2ra-1466/22 — repararea prejudiciului material si compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-1466/22 — repararea prejudiciului material si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1466/22

2-20008322-01-2ra-11102022

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central – V. Schibin

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Garbuz, A. Ciobanu, I. Grosu

ÎNCHEIERE

11 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de Liudmila Baloga,

reprezentată de avocatul Iulian Paciurca,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” împotriva Liudmilei Baloga cu

privire la repararea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul declarat de Liudmila Baloga și s-a menținut hotărârea din 28

decembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul central, prin care s-a admis acțiunea

depusă de Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”,

constată:

La 17 ianuarie 2020, Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Liudmilei Baloga cu privire la

repararea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată (vol. I,

f.d. 3-5, 51-52 recto-verso).

În motivarea acțiunii a invocat că, la 20 iunie 2019, Serviciul Management

Eficiență Energetică al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” a

efectuat un control la depozitul de combustibil al Depoului de locomotive Bălți,

unde șef interimar era Liudmila Baloga.

În procesul efectuării controlului a fost aplicată metoda de măsurare a

combustibilului prin stabilirea volumului în cisterne. Înainte de efectuarea

controlului cisterna a fost verificată referitor la corectitudinea orizontală a

acesteia cu aplicarea indicatorului de nivel. Cu ajutorul jalonului, în conformitate

cu normele stabilite, la 20 iunie 2019, a fost verificat nivelul combustibilului în

cisternă și stabilită diferența în minus de 2 471 kg de motorină, fiind întocmit

actul nr. 1/20.

1

Nefiind de acord cu rezultatele controlului, Liudmila Baloga, a solicitat un

control repetat prin metoda transvazării motorinei dintr-o cisternă în alta, prin

coloana de alimentare cu contor.

La 25 iunie 2019, prin ordinul nr. 22 emis de șeful Depoului de locomotive

Bălți, a fost creată o comisie pentru efectuarea controlului repetat prin ridicarea

produsului și aprecierea cantității faptice în rezervorul depozitului de carburanți

și lubrifianți ai Depoului de locomotive Bălți.

Serviciul Management Eficientă Energetică al Întreprinderii de Stat „Calea

Ferată din Moldova” a efectuat controlul repetat al cantității combustibilului, în

rezultatul căruia a fost constatată diferența motorinei în minus în cantitate de

2 125 kg, fapt fixat în actul de control nr. 1/25 din 25 iunie 2019.

Reclamanta a menționat că, costul motorinei a fost calculat reieșind din

prețul motorinei la ultima achiziție, conform facturii fiscale nr. AAG 2644787 din

21 iunie 2019 și facturii fiscale nr. 1V-1710127 din 23 august 2019. Respectiv,

costul a 2 125 kg constituie 42 011,25 de lei.

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a notat că, potrivit

contractului individual de muncă nr. 44/17 din 30 noiembrie 2017, a acordului

adițional nr. 44/17-8 din 07 iunie 2019 la contract și ordinului nr. 429/P din 07

iunie 2019 al Șefului Depoului de locomotive Bălți, Liudmila Baloga exercita

funcția de șef interimar al depozitului de combustibil al Depoului de locomotive

Bălți, iar în baza contractului de răspundere materială deplină nr. 5 din 01

decembrie 2017 aceasta se face responsabilă pentru neajunsul a 2 125 kg de

motorină indicat în actul de control nr. 1/25 din 25 iunie 2019.

Ca urmare, în privința Liudmilei Baloga a fost intentată anchetă de serviciu,

în cadrul căreia, la fel, s-a constatat neajunsul de motorină. Prin ordinul nr. 74/HZ

din 24 iulie 2019 emis de vice-directorul general responsabil pentru securitate al

Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, Liudmila Baloga a fost

sancționată disciplinar pentru atitudinea iresponsabilă față de atribuțiile de

serviciu.

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a remarcat că, în vederea

soluționării litigiului pe cale amiabilă, la 16 octombrie 2019, a expediat în adresa

Liudmilei Baloga o reclamație, prin care a solicitat repararea benevolă a

prejudiciului de 42 011,25 de lei, însă, aceasta nu a întreprins nicio măsură întru

restituirea acestei sume.

Reclamanta Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a solicitat

prin cererea de chemare în judecată încasarea de la Liudmila Baloga în beneficiul

său a sumei de 42 011,25 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului material

cauzat, precum și compensarea din contul Liudmilei Baloga a cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 28 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a

admis acțiunea depusă de Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”.

S-a încasat de la Liudmila Baloga în beneficiul Întreprinderii de Stat „Calea

Ferată din Moldova” suma de 42 011,25 de lei cu titlu de despăgubire pentru

prejudiciul material și suma de 1 570,33 de lei cu titlu de compensare a

cheltuielilor de judecată, iar în total suma de 43 581,58 de lei (vol. I, f.d. 210,

125-226).

La 30 decembrie 2021, în interiorul termenului prevăzut la art. 362 din

Codul de procedură civilă, Liudmila Baloga, reprezentată de avocatul Iulian

2

Paciurca, a declarat apel prin intermediul poștei electronice împotriva hotărârii

din 28 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul central (vol. I, f.d. 213, 214).

Prin decizia din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

declarat de Liudmila Baloga și s-a menținut hotărârea din 28 decembrie 2021 a

Judecătoriei Bălți, sediul central (vol. II, f.d. 15, 16-24).

În consolidarea soluțiilor, instanțele inferioare au reținut că una din

atribuțiile deținute de șeful-interimar al Depozitului de combustibil, Liudmila

Baloga, era evidența combustibilului destinat locomotivelor din Depoul Bălți al

Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”. Însă, în rezultatul controlului

la Depozitul de păstrare a combustibilului din mun. Bălți, responsabil de care era

Liudmila Baloga, a fost depistat deficitul de combustibil (motorină) care se păstra

în cisterna de tip t-25 (f.d. 6).

Instanțele inferioare au constatat că, la 08 iulie 2019, Serviciul de securitate

internă al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” a emis încheierea de

finalizare a anchetei de serviciu, prin care a propus a aplica Liudmilei Baloga

sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare aspră, conform art. 206 alin. (1)

lit. c) din Codul muncii, pentru atitudinea iresponsabilă față de îndeplinirea

conștiincioasă a obligațiilor de muncă, exprimată prin încălcarea prevederilor

pct. 12 din Fișa de post al șefului Depozitului de carburanți și lubrifianți și art. 9

alin. (2) lit. g) din Codul muncii. Totodată, în vederea reparării prejudiciului

material cauzat Depoului de locomotive Bălți din vina Liudmilei Bologa, s-a

propus perceperea de la salariat prin intermediul instanței de judecată a sumei de

42 011,25 de lei, echivalentă cu prețul a 2 125 kg de motorină (vol. I, f.d. 40).

Prin ordinul vice-directorului general al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată

din Moldova” nr. 74/43 din 24 iulie 2019, Liudmila Baloga a fost sancționată

disciplinar cu mustrare aspră, în temeiul art. 206 alin. (1) lit. c) din Codul muncii,

pentru atitudine iresponsabilă față de îndeplinirea conștiincioasă a obligațiilor de

muncă, exprimată prin încălcarea prevederilor pct. 12 din Fișa de post a Șefului

Depozitului de carburanți și lubrifianți și art. 9 alin. (2) lit. g) din Codul muncii.

Totodată, s-a dispus ca, pentru recuperarea prejudiciului material cauzat Depoului

de locomotive Bălți din vina Liudmilei Baloga, a percepe de la ultima prin

intermediul instanței de judecată suma de 42 011,25 de lei, echivalentă cu prețul a

2 125 kg de motorină stabilit de către Comisie la 25 iunie 2019 ca neajuns de

motorină conform art. 338 lit. a), f) și art. 344 alin.(2) din Codul muncii (vol. I,

f.d. 41).

Instanțele inferioare au învederat că ordinul angajatorului, prin care

Liudmila Baloga a fost sancționată disciplinar pentru fapta de neîndeplinire

conștiincioasă a obligațiilor de muncă, fapt care a determinat cauzarea

angajatorului a prejudiciului material sub formă de 2 125 kg de motorină

dispărută, a rămas în vigoare.

De asemenea, instanțele inferioare au observat că, la 22 august 2019,

Liudmila Baloga a refuzat în formă scrisă să achite pentru insuficiența

combustibilului în cantitate de 2 125 kg, argumentând că nu a luat nici un litru de

motorină, solicitând verificarea tipului cisternei rezervorului subteran și

realizarea defectoscopiei acestui rezervor subteran.

Mai mult ca atât, prin încheierea din 01 martie 2021 a Judecătoriei Bălți,

sediul central, s-a admis cererea Liudmilei Baloga cu privire la dispunerea

expertizei judiciare merceologice a utilajului industrial.

3

S-a dispus efectuarea expertizei judiciare merceologice a utilajului

industrial, cu înaintarea spre soluționare experților a următoarelor întrebări:

-care este uzura cisternei de Tip 25 din cadrul depozitului TЧ-4 Bălți al

Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”?;

-care este starea tehnică a cisternei de Tip 25 din cadrul depozitului TЧ-4

Bălți al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”?;

-integritatea cisternei de Tip 25 din cadrul depozitului TЧ-4 Bălți al

Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” poate să cauzeze pierderi

inerente procesului de producție prin scurgerea și diminuarea volumului

motorinei?;

-s-a obligat Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” și Liudmila

Baloga să pună la dispoziția experților acces liber către bunurile supuse

expertizării și să prezinte actele necesare efectuării expertizei, la solicitare.

-s-a pus în sarcina Liudmilei Baloga suportarea cheltuielilor pentru

efectuarea expertizei.

Însă, încheierea nominalizată nu a fost executată, din motiv că Liudmila

Baloga nu a achitat prețul acesteia (vol. I, f.d. 105-106, 114).

Instanțele inferioare au apreciat ca neîntemeiată poziția Liudmilei Baloga,

precum că angajatorul nu a demonstrat cauza pierderilor de motorină, or, în

temeiul funcției deținute, Liudmila Baloga poartă răspundere materială. Mai mult

ca atât, în condițiile speței, nu a fost probată existența unor circumstanțe ce ar

înlătura răspunderea materială a Liudmilei Baloga.

La fel, a fost considerată ca lipsită de suport și argumentul Liudmilei

Baloga, precum că Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” nu a

prezentat probe privind cumpărarea motoriei, or, Liudmila Baloga a semnat actul

din 20 iunie 2019 în care este indicată cantitatea motorinei care a fost turnată în

cisternă până la inventariere.

La 16 septembrie 2022, Liudmila Baloga, reprezentată de avocatul Iulian

Paciurca, a declarat recurs împotriva deciziei din 16 iunie 2022 a Curții de Apel

Bălți, solicitând casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii din 28

decembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul central, cu emiterea unei hotărâri noi,

prin care să fie respinsă acțiunea depusă de Întreprinderea de Stat „Calea Ferată

din Moldova” (vol. II, f.d. 38-44).

În motivarea recursului recurenta a reiterat temeiurile de fapt și de drept ale

speței, suplimentar indicând că prima instanță a judecat cauza în mod inechitabil,

deoarece neîntemeiat a respins cererea cu privire la dispunerea efectuării

expertizei judiciare din contul angajatorului, or, Liudmila Baloga nu are

posibilitatea de a suporta cheltuielile pentru efectuarea expertizei din motiv că

primește salariul din activitatea de muncă, iar acest fapt îi îngrădește accesul la

un proces echitabil.

În opinia recurentei, efectuarea acestei expertize era necesară deoarece

actele prezentate de către angajator au fost întocmite în mod unilateral, respectiv,

acestea nu elucidează toate aspectele obiective ale circumstanțelor cauzei și care

ar duce la justa soluționare a cauzei.

Totodată, din motiv că în speță nu a fost efectuată expertiza merceologică a

cisternei în care s-a constatat lipsa motorinei, nu poate fi exclusă inaplicabilitatea

art. 334 din Codul muncii, prin prisma căruia salariatul este absolvit de

răspundere materială.

4

Recurenta a considerat că probele prezentate de Întreprinderea de Stat

„Calea Ferată din Moldova” sunt impertinente cu învinuirile incriminate,

deoarece nu dovedesc cauzarea prejudiciului și vinovăția sa. Mai mult ca atât, din

caracterul încălcării invocate de angajator, rezultă că ea a comis o infracțiune,

însă, care de fapt nu se atestă pe caz.

Astfel, angajatorul a prezentat eronat circumstanțele cu privire la motivele

ce au stat la baza pierderilor combustibilului de la Depoul de locomotive din

mun. Bălți, or, în esență nu este clar dacă aceste prejudicii au fost cauzate în

realitate și prin ce formă anume.

În opinia recurentei, cisterna în care a fost constatată lipsa de motorină este

defectată și produce scurgeri, deoarece în cardul controlului s-a stabilit că plomba

aplicată la obiectul sigilat ce asigură integritatea bunului nu a fost afectată, iar

acest fapt denotă că cisterna este defectă.

Mai mult ca atât, conform contractului de muncă, Liudmila Baloga nu are

obligația și nici nu poate să înlăture neajunsurile tehnice ale cisternei, pentru a

stopa scurgerile de motorină. Prin urmare, vina pentru scurgerea motorinei

urmează a fi pusă pe seama persoanei responsabile conform nivelului atribuțiilor

de serviciu, dar nicidecum pe seama sa, or, conform pct. 4 din contractul de

răspundere materială deplină încheiat cu angajatorul, Liudmila Baloga nu poartă

răspundere materială dacă prejudiciul nu s-a produs din vina sa.

Recurenta a conchis că, circumstanțele cu privire la vinovăția sa în cauzarea

prejudiciului invocat nu au fost dovedite cu probe veridice și suficiente, or, în

rezultatul anchetei de serviciu nu s-a stabilit cauza apariției pretinsului prejudiciu,

ceea ce atestă că ordinul de sancționare urmează a fi constatat de instanță ca nul

sau urmează a fi apreciat ca o probă impertinentă, deoarece nu este emis în

corespundere cu art. 342 alin. (1) din Codul muncii, în sensul stabilirii în mod

obligatoriu a cauzei apariției pretinsului prejudiciu.

Deopotrivă, instanțele inferioare nu au dat apreciere viabilă declarațiilor

martorului Svetlana Slobodeniuc, care deține funcția de contabil în cadrul

Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” și care a declarat că în calculele

de 2 125 kg nu au fost incluse toate pierderile admisibile în procesul tehnologic,

potrivit criteriilor stabilite în cadrul Întreprinderii la 06 decembrie 1999 și

confirmate de Ministerul Transportului la 31 iulie 2000. Declarațiile acestui

martor confirmă faptul că probele administrate de către reclamantă nu dovedesc

vinovăția sa în careva acțiuni sau inacțiuni și prejudicierea angajatorului.

Cu titlu subsecvent, recurenta a remarcat că Întreprinderea de Stat „Calea

Ferată din Moldova” nu a prezentat probe pertinente, și anume contract de

vânzare-cumpărare și factură fiscală, care ar confirma achiziționarea motorinei în

cantitate de 2 125 kg și care se pretinde că lipsește din vina Liudmilei Baloga.

Prin referința din 26 octombrie 2022, intimata Întreprinderea de Stat „Calea

Ferată din Moldova” a solicitat declararea recursului depus de Liudmila Baloga

împotriva deciziei din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul de admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil,

din motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată

5

irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform

prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul de admisibilitate al instanței de recurs subliniază că, un stat care

dispune de instanțe de recurs are obligația să se asigure că justițiabilii săi se

bucură de principiile unui proces echitabil prevăzute la articolul 6 § 1 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (a

se vedea cauza Lebedinschi v. Republica Moldova, 16 septembrie 2015, § 32;

cauza Sultan v. Republica Moldova, 05 iunie 2018, § 24).

În aceste condiții, procedura de admisibilitate a cererii de recurs va fi

efectuată și analizată prin prisma articolului precitat, care cuprinde, în mod

particular, dreptul de acces la justiție și dreptul de a fi auzit.

Cu privire la primul aspect, instanța de recurs observă că dreptul de acces la

un tribunal poate fi limitat, inclusiv în cazul admisibilității contestațiilor înaintate

prin intermediul căilor de atac, pentru că prin însăși natura sa, recursul trebuie

reglementat de către stat, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere.

În acest sens, criteriile pentru autorizarea unei cereri introduse pe o cale de

atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac

ordinară (a se vedea inter alia cauzele Marc Brauer v. Germania, 01 septembrie

2016, § 34; Miessen v. Belgia, 16 octombrie 2016, § 64; Samardžić v. Croația, 20

iulie 2017, § 28; Zubac v. Croația (Marea Cameră), 05 aprilie 2018, § 82).

Așadar, prin prisma articolului 433 din Codul de procedură civilă, completul

de admisibilitate verifică dacă actul judecătoresc de dispoziție recurat poate

constitui obiectul recursului, dacă cererea dedusă judecății este formulată de

persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost

declarată în termen.

Prin urmare, obiectul prezentei cereri se referă la decizia din 16 iunie 2022 a

Curții de Apel Bălți, care intră în categoria de acte specificate în articolul 429

alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Succesiv, completul de admisibilitate notează că, în cazul în care, dreptul de

acces la justiție este limitat fie de lege, fie de fapte, instanțele naționale trebuie să

verifice dacă aceste restricții au redus esența dreptului și, în special, dacă ele

urmăresc un scop legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate

între mijloacele utilizate și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea cauzele

Levages Prestations Servicii v. Franța, 25 octombrie 1996, § 40; Tricard

v. Franța, 10 iulie 2001, §§ 29, 33; Freitag v. Germania, 19 iulie 2007, § 37; Marc

Brauer, 01 septembrie 2016, § 34).

Articolul 434 din Codul de procedură civilă prescrie că, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

În conformitate cu art. 111 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei

comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un

eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate

fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este

determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul

zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii

evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

6

Normele procedurale referitoare la termenele pentru căile de atac sunt,

înafara oricărui dubiu, menite să asigure buna administrare a justiției și

respectarea, în special, a principiului securității juridice. Persoanele vizate trebuie

să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (a se vedea cauzele Tricard v. Franța,

10 iulie 2001, § 29; Nicolae Popa v. România, 09 decembrie 2014, § 16; Tence v.

Slovenia, 31 mai 2016, § 31). Mai mult, CtEDO a statuat că, în cazul în care

termenul pentru o cale de atac ordinară este prelungit după o perioadă

considerabilă de timp, o astfel de decizie poate încălca principiul securității

juridice (a se vedea cauzele Ponomaryov v. Ucraina, 03 aprilie 2008, § 41;

Ustimenko v. Ucraina, 20 octombrie 2015, § 47).

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Bălți a fost pronunțat la 16 iunie 2022.

Conform extrasului din poșta electronică cu adresa „inna.oineagra@justice.md”,

decizia motivată din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost notificată

reprezentantului recurentei, avocatului Iulian Paciurca la 15 iulie 2022 (vol. II,

f.d. 25 verso).

Astfel, completul de admisibilitate opinează că, în speță, calea de atac în

ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererea

de recurs a fost depusă la 16 septembrie 2022 (vol. II, f.d. 38-44).

Succesiv, completul de admisibilitate evocă faptul că, în conformitate cu

articolul 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces

sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei

de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

7

(5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță

din oficiu.

Conform articolului 433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu

excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la

art. 434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

In concreto motivelor inserate în cererea de recurs, completul de

admisibilitate le apreciază ca fiind lipsite de substanță și care nu pot fi acceptate.

Or, recursul împotriva deciziei instanței de apel este o cale de atac de drept,

vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat. Însă, din analiza

cererii de recurs depuse de Liudmila Baloga, reprezentată de avocatul Iulian

Paciurca, rezultă că aceasta nu a evidențiat memoriul ilegalității și netemeiniciei

deciziei recurate, limitându-se la reiterarea temeiurilor de fapt și de drept ale

speței, similare celor din cererea de apel.

În acest sens, completul de admisibilitate menționează faptul că dezvoltarea

recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu

claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de

lege, sunt de natură a învedera ilegalitatea hotărârii. Respectiv, nu este suficientă

simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea

recursului cu indicarea motivelor de ilegalitate pe care se întemeiază, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor

motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând

determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

La caz, completul de admisibilitate vădește că, argumentele invocate în

cererea de recurs, după esența lor, pot fi încadrate în temeiurile aplicabile doar

procedurii de apel și nu se regăsesc în articolul 432 din Codul de procedură

civilă, aplicabil recursului. Ba mai mult ca atât, acestea au fost deja supuse

examinării și aprecierii de către instanța de apel prin prisma articolului 130 din

Codul de procedură civilă, fiindu-le oferite concluziile de rigoare și, prin urmare,

nu urmează a fi reiterate în ordine de recurs.

Ipotezele relevate certifică în mod clar caracterul lipsit de substanță al

recursului declarat, deoarece Liudmila Baloga, reprezentată de avocatul Iulian

Paciurca, nu a invocat niciun argument plauzibil în vederea justificării ilegalității

deciziei instanței de apel. Astfel, se evidențiază caracterul declarativ al

recursului, deoarece este lipsit de conținut și desprinde simplul fapt al

dezacordului recurentei și reprezentantului acesteia cu soluția dată de instanța

inferioară, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea

Europeană a precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs

8

efectiv sunt în primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în

principiu, competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei

cereri de acest tip (Doorson v. Olanda, 26 martie 1996, § 67). La acest capitol

instanță de recurs reține că recursul declarat de Liudmila Baloga nu s-a bazat

exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar cuprinde încălcări esențiale sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, iar ca

urmare nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”, fiind lipsit de șanse de succes și

nu este capabil să ofere îndreptarea situației din decizia recurată.

Subsidiar, completul de admisibilitate relevă că, în condițiile din speță,

cererea de recurs a fost depusă după ce Liudmila Baloga a avut posibilitatea de a

fi auzită de o instanță de fond și de o instanță de apel, fiecare dintre care a avut

deplină jurisdicție (a se vedea mutatis mutandis „Levages Prestations Services”

v. Franța, cererea nr.21920/93 din 25 octombrie 1996, §§ 48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că recurentei i-a fost asigurat

dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzită combinat cu dreptul la un

recurs efectiv. De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea

echității procedurii din perspectiva art. 6 § 1 din CEDO, rezultă că participanții

au reușit să pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele

pe care le considerau necesare în vederea apărării punctului său de vedere

(Blücher v. Cehia, cererea nr. 58580/00 din 11 aprilie 2005, §§ 65-67).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel

a examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele

prezentate, a aplicat și interpretat elocvent normele de drept material și

procedural, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul

de admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție, în unanimitate, ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Liudmila Baloga, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca,

împotriva deciziei din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, în baza articolului

433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Liudmila Baloga, reprezentată

de avocatul Iulian Paciurca, împotriva deciziei din 16 iunie 2022 a Curții de Apel

Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

9