat anularea

acestuia și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 1-5).

Fiind investită cu soluționarea cauzei în fond, Curtea de Apel Chișinău, prin

hotărârea din 3 octombrie 2022, a admis parțial acțiunea în contencios administrativ

înaintată de Ilie Stăvilă și a anulat pct. 3-5 din actul de constatare nr. 49/31 din

16 februarie 2022, întocmit în privința lui Ilie Stăvilă de către Autoritatea Națională de

Integritate. În rest, pretențiile din acțiunea formulată de Ilie Stăvilă, au fost respinse ca

neîntemeiate (f. d. 60-67).

În conformitate cu dispozițiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016

cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, actele de constatare menționate la art.

34 alin.(1) și (2) pot fi contestate la Curtea de Apel Chișinău, în termen de 30 de zile de

la emitere, de către persoana supusă controlului, de către autorul sesizării sau de către

persoanele menționate la art. 33 alin. (4) și (5), afectate nemijlocit de acesta.

Raportând la caz prevederile legale sus citate, instanța de recurs menționează că

actul de constatare nr. 49/31 din 16 februarie 2022, emis de Autoritatea Națională de

Integritate în privința lui Ilie Stăvilă, a fost contestat de către acesta în termenul prevăzut

de lege, având în vedere faptul că actul de constatare al Autorității Naționale de

Integritate a fost emis la data de 16 februarie 2022, iar Ilie Stăvilă a depus prezenta

cerere de chemare în judecată la data de 15 martie 2022, cu respectarea termenului de

înaintare a acțiunii în contencios administrativ.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție decelează că obiect al litigiului dedus judecății îl constituie actul de constatare

nr. 49/31 din 16 februarie 2022, întocmit în privința lui Ilie Stăvilă de către Autoritatea

Națională de Integritate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reiterează că potrivit punctelor 1 și 2 din actul de constatare nr. 49/31 din

16 februarie 2022 al Autorității Naționale de Integritate a fost stabilită încălcarea

regimului juridic al conflictelor de interese de către Ilie Stăvilă, în exercitarea

mandatului de primar al satului Capaclia, raionul Cantemir, manifestat prin nedeclararea

și nesoluționarea conflictului de interese și semnarea actelor administrative/juridice în

raport cu persoana apropiată și dispusă declanșarea procesului contravențional în

contextul art. 39 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate.

La caz, instanța de recurs consideră relevant faptul că deși aceste puncte au fost

contestate de către reclamantul Ilie Stăvilă, prin hotărârea din 3 octombrie 2022, Curtea

de Apel Chișinău a respins ca neîntemeiate pretențiile respective, iar Ilie Stăvilă nu a

contestat respectiva soluție a primei instanțe.

Prin urmare, instanța de recurs deduce că prin inacțiunile sale, intimatul Ilie Stăvilă

a recunoscut indirect încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Ilie

Stăvilă, în exercitarea mandatului de primar al satului Capaclia, raionul Cantemir,

manifestat prin nedeclararea și nesoluționarea conflictului de interese și semnarea

actelor administrative/juridice în raport cu persoana apropiată.

7

Totodată, instanța de recurs reține că, la caz a fost sesizată de Autoritatea Națională

de Integritate să examineze legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe în partea

admiterii acțiunii lui Ilie Stăvilă, referitor la anularea punctelor 3, 4 și 5 din actul de

constatare nr. 49/31 din 16 februarie 2022, întocmit în privința lui Ilie Stăvilă de către

Autoritatea Națională de Integritate.

Potrivit art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ și art.

219 alin. (3) Cod administrativ, instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele

pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de

participanții la proces.

Ținând cont de conjunctura circumstanțelor de fapt și a normelor precitate, întru

respectarea limitelor judecării recursului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decelează că obiect al prezentei

proceduri de recurs inițiate la cererea de recurs depusă de Autoritatea Națională de

Integritate, constituie punctele 3, 4 și 5 din actul de constatare nr. 49/31 din 16 februarie

2022, întocmit în privința lui Ilie Stăvilă de către Autoritatea Națională de Integritate.

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, în partea contestată,

în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în recurs, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că prima

instanță a interpretat eronat normele de drept material și a dat o apreciere greșită

materialului probator anexat la dosar, fapt ce a dus la adoptarea soluției neîntemeiate de

admitere a pretențiilor lui Ilie Stăvilă împotriva Autorității Naționale de Integritate cu

privire la anularea punctelor 3, 4 și 5 din actul de constatare nr. 49/31 din 16 februarie

2022.

Instanța de recurs relevă că prima instanță a conchis că prin semnarea de către Ilie

Stăvilă, în calitate de primar al satului Capaclia, raionul Cantemir a actelor enunțate în

actul de constatare, în raport cu persoana apropiată și anume fratele acestuia - Liviu

Stăvilă, precum și în raport cu GȚ „Stăvilă Ilie Vasile”, a cărui fondator este însuși

reclamantul, Ilie Stăvilă a neglijat în continuu și sistematic normele imperative ale Legii

privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, prin

nedeclararea și nesoluționarea conflictelor de interese.

Este de menționat că Ilie Stăvilă nu a contestat în această parte hotărârea instanței

de judecată.

Conform art. 23 alin. (1), (4) și (6) din Legea privind declararea averii și a

intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția în vigoare la data emiterii

actului contestat, încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere disciplinară,

contravențională, civilă sau penală, după caz.

Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o

cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin

intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea

unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie

temei pentru tragere la răspundere contravențională, penală și/sau, după caz, pentru

revocarea, destituirea sau încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu

ale subiectului în cauză.

8

Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit prevederilor alin. (3)-

(5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate

publică, cu excepția funcțiilor eligibile, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau

destituirii din funcția publică ori de demnitate publică respectivă sau din data încetării

de drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, ea nu mai poate

ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

În conformitate cu art. 39 alin. (1) lit. b), alin. (2) și (3) din Legea nr. 132 din

17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în cazul în care se

constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese ori încălcarea

regimului juridic al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de

integritate după caz, emite un act de constatare în care solicită încetarea mandatului, a

raporturilor de muncă sau de serviciu ale subiectului declarării și aplică pentru acesta

interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică.

Inspectorul de integritate decide dacă dispune măsurile menționate la alin.(1) lit.

b) în funcție de gradul de vinovăție al subiectului declarării, de natura abaterii, de

numărul și durata abaterilor, de comiterea unor abateri similare anterior, de prejudiciul

adus interesului public și de funcția publică deținută.

Dacă actul de constatare rămâne definitiv, Autoritatea sesizează, în termen de cel

mult 5 zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în

funcție a subiectului declarării în vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă

sau de serviciu ale acestuia.

În interpretarea corectă a normelor precitate, instanța de recurs consideră necesar

să evidențieze că prin modificările operate prin Legea nr. 130 din 07 octombrie 2021

inspectorul de integritate a fost investit de legiuitor cu dreptul discreționar care i-ar

permite aplicarea anumitor măsuri în cazul în care se constată nedeclararea sau

nesoluționarea unui conflict de interese.

Potrivit art. 225 alin. (2) Cod administrativ, verificarea exercitării de către

autoritatea publică a dreptului discreționar se limitează la faptul dacă autoritatea

publică: a) și-a exercitat dreptul discreționar; b) a luat în considerare toate faptele

relevante; c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar; d) și-a exercitat

dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.

Aici este de notat că dreptul discreționar al autorității publice reprezintă

posibilitatea autorității de a alege între mai multe consecințe juridice, care implică

discreția autorității publice de a decide și/sau discreția alegerii măsurii la care va

recurge.

În exercitarea dreptului discreționar autoritatea publică nu este liberă în adoptarea

unei soluții după propria convingere sau dorință. Activitatea administrativă și soluția

adoptată trebuie să se fundamenteze pe respectarea principiului legalității, să rezulte

dintr-o conduită exercitată cu bună-credință, în limitele legal stabilite și cu respectarea

scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul.

Astfel, la caz inspectorul de integritate decide dacă dispune aplicarea măsurilor

prevăzute de art. 39 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate, în funcție de gradul de vinovăție al subiectului

declarării, de natura abaterii, de numărul și durata abaterilor, de comiterea unor abateri

similare anterior, de prejudiciul adus interesului public și de funcția publică deținută.

9

Instanța de recurs notează că prima instanță constatând încălcarea regimului

conflictelor de interese, prin nedeclararea și nesoluționarea conflictelor de interese de

către Ilie Stăvilă, și respectiv legalitatea punctelor 1 și 2 din actul de constatare nr. 49/31

din 16 februarie 2022, neîntemeiat a anulat punctele 3, 4, 5 din actul de constatare

menționat.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție conchide că prima instanță greșit a concluzionat că măsurile aplicate

de inspectorul de integritate și indicate la punctele 3, 4, 5 din actul de constatare

nr. 49/31 din 16 februarie 2022 urmau a fi verificate prin prisma principiului

proporționalității.

Or, legiuitorul a stabilit expres la art. 39 alin. (2) din Legea nr. 132 din 17 iunie

2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, care sunt criteriile de care

urmează să țină cont inspectorul de integritate la aplicarea măsurilor prevăzute de art.

39 alin. (1) lit. b) din Legea citată.

Prin urmare, având în vedere natura abaterilor, numărul și durata abaterilor,

prejudiciul adus interesului public și funcției publice deținute, instanța de recurs

constată că inspectorul de integritate întemeiat a ajuns la concluzia de a solicita încetarea

mandatului deținut de Ilie Stăvilă și de a-l decădea din dreptul de a exercita o funcție

publică sau o funcție de demnitate publică, inclusiv funcția de primar, pe o perioadă de

3 ani, din data eliberării sau destituirii din funcția de primar al satului Capaclia, raionul

Cantemir, cu înscrierea acestuia, în Registrul de stat al persoanelor care au interdicția

de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, din data eliberării sau destituirii

din funcția de primar al satului Capaclia, raionul Cantemir.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție menționează că prima instanță într-un mod eronat a concluzionat că

la aplicarea măsurilor restrictive, inspectorul de integritate nu a ținut cont că prin actele

administrative/juridice nu au fost cauzate prejudicii bugetului autorității publice locale,

iar Ilie Stăvilă nu a realizat careva beneficii din aceste acte.

Or, contrar acestei alegații a primei instanțe, instanța de recurs relevă că art. 39

alin. (5) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate stabilește expres că la aprecierea faptului dacă sunt aduse daune interesului

public se va ține cont în principal de caracterul sistematic sau unitar al abaterii, de

numărul de persoane afectate, de mărimea prejudiciului material cauzat, de consecințele

abaterii la nivel local, național sau internațional, de afectarea reputației

autorității/instituției publice sau a bunei funcționări a acesteia, precum și de alte

circumstanțe care ar afecta interesul public.

Astfel, în speță, inspectorul de integritate a motivat prejudiciul adus interesului

public, ca fiind unul de imagine, manifestat prin atingerea în mod sistematic, a reputației

autorității, imaginii și prestigiului funcției de primar, ca efect al încălcării regimului

juridic al conflictelor de interese de către Ilie Stăvilă.

În context, instanța de recurs relevă că în punctele 26 și 27 ale deciziei de

inadmisibilitate nr. 109 din 06 septembrie 2022, Curtea Constituțională a reamintit că

legislatorul a definit în mod clar tipurile de conflicte de interese și întinderea acestora,

10

respectiv consecințele lor în funcție de acțiunea/inacțiunea subiectului și circumstanțele

cazului. Astfel, prevederile legale criticate reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea

transparenței în exercitarea funcțiilor publice și, mai mult, au ca scop garantarea

exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice.

Cu privire la pretinsa încălcare a articolului 38 din Constituție, Curtea a reținut că

prin stabilirea unor condiții privind regimul juridic al conflictelor de interese pentru

funcțiile de primar, președinte sau vicepreședinte de consiliu local legislatorul nu a

afectat dreptul de vot al cetățenilor și nici dreptul lor de a fi aleși. Curtea a reiterat că

prevederile articolului 38 alin.(3) din Constituție nu prevăd și nici nu presupun dreptul

celui ales de a-și exercita ulterior funcția fără nicio limitare, în afara oricăror condiții ale

legii.

La caz, este cert că la aplicarea măsurilor restrictive față de Ilie Stăvilă, în calitate

de primar al satului Capaclia, raionul Cantemir, la punctele 3, 4, 5 din actul de constatare

nr. 49/31 din 16 februarie 2022, Autoritatea Națională de Integritate și-a exercitat

dreptul discreționar, cu luarea în considerare a tuturor faptelor relevante, cu respectarea

limitelor legale și conform scopului acordat de lege, prin prisma criteriilor stabilite la

art. 39 alin. (2) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională

de Integritate.

Sintetizând cele reliefate supra instanța de recurs constată netemeinicia pretențiilor

lui Ilie Stăvilă cu privire la anularea punctelor 3, 4 și 5 din actul de constatare nr. 49/31

din 16 februarie 2022, prin urmare netemeinicia hotărârii primei instanțe în partea

admiterii acestor pretenții.

Pentru motivele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa

parțial hotărârea din 3 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău în partea admiterii

acțiunii lui Ilie Stăvilă și anulării punctelor 3, 4 și 5 din actul de constatare nr. 49/31 din

16 februarie 2022, întocmit în privința lui Ilie Stăvilă de către Autoritatea Națională de

Integritate, cu emiterea în această parte a unei noi decizii de respingere a pretențiilor lui

Ilie Stăvilă împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea pct. 3, 4

și 5 din actul de constatare nr. 49/31 din 16 februarie 2022.

Dat fiind faptul că în rest hotărârea primei instanțe nu a fost contestată cu recurs,

instanța de recurs consideră inoportun, de a se expune cu privire la legalitatea acesteia

în partea necontestată.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) și art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

decide:

Se admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.

Se casează parțial hotărârea din 3 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Ilie Stăvilă împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului

administrativ și compensarea cheltuielilor de judecată, și anume în partea admiterii

11

parțiale a acțiunii înaintate de Ilie Stăvilă și anulării punctelor 3, 4 și 5 din actul de

constatare nr. 49/31 din 16 februarie 2022, întocmit în privința lui Ilie Stăvilă de către

Autoritatea Națională de Integritate, și în această parte se emite o nouă decizie prin care:

Se resping ca neîntemeiate pretențiile lui Ilie Stăvilă împotriva Autorității

Naționale de Integritate cu privire la anularea punctelor 3, 4 și 5 din actul de constatare

nr. 49/31 din 16 februarie 2022, întocmit în privința lui Ilie Stăvilă de către Autoritatea

Națională de Integritate.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva

judecătorul

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Ala Cobăneanu

12