2ra-1739/22 — incasarea pensiei de intretinere a copilului minor

Dosarul nr. 2ra-1739/2022

2-21185898-01-2ra-14122022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N. Lupașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, V. Buhnaci, V. Sîrbu)

Î N C H E I E R E

11 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Țonu Albert,

reprezentat de avocatul Negrei Nicolae,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Țurcan

Galina împotriva lui Țonu Albert privind încasarea pensiei de întreținere a

copilului,

împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 16 decembrie 2021, Țurcan Cristina s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Țonu Albert privind încasarea pensiei de întreținere a

copilului minor.

În motivarea acțiunii a indicat că s-au aflat în relație de concubinaj cu Țonu

Albert. Din această relație s-au născut doi copii comuni, Xxxx, născut la xxxx și

Xxxx, născută la xxxx, care se află la educarea și întreținerea Cristinei Țurcan.

Treptat relația lor s-a înrăutățit, în ultima perioadă fiind frecvente certuri, după care

nu mai comunică cu pârâtul.

A relatat că, pârâtul are o atitudine neglijentă în raport cu copiii minori, nu

contribuie cu nimic la educarea și întreținerea acestora, astfel, nu-și execută

obligațiile părintești. Au fost și cazuri de aplicare a violenței fizice din partea

pârâtului asupra reclamantei, fapt ce a prejudiciat nu doar reclamanta, dar și copiii

minori care au asistat la acțiuni de violență, fapt constatat și prin hotărârea din 24

martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

A menționat reclamanta că, urmează de luat în considerare prevederile art. 79

din Codul familiei, care stipulează la general cheltuielile necesare pentru o bună

dezvoltare a copiilor, anume participarea lui Țonu Albert la cheltuielile

suplimentare în caz de asistență medicală, perfectarea actelor copiilor, grădiniță,

studii, diferite cursuri educaționale. Are speranța ca Țonu Albert va suporta

cheltuielile suplimentare, care sunt necesare și practic obligatorii pentru

întreținerea, dezvoltarea și creșterea armonioasă a copiilor minori.

1

Consideră că încasarea pensiei alimentare pentru copiii minori Xxxx, născut

la xxxx și Xxxx, născută la xxxx, în sumă de 4 000 de lei pentru fiecare copil în

parte ar fi echitabil și proporțional cu vârsta copiilor, necesitățile lor materiale și

veniturile pârâtului.

A solicitat Țurcan Cristina încasarea de la Țonu Albert a pensiei de întreținere

a copiilor minori în sumă bănească fixă de 4 000 de lei lunar pentru fiecare copil și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 21 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Țurcan Cristina.

S-a încasat de la Țonu Albert în beneficiul Cristinei Țurcan, pensia pentru

întreținerea copiilor minori, Xxxx, născut la xxxx și Xxxx, născută la xxxx, în

mărime fixă de 2 500 de lei lunar pentru fiecare copil începând cu data înaintării

acțiunii în judecată – 16 decembrie 2021 și până la atingerea majoratului copiilor.

S-a încasat de la Țonu Albert în beneficiul Cristinei Țurcan suma de 6 500 de

lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

S-a încasat de la Țonu Albert, în beneficiul statului taxa de stat în sumă de

1800 de lei.

La 05 aprilie 2022, Țonu Albert, reprezentat de avocatul Negrei Nicolae, a

depus cerere de apel împotriva hotărârii din 21 martie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii instanței

de fond cu pronunțarea unei decizii noi prin care să fie încasată pensia în sumă fixă

de 2 000 de lei pentru fiecare copil.

Prin decizia din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Țonu Albert, reprezentat de avocatul Negrei Nicolae și a

fost menținută hotărârea din 21 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că, prima instanță just a

concluzionat că la caz urmează de a dispune încasarea de la Țonu Albert a pensiei

pentru întreținerea copiilor minori, Xxxx și Xxxx, în mărime de 2500 de lei.

Astfel, informația de la Biroul Național de Statistică privind minimul de existenta

al copiilor cu vârsta între 1-6 ani pentru orașe mari în mărime de 2093,7 de lei, nu

are un caracter obligatoriu pentru instanțele de judecată la stabilirea cuantumului

pensiei de întreținere a copilului minor, aceasta având un caracter de reper, de

recomandare, respectiv, aceasta se stabilește în funcție de interesele copilului și

posibilitățile economice ale ambilor părinți, locul de muncă al acestora, ocupația

lor, precum și faptul cu cine din părinți au rămas stabiliți cu traiul copiii minori.

Menționează Curtea de Apel Chișinău că nu poate admite nicidecum

încasarea unei pensii de întreținere într-un cuantum de 2 000 de lei lunar pentru

fiecare copil, or acest fapt este în contradicție cu interesul superior al copiilor, iar

stabilirea unei pensii în mărimea pretinsă de apelant, pentru creșterea a doi copii

este inechitabilă și în raport cu intimata Țurcan Cristina, căreia efectiv îi revine

sarcina de îngrijire, educare, creștere și susținere atât materială, cât și morală a

copiilor. Or, fiind stabilit locul de trai al copiilor minori cu mama, în mod evident,

aceasta contribuie la creșterea, educația și întreținerea copiilor, atât în plan

material, cât și moral și emoțional, având sarcini suplimentare precum îngrijirea

zilnică și igiena copiilor, procurarea produselor alimentare și prepararea hranei,

activități educative, apelantului în acest sens revenindu-i doar obligația de achitare

2

a pensiei alimentare.

Cu referire la încasare cheltuielilor de judecată instanța de apel a relatat că, la

încasarea cheltuielilor pentru asistenta juridică, instanța de fond a ținut cont de

complexitatea cauzei, de faptele stabilite, de volumul de lucru, apreciind

necesitatea cheltuielilor, realmente angajate și rezonabile ca mărime, fapt pentru

care a concluzionat că cheltuielile de asistenta juridică ale reclamantei urmează a fi

recuperate în sumă de 6 500 de lei, considerându-le ca cheltuieli necesare, care au

fost în mod real suportate.

La 28 noiembrie 2022, Țonu Albert, reprezentat de avocatul Negrei Nicolae, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel din 21 octombrie 2022.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată, aprecierea

probelor a fost arbitrară și concluziile instanței de apel expuse în decizie contravin

circumstanțelor de fapt ale cauzei.

Nu este de acord cu hotărârea instanțelor inferioare referitor la suma de 2 500

de lei pentru fiecare copil ce urmează a fi încasată din contul său cu titlu de pensie

de întreținere a copiilor, deoarece raportând statistica Biroului Național de

Statistică unde este reflectată suma de 2 093 lei, ca minim de existenta pentru copii

în vârstă de la 1-6 ani, este de acord să achite suma de 2 000 de lei pentru fiecare

copil.

A mai invocat că participă la întreținere și educarea copilului minor nu doar

prin achitarea pensiei alimentare, dar prin faptul că o mare parte din perioada liberă

a copilului o petrece cu tatăl care participă financiar la procurarea vestimentației,

rechizitelor, bunurilor necesare vârstei pentru recreere.

La 14 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților copia cererii de recurs depusă de Țonu Albert, reprezentat de

avocatul Negrei Nicolae, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului

(f.d.82).

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 12

octombrie 2022, decizia motivată a fost expediată participanților la proces, la data

de 01 noiembrie 2022, însă date despre recepționarea acesteia lipsesc (f.d. 69).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Astfel, instanța de recurs constată că Țonu Albert, reprezentat de avocatul

Negrei Nicolae, s-a conformat prevederilor legale, declarând recurs la 28

noiembrie 2022, împotriva deciziei instanței de apel, în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

3

în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele

4

articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,

nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Țonu Albert,

reprezentat de avocatul Negrei Nicolae, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Țonu Albert, reprezentat

de avocatul Negrei Nicolae.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

5