2ra-1739/22 — incasarea pensiei de intretinere a copilului minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea pensiei de intretinere a copilului minor
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-1739/22 — incasarea pensiei de intretinere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ra-1739/2022
2-21185898-01-2ra-14122022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N. Lupașcu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, V. Buhnaci, V. Sîrbu)
Î N C H E I E R E
11 ianuarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecători Mariana Pitic
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Țonu Albert,
reprezentat de avocatul Negrei Nicolae,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Țurcan
Galina împotriva lui Țonu Albert privind încasarea pensiei de întreținere a
copilului,
împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 16 decembrie 2021, Țurcan Cristina s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată împotriva lui Țonu Albert privind încasarea pensiei de întreținere a
copilului minor.
În motivarea acțiunii a indicat că s-au aflat în relație de concubinaj cu Țonu
Albert. Din această relație s-au născut doi copii comuni, Xxxx, născut la xxxx și
Xxxx, născută la xxxx, care se află la educarea și întreținerea Cristinei Țurcan.
Treptat relația lor s-a înrăutățit, în ultima perioadă fiind frecvente certuri, după care
nu mai comunică cu pârâtul.
A relatat că, pârâtul are o atitudine neglijentă în raport cu copiii minori, nu
contribuie cu nimic la educarea și întreținerea acestora, astfel, nu-și execută
obligațiile părintești. Au fost și cazuri de aplicare a violenței fizice din partea
pârâtului asupra reclamantei, fapt ce a prejudiciat nu doar reclamanta, dar și copiii
minori care au asistat la acțiuni de violență, fapt constatat și prin hotărârea din 24
martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.
A menționat reclamanta că, urmează de luat în considerare prevederile art. 79
din Codul familiei, care stipulează la general cheltuielile necesare pentru o bună
dezvoltare a copiilor, anume participarea lui Țonu Albert la cheltuielile
suplimentare în caz de asistență medicală, perfectarea actelor copiilor, grădiniță,
studii, diferite cursuri educaționale. Are speranța ca Țonu Albert va suporta
cheltuielile suplimentare, care sunt necesare și practic obligatorii pentru
întreținerea, dezvoltarea și creșterea armonioasă a copiilor minori.
1
Consideră că încasarea pensiei alimentare pentru copiii minori Xxxx, născut
la xxxx și Xxxx, născută la xxxx, în sumă de 4 000 de lei pentru fiecare copil în
parte ar fi echitabil și proporțional cu vârsta copiilor, necesitățile lor materiale și
veniturile pârâtului.
A solicitat Țurcan Cristina încasarea de la Țonu Albert a pensiei de întreținere
a copiilor minori în sumă bănească fixă de 4 000 de lei lunar pentru fiecare copil și
încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 21 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a
fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Țurcan Cristina.
S-a încasat de la Țonu Albert în beneficiul Cristinei Țurcan, pensia pentru
întreținerea copiilor minori, Xxxx, născut la xxxx și Xxxx, născută la xxxx, în
mărime fixă de 2 500 de lei lunar pentru fiecare copil începând cu data înaintării
acțiunii în judecată – 16 decembrie 2021 și până la atingerea majoratului copiilor.
S-a încasat de la Țonu Albert în beneficiul Cristinei Țurcan suma de 6 500 de
lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.
S-a încasat de la Țonu Albert, în beneficiul statului taxa de stat în sumă de
1800 de lei.
La 05 aprilie 2022, Țonu Albert, reprezentat de avocatul Negrei Nicolae, a
depus cerere de apel împotriva hotărârii din 21 martie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii instanței
de fond cu pronunțarea unei decizii noi prin care să fie încasată pensia în sumă fixă
de 2 000 de lei pentru fiecare copil.
Prin decizia din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă
cererea de apel depusă de Țonu Albert, reprezentat de avocatul Negrei Nicolae și a
fost menținută hotărârea din 21 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că, prima instanță just a
concluzionat că la caz urmează de a dispune încasarea de la Țonu Albert a pensiei
pentru întreținerea copiilor minori, Xxxx și Xxxx, în mărime de 2500 de lei.
Astfel, informația de la Biroul Național de Statistică privind minimul de existenta
al copiilor cu vârsta între 1-6 ani pentru orașe mari în mărime de 2093,7 de lei, nu
are un caracter obligatoriu pentru instanțele de judecată la stabilirea cuantumului
pensiei de întreținere a copilului minor, aceasta având un caracter de reper, de
recomandare, respectiv, aceasta se stabilește în funcție de interesele copilului și
posibilitățile economice ale ambilor părinți, locul de muncă al acestora, ocupația
lor, precum și faptul cu cine din părinți au rămas stabiliți cu traiul copiii minori.
Menționează Curtea de Apel Chișinău că nu poate admite nicidecum
încasarea unei pensii de întreținere într-un cuantum de 2 000 de lei lunar pentru
fiecare copil, or acest fapt este în contradicție cu interesul superior al copiilor, iar
stabilirea unei pensii în mărimea pretinsă de apelant, pentru creșterea a doi copii
este inechitabilă și în raport cu intimata Țurcan Cristina, căreia efectiv îi revine
sarcina de îngrijire, educare, creștere și susținere atât materială, cât și morală a
copiilor. Or, fiind stabilit locul de trai al copiilor minori cu mama, în mod evident,
aceasta contribuie la creșterea, educația și întreținerea copiilor, atât în plan
material, cât și moral și emoțional, având sarcini suplimentare precum îngrijirea
zilnică și igiena copiilor, procurarea produselor alimentare și prepararea hranei,
activități educative, apelantului în acest sens revenindu-i doar obligația de achitare
2
a pensiei alimentare.
Cu referire la încasare cheltuielilor de judecată instanța de apel a relatat că, la
încasarea cheltuielilor pentru asistenta juridică, instanța de fond a ținut cont de
complexitatea cauzei, de faptele stabilite, de volumul de lucru, apreciind
necesitatea cheltuielilor, realmente angajate și rezonabile ca mărime, fapt pentru
care a concluzionat că cheltuielile de asistenta juridică ale reclamantei urmează a fi
recuperate în sumă de 6 500 de lei, considerându-le ca cheltuieli necesare, care au
fost în mod real suportate.
La 28 noiembrie 2022, Țonu Albert, reprezentat de avocatul Negrei Nicolae, a
declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel din 21 octombrie 2022.
În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel nu a aplicat legea care
trebuia să fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată, aprecierea
probelor a fost arbitrară și concluziile instanței de apel expuse în decizie contravin
circumstanțelor de fapt ale cauzei.
Nu este de acord cu hotărârea instanțelor inferioare referitor la suma de 2 500
de lei pentru fiecare copil ce urmează a fi încasată din contul său cu titlu de pensie
de întreținere a copiilor, deoarece raportând statistica Biroului Național de
Statistică unde este reflectată suma de 2 093 lei, ca minim de existenta pentru copii
în vârstă de la 1-6 ani, este de acord să achite suma de 2 000 de lei pentru fiecare
copil.
A mai invocat că participă la întreținere și educarea copilului minor nu doar
prin achitarea pensiei alimentare, dar prin faptul că o mare parte din perioada liberă
a copilului o petrece cu tatăl care participă financiar la procurarea vestimentației,
rechizitelor, bunurilor necesare vârstei pentru recreere.
La 14 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
participanților copia cererii de recurs depusă de Țonu Albert, reprezentat de
avocatul Negrei Nicolae, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței,
fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului
(f.d.82).
Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 12
octombrie 2022, decizia motivată a fost expediată participanților la proces, la data
de 01 noiembrie 2022, însă date despre recepționarea acesteia lipsesc (f.d. 69).
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Astfel, instanța de recurs constată că Țonu Albert, reprezentat de avocatul
Negrei Nicolae, s-a conformat prevederilor legale, declarând recurs la 28
noiembrie 2022, împotriva deciziei instanței de apel, în termenul stabilit de lege.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
3
în conformitate cu alin. (2).
Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile
prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în
cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei recurate or, recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material
și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul
de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei
probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în
urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură
civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa
constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări
implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva
Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a
unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai
stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten
v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică
doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele
4
articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,
nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Țonu Albert,
reprezentat de avocatul Negrei Nicolae, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este
inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Țonu Albert, reprezentat
de avocatul Negrei Nicolae.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Dumitru Mardari
judecători Mariana Pitic
Victor Burduh
5