2rci-44/22 — procedura de insolvabilitate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- procedura de insolvabilitate
- Temei legal
- Temeiurile declarării revizuirii
2rci-44/22 — procedura de insolvabilitate (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2rci-44/2022
2-19111706-01-2rci-14122022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (A. Arhip)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (E. Clim, S. Iorgov, I. Secrieru)
Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (E. Clim, S. Iorgov, I. Secrieru)
D E C I Z I E
11 ianuarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari
judecători Mariana Pitic
Victor Burduh
examinând recursul declarat de către Corjița Natalia, reprezentată de avocatul
Doroftei Roman,
în cauza civilă, în cadrul procesului de insolvabilitate a Societății Comerciale
„Ecosem Grup” Societate cu Răspundere Limitată, în planul procedurii de
restructurare,
împotriva încheierii din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Corjița Natalia,
reprezentată de avocatul Doroftei Roman, împotriva deciziei din 07 iulie 2022 a
Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
În procedura Judecătoriei Chișinău, sediul Central, se află în proces de
examinare cauza de insolvabilitate intentată în privința SC „Ecosem Grup” SRL în
planul procedurii de restructurare.
La 24 mai 2021 administratorul insolvabilității, Balan Vladimir a depus cerere
cu privire la radierea din Registrul bunurilor imobile a notării înregistrate în favoarea
investitorului Fedic Alexandru asupra bunului imobil cu numărul cadastral xxxx,
care reprezintă masa debitoare a SC „Ecosem Grup” SRL și stabilirea că încheierea
emisă constituie temei de radiere a notării contractului de investiție în construcție
încheiat între Fedic Alexandru și SC „Ecosem Grup” SRL în privința bunului imobil
cu numărul cadastral xxxx.
În motivarea acțiunii a indicat că, în cadrul procesului de insolvabilitate intentat
în privința societății debitoare, creditorul Fedic Alexandru a înaintat creanța
garantată în mărime de 16 116 de euro, apărută în temeiul contractului de investiție
în construcția apartamentului nr. xxx, amplasat în mun. Xxxx și creanța chirografară
în mărime de 50 000 de lei, apărută în temeiul contractului de investiție în construcție
nr. 16 din 04 aprilie 2014, obiectul căruia l-a constituit construcția garajului nr. 16,
din același bloc locativ. Ambele creanțe au fost validate de instanța de insolvabilitate
în modul solicitat dc creditor. În special, creanța chirografară a fost validată prin
1
încheierea din 22 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, menținută
prin decizia din 02 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău.
A relatat că, prin hotărârea din 02 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Central, a fost confirmat planul de restructurare al SC „Ecosem Grup” SRL. În
condițiile pct. 6.6.10 din planul de restructurare, Fedic Alexandru nu a depus cerere
de continuare a relațiilor în temeiul contractului de investiție sus-indicat privind
construcția garajului nr. 16. Respectiv, bunul imobil menționat urma a fi expus
vânzării către terți. Însă, potrivit datelor din Registrul bunurilor imobile, în privința
garajului cu numărul cadastral xxxx este notat contractul de investiție în construcție
nr. 16 din 04 aprilie 2014, fapt ce împiedică debitorul și administratorul
insolvabilității să valorifice bunului și respectiv, creează obstacole la executarea
planului de restructurare.
Prin încheierea din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,
a fost respinsă ca neîntemeiată cererea depusă de administratorul insolvabilității,
Balan Vladimir cu privire la anularea măsurilor de limitare în dreptul de administrare
și de valorificare a masei debitoare.
Prin decizia din 07 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins recursul
declarat de administratorul insolvabilității SC „Ecosem Grup” SRL, Balan Vladimir
și menținută încheierea din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Central.
La 23 august 2022, avocatul Doroftei Roman, în interesele Nataliei Corjița, a
înaintat cerere de revizuire a deciziei din 07 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanței de apel
și examinarea recursului depus de SC „Ecosem Grup” SRL.
Prin încheierea din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă
ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Corjița Natalia, reprezentată de
avocatul Doroftei Roman, împotriva deciziei din 07 iulie 2022 a Curții de Apel
Chișinău.
La 05 decembrie 2022, Corjița Natalia, reprezentată de avocatul Doroftei
Roman, a declarat recurs împotriva încheierii din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, prin care a solicitat casarea încheierii, cu remiterea cauzei la rejudecare.
În motivarea recursului s-a invocat că, în procesul examinării cauzei
nominalizate au fost admise mai multe erori procedurale care afectează drepturile
reclamantului prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.
A indicat recurenta că temei de declarare a cererii de revizuire constituie
prevederile art. 449 lit. b), c), h) din Codul de procedură civilă, că au devenit
cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au
putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile
pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a
pricinii, instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost
implicate în proces și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o
hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o
încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin
parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională
A relatat recurenta că, din materialele cauzei rezultă că între SC „Ecosem Grup”
SRL și Corjița Natalia urmează să fie perfectat un contract de vânzare-cumpărare a
garajului cu nr. cadastral xxxx, în acest sens, a fost eliberat contul spre plată de către
2
SC „Ecosem Grup” SRL. Ulterior, Corjița Natalia și-a executat obligația și a achitat
către SC „Ecosem Grup” SRL mijloacele bănești pentru procurarea garajului.
Materialele cauzei atestă că la momentul judecării cauzei, proprietar al garajului
litigios era - Corjița Natalia, deci, aceasta urma să fie atrasă obligatoriu în proces.
Menționează că, în acest mod instanța de apel nu a stabilit pe deplin situația de
fapt, la care puteau fi aplicate dispozițiile legale în materie. Or, Fedic Alexandru
eludând normele legale și în scopul de a induce instanța în eroare nu a comunicat
aceste aspecte, fapt care a dus la emiterea unei decizii arbitrare și superficiale, cu
încălcarea drepturilor legale ale Nataliei Corjița.
Consideră că Nataliei Corjița îi sunt încălcate drepturile fundamentale de acces
la justiție, la judecarea cererii în mod imparțial și în termen rezonabil, drepturi și
valori acordate justițiabililor și protejate atât prin acte interne cât și internaționale.
Or, în situația creată instanța a întrecut orice limită fiind lezate principiile
fundamentale consacrate în Constituție, Codul de procedură civilă și art. 6 din
Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
A mai invocat că, nefiind atrasă în proces, Corjița Natalia, a fost în
imposibilitatea de a prezenta înscrisuri în susținerea dreptului de proprietate, fiind
încălcate drepturile și principiile fundamentale vizând contradictorialitatea, dreptul
la un proces echitabil și egalitatea armelor.
A susținut Corjița Natalia că nu a avut toate garanțiile instituite de art. 6 din
Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care au drept scop asigurarea respectării
dreptului la un proces echitabil pentru orice justițiabil.
La 14 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
intimatului pentru notificare copia recursului depus de Corjița Natalia, reprezentată
de avocatul Doroftei Roman, împotriva încheierii din 15 noiembrie 2022 a Curții de
Apel Chișinău.
În conformitate cu prevederile art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de
apel.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 15 noiembrie 2022.
Conform scrisorii de comunicare a actului procedural, încheierea din 15
noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată pentru notificare
participanților la proces prin intermediul poștei electronice la data de 07 decembrie
2022 (f.d. 195), astfel, recursul declarat la 05 decembrie 2022, este în termen.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului
și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din
următoarele motive.
3
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea.
În conformitate cu art. 449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară
în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei
infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; b) au devenit cunoscute unele
circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute
revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla
circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; c) instanța
a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în
proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței
judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror
revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea
Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate,
iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau
din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept
garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;
g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a
inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva
Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-
o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o
încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin
parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.
Din dispozițiile art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă că
cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447,
indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se
probele ce le confirmă.
În conformitate cu art. 452 alin. (2) din Codul de procedură civilă, dezbaterile
sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține că, drept temei de revizuire a deciziei instanței de apel au fost invocate
prevederile art. 449 lit. b) și anume că i-au devenit cunoscute unele circumstanțe sau
fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului,
dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și
faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, lit. c) că instanța a emis o
hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces și lit.
h) că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie
Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a
drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,
prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.
Cu referire la motivul de revizuire a deciziei instanței de apel prin prisma
temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
menționează că, reprezentantul Nataliei Corjița, Doroftei Roman, a anexat copia
buletinului de identitate a Nataliei Corjita, copia contului de plată din 10 martie
2019, ordinul de încasare a numerarului din 23 martie 2020, invocând că între SC
„Ecosem Grup” SRL și Corjița Natalia urmează să fie perfectat un contract de
vânzare-cumpărare a garajului cu nr. cadastral xxxx, iar prin neatragerea în proces a
4
Nataliei Corjița, aceasta a fost în imposibilitate de a prezenta înscrisuri probatorii în
susținerea dreptului de proprietate.
Astfel, în cazul în care se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul
de procedură civilă, este important ca circumstanțele sau faptele date existente
obiectiv pînă la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor
probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare
a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței
de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.
Aici, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție notează că, dezacordul cu soluția emisă de către instanța de insolvabilitate
și ulterior cea de recurs privind respingerea cererii administratorului insolvabilității
SC „Ecosem Grup” SRL privind anularea măsurilor de limitare în dreptul de
administrare și de valorificare a masei debitoare a SC „Ecosem Grup” SRL, în planul
procedurii de restructurare, precum și neatragerea în proces a Nataliei Corjița, nu
poate servi drept temei de revizuire. Or, revizuenta/recurenta nu a indicat care este
norma legală prevăzută de Legea insolvabilității ce ar servi temei pentru atragerea
acesteia în proces. La caz, Corjița Natalia nu este lipsită de dreptul său de a depune
cerere la instanța de insolvabilitate, în a cărei procedură de examinare se află cauza
de insolvabilitate, pentru a fi examinată în conformitate cu prevederile legale în
vigoare.
Instanța de recurs constată că, faptul perfectării contractului de vânzare-
cumpărare a garajului cu nr. cadastral xxxx între SC „Ecosem Grup” SRL și Corjița
Natalia și prin neatragerea Nataliei Corjița în proces, aceasta fiind în imposibilitate
de a prezenta înscrisuri în susținerea dreptului de proprietate, nu poate fi reținut drept
circumstanță nouă descoperită potrivit art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.
În această ordine de idei, revizuenta urmează să demonstreze că a întreprins
toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării
anterioare a cauzei și că aceste circumstanțe sau fapte au fost descoperite după ce
hotărârea judecătorească devine irevocabilă. Circumstanțe, care nu se atestă la caz.
Referitor la argumentul recurentei precum că, instanța a emis o hotărâre cu
privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, temei prevăzut
de art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă Colegiul reține că, cererea de
revizuire trebuia să fie depusă de persoana care nu a participat la examinarea cauzei
și care consideră că prin decizia emisă i s-a încălcat un drept. Or, Corjița Natalia nu
a indicat care este norma legală prevăzută de Legea insolvabilității ce ar servi temei
pentru atragerea acesteia în proces.
Mai mult, instanța de fond a soluționat cererea depusă de administratorul
insolvabilității Vladimir Balan cu privire la anularea măsurilor de limitare în dreptul
de administrare și de valorificare a masei debitoare a SC „Ecosem Grup” SRL și
anume a notărilor efectuate în Registrul bunurilor imobile în favoarea lui Fedic
Alexandru.
Cu privire la acest subiect, instanța de recurs stabilește că la depunerea cererii
de revizuire Natalia Corjița a invocat dreptul său de proprietate asupra bunului, însă
a omis să prezente probe ce ar confirma faptul dat or, însăși din cererea de revizuire
și din conținutul cererii de recurs urmează că între SC „Ecosem Grup” SRL și Corjița
Natalia urma să fie perfectat un contract de vînzare-cumpărare a garajului cu nr.
cadastral xxxx. Astfel, alegațiile revizuentei/recurentei precum că, la momentul
5
judecării cauzei, dânsa era proprietar al garajului și respectiv urma să fie atrasă
obligatoriu în proces, sunt neîntemeiate.
Rezultând din cele expuse supra, Corjița Natalia nu putea fi subiect al raportului
material litigios și nu urma a fi implicată în prezentul proces, cauza urmând a fi
examinată în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității.
Cu referire la temeiul de revizuire prevăzut de art. 449 lit. h) din Codul de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție, menționează că, revizuenta/recurenta nu a anexat nici o probă
întru confirmarea faptului că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat,
printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație,
o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel
puțin parțial, prin anularea hotărârii contestate.
Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele indicate în cererea
de recurs și cadrul legal aplicabil cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră corectă soluția Curții de Apel
Chișinău de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire depusă de Corjița
Natalia, reprezentată de avocatul Doroftei Roman, or alegațiile invocate de către
aceasta ca temei de revizuire nu constituie circumstanțe noi în sensul art. 449 lit. b),
c), h) din Codul de procedură civilă, care ar permite redeschiderea procesului.
În contextul expus, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia Curții de Apel Chișinău expusă
în încheierea din 15 noiembrie 2022 că, circumstanțele invocate de către Corjița
Natalia, reprezentată de avocatul Doroftei Roman, ca temei de revizuire a deciziei
din 07 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, nu se încadrează în prevederile art. 449
lit. b), c), h) din Codul de procedură civilă și nu constituie temei de redeschidere a
procesului.
De asemenea, urmează de remarcat faptul că revizuirea este o cale de retractare
a hotărârii și nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și
temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc
redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale.
Colegiul reține că procedura de revizuire prevăzută la art. 449 – 453 din Codul
de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care
urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din
Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fiind respectat principiul securității
raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței Curții Europene a
Drepturilor Omului, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi
rediscutată. Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este
necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (cauza Brumărescu
c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie
1999).
Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în
cauza Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006,
unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de
judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6§1 din Convenție, urmează a fi
interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunța preeminență
principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor
contractante. Unul dintre elementele fundamentele a preeminenței este principiul
6
securității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui
litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice
presupune respectul față de regula lucrului judecat. Securitatea raporturilor juridice
presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al
hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite
revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o
reexaminare și o nouă determinare a cauzei.
Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată
pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o
nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla
existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de
reexaminare. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este
necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Josan vs. Moldova,
nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia,
nr. 52854/99, §52).
În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și
raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de
recurs reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Corjița Natalia,
reprezentată de avocatul Doroftei Roman, în lipsa unor circumstanțe fundamentale
și obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a
drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantate de art. 6 § 1 din Convenția
Europeană a Drepturilor Omului.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea
contestată este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de Corjița Natalia,
reprezentată de avocatul Doroftei Roman sunt neîntemeiate, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
concluzionează de a respinge recursul și de a menține încheierea contestată.
În conformitate cu art. art. 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de către Corjița Natalia, reprezentată de avocatul
Doroftei Roman.
Se menține încheierea din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza civilă, în cadrul procesului de insolvabilitate a Societății Comerciale „Ecosem
Grup” Societate cu Răspundere Limitată, în planul procedurii de restructurare.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Dumitru Mardari
judecători Mariana Pitic
Victor Burduh
7