2ra-1477/22 — partajarea bunurilor comune in devalmasie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- partajarea bunurilor comune in devalmasie
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-1477/22 — partajarea bunurilor comune in devalmasie (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-1477/2022
2-21039394-01-2ra-12102022
Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (S. Dubceac)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)
Î N C H E I E R E
28 decembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecători Mariana Pitic
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Corina Borș,
reprezentată de avocatul Dorin Podlisnic,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg
Borș împotriva Corinei Borș cu privire la partajul bunurilor comune în devălmășie,
împotriva deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți,
c o n s t a t ă :
La 16 martie 2021, Oleg Borș a înaintat cerere de chemare în judecată
împotriva Corinei Borș privind partajarea bunurilor comune în devălmășie.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a încheiat căsătoria cu Corina
Borș la data de 28 iunie 2013 la Oficiul de stare civilă Bălți, înscrierea nr. 368.
Prin hotărârea din 23 mai 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, căsătoria a
fost desfăcută. În perioada căsătoriei au dobândit mai multe bunuri comune,
anume: terenul agricol cu nr. cadastral xxxx cu suprafața totală de 0,0388 ha, în
valoare de 499 de lei, bonitatea solului de 69 grade, amplasat în extravilanul
comunei Xxxx, dobândit în temeiul contractului de vânzare - cumpărare nr. 6341
din 02 decembrie 2015; terenul agricol cu nr. cadastral xxxx cu suprafața totală de
0,0388 ha, cu bonitatea solului de 69 grade, în valoare de 499 de lei, amplasat în
extravilanul comunei Xxxx, dobândit în temeiul contractului de vânzare -
cumpărare nr. 6338 din 02 decembrie 2015; terenul agricol cu nr. cadastral xxxx
cu suprafața totală de 2,0039 ha, cu bonitatea solului de 69 grade, în valoare de 25
762 de lei, amplasat în extravilanul comunei Xxxx, dobândit în temeiul
contractului de vânzare - cumpărare nr. 6336 din 02 decembrie 2015; terenul
agricol cu nr. cadastral xxxx cu suprafața totală de 2,004 ha, cu bonitatea solului
de 69 grade, în valoare de 25 762 de lei, amplasat în extravilanul comunei Xxxx,
dobândit în temeiul contractului de vânzare - cumpărare nr. 6336 din 02 decembrie
2015.
A menționat reclamantul că, bunurile sunt ușor partajabile în natură fiindcă
1
sunt câte două bunuri cu aceeași suprafața și aceeași valoare, astfel, a solicitat
partajarea bunurilor prin atribuirea în proprietatea reclamantului a bunurilor
imobile cu nr. cadastral xxxx și nr. cadastral xxxx, iar celelalte două bunuri cu nr.
cadastral xxxx și nr. cadastral xxxx să-i fie atribuite în proprietatea pârâtei.
A solicitat reclamantul partajul bunurilor comune devălmașe în părți egale
prin atribuirea bunului imobil cu nr. cadastral xxxx cu suprafața totală de 2,004
ha, în valoare de 25 762 de lei, teren agricol cu bonitatea solului de 69 grade și a
bunului imobil cu nr. cadastral xxxx cu suprafața totală de 0,0388 ha, în valoare de
499 de lei, teren agricol cu bonitatea solului de 69 grade, amplasate în extravilanul
comunei Xxxx, în proprietatea dînsului. Atribuirea bunului imobil cu nr. cadastral
xxxx cu suprafața totală de 2,0039 ha, în valoare de 25 762 de lei, teren agricol cu
bonitatea solului de 69 grade și a bunului imobil cu nr. cadastral xxxx cu suprafața
totală de 0,0388 ha, în valoare de 499 de lei, teren agricol cu bonitatea solului de
69 grade, amplasate în extravilanul comunei Xxxx, în proprietatea Corinei Borș.
Încasarea de la Borș Corina în beneficiul lui Borș Oleg a tuturor cheltuielilor de
judecată.
Prin hotărârea din 16 iulie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost
admisă cererea de chemare în judecată.
S-a atribuit în proprietatea lui Oleg Borș bunul imobil cu număr cadastral
xxxx cu suprafața totală de 2,004 ha, în valoare de 25 762 de lei, teren agricol cu
bonitatea solului de 69 grade, amplasat în extravilanul comunei Xxxx, dobândit în
temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 6336 din 02 decembrie 2015, și
bunul imobil cu numărul cadastral xxxx cu suprafața totală de 0,0388 ha, în valoare
de 499 de lei, teren agricol cu bonitatea solului de 69 grade, amplasat în
extravilanul comunei Xxxx, dobândit în temeiul contractului de vânzare-cumpărare
nr. 6341 din 02 decembrie 2015.
S-a atribuit în proprietatea Corinei Borș bunul imobil cu număr cadastral xxxx
cu suprafața totală de 2,0039 ha, în valoare de 25 762 de lei, teren agricol cu
bonitatea solului de 69 grade, amplasat în extravilanul comunei Xxxx, dobândit în
temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 6336 din 02 decembrie 2015, bunul
imobil cu numărul cadastral xxxx cu suprafața totală de 0,0388 ha, în valoare de
499 de lei, teren agricol cu bonitatea solului de 69 grade, amplasat în extravilanul
comunei Xxxx, dobândit în temeiul contractul de vânzare-cumpărare nr. 6338 din
02 decembrie 2015.
S-a încasat de la Corina Borș în beneficiul lui Oleg Borș cheltuielile de
judecată sub forma taxei de stat în sumă de 394 de lei.
La 06 august 2021, Corina Borș, reprezentată de avocatul Dorin Podlisnic, a
depus cerere de apel împotriva hotărârii din 16 iulie 2021 a Judecătoriei Bălți,
sediul Central, solicitând casarea parțială a hotărârii instanței de fond și emiterea
unei hotărâri noi prin care să fie modificat modul de atribuire a bunurilor imobile.
Prin decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a admis cererea de
apel depusă de Corina Borș, reprezentată de avocatul Dorin Podlisnic, s-a
modificat hotărârea din 16 iulie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, prin
atribuirea bunului imobil cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața totală 2,004 ha
amplasat în comuna Xxxx în proprietatea Corinei Borș, iar bunul imobil cu nr.
cadastral xxxx, că suprafața totală 2,0039 ha, amplasat în comuna Xxxx atribuit în
proprietate lui Borș Oleg.
2
În rest, hotărârea instanței de fond a fost menținută.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect
a constatat că, bunurile imobile cu nr. cadastral xxxx, nr. cadastral xxxx, nr.
cadastral xxxx și nr. cadastral xxxx au fost dobândite și înregistrate în timpul
căsătoriei încheiate între Borș Oleg și Borș Corina. Prin urmare, acestea au fost
atribuite corect, conform evaluării acestora și suprafeței deținute, în mod egal,
fiecăreia dintre părți.
A relatat Curtea de Apel Bălți că, Borș Corina a solicitat atribuirea întregului
bun imobil cu numărul cadastral xxxx cu suprafața totală de 2,004 ha, în
proprietatea sa, motivând prin faptul că pe acest teren a plantat livadă de nuci,
investind bani personali.
A susținut instanța de apel că la cererea de apel au fost anexate înscrisuri
privitor la activitatea GȚ „Borș Corina Valeriu” și a considerat posibil de modificat
varianta de partaj, atribuind Corinei Borș bunul imobil cu numărul cadastral xxxx
cu suprafața totală de 2,004 ha și lui Oleg Borș bunul imobil cu nr. cadastral xxxx,
cu suprafața totală 2,0039 ha.
La 16 septembrie 2022, Corina Borș, reprezentată de avocatul Dorin
Podlisnic, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel din 23 iunie 2022
prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei la
rejudecare.
În motivarea recursului a invocat că instanțele inferioare nu au aplicat corect
normele dreptului material.
A menționat că după divorț dînsa a continuat investirea mijloacelor financiare
proprii în livada de nuci plantată pe lotul de teren cu numărul cadastral xxxx cu
suprafața totală de 2,004 ha, fapt despre care Borș Oleg a cunoscut. Valoarea
terenului cu numărul cadastral xxxx, suprafața totală de 2,004 ha, este cu mult mai
mare decât a terenului cu numărul cadastral xxxx, însă fostul soț a tăinuit acest
fapt, cu scopul inducerii în eroare a instanței de judecată.
Consideră recurenta că instanța de apel nu și-a executat în deplină măsură
obligația legală de a motiva hotărârea adoptată.
La 12 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
participanților copia cererii de recurs depusă de Corina Borș, reprezentată de
avocatul Dorin Podlisnic, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței,
fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului
(f.d.141).
Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 23 iunie
2022, decizia motivată a fost expediată participanților la proces la 19 iulie 2022 și
recepționată de către recurentă la data de 22 iulie 2022 (f.d. 114).
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Astfel, instanța de recurs constată că Corina Borș, reprezentată de avocatul
Dorin Podlisnic, s-a conformat prevederilor legale, declarând recurs la 16
septembrie 2022, împotriva deciziei instanței de apel, în termenul stabilit de lege.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după
3
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin. (2).
Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile
prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în
cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material
și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul
de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei
probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în
urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură
civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa
constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări
implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva
Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a
unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai
stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
4
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten
v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică
doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,
nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Corina Borș,
reprezentată de avocatul Dorin Podlisnic, nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este
inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Corina Borș, reprezentată
de avocatul Dorin Podlisnic.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Dumitru Mardari
judecători Mariana Pitic
Victor Burduh
5