2r-51/21 — recunoasterea bunului imobil in proprietate comuna in devalmasie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoasterea bunului imobil in proprietate comuna in devalmasie
- Temei legal
- temeiurile declararii revizuirii
2r-51/21 — recunoasterea bunului imobil in proprietate comuna in devalmasie (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2r-51/2021 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. V.Pușcaș) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.S.Procopciuc, E.Grumeza, N.Chircu) D E C I Z I E 10 februarie 2021 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând recursul declarat de Zavedeev Oleg, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iacovlev Ala împotriva lui Zavedeev Oleg privind recunoașterea bunului imobil proprietate comună în devălmășie, încasarea a ½ din cheltuielile suportate la construcția bunului imobil și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La 06 decembrie 2012 Iacovlev Ala a depus în instanța de judecată cerere împotriva lui Zavedeev Oleg solicitând recunoașterea bunului imobil proprietate comună în devălmășie, partajarea în natură a bunului imobil din str. Turghenev, 34, mun.
Bălți, cu atribuirea fiecăruia în natură a câte 1/2 cotă-parte din imobil și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii s-a indicat că, Iacovlev Ala a înregistrat căsătoria cu Zavedeev Oleg la OSC Bălți la 07.07.2006, care a fost desfăcută la 23.07.2011. În timpul căsătoriei au procurat bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 3220 din 03.11.2004 și înregistrat în Registrul bunurilor imobile la Oficiul Cadastral Teritorial mun. Bălți la 19.11.2004. Conform informației din Registrul bunurilor imobile din 12 noiembrie 2012, bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX și lotul de teren cu nr. cadastral XXXXX din str.XXXXX a fost înregistrat după Zavedeev Oleg cu cota- parte de 1,0.
A menționat reclamanta că, casa procurată de către pârât a fost demolată și construit un alt imobil în baza Autorizației de construire nr. 377 din 22.10.2007. Lucrările de construcție a casei de locuit s-au efectuat în perioada anilor 2007- 2011. A precizat reclamanta că, deoarece sursele financiare comune au fost insuficiente pentru edificarea imobilului, Iacovlev Ala a fost nevoită ca în anul 2007 să înstrăineze apartamentul personal situat în XXXXX. A considerat reclamanta că, deoarece bunul imobil situat pe str.XXXXX, a fost edificat din mijloace financiare comune și necătând la faptul că conform 1 informației din Registrul bunurilor imobile pârâtul are dreptul de proprietate asupra 1,0 cotă-parte din bunul edificat în timpul căsătoriei, casa de locuit situată în XXXXX constituie proprietate comună în devălmășie a soților Iacovlev Ala și Zavedeev Oleg.
În cadrul examinării pricinii, Iacovlev Ala a depus cerere de concretizare a cerințelor din acțiune solicitând recunoașterea imobilului cu nr. cadastral XXXXX, din str. XXXXX, drept bun proprietate comună în devălmășie a Alei Iacovlev și a lui Oleg Zavedeev, cu atribuirea fiecăruia cotelor părți ideale de ½ din imobil; introducerea modificărilor în Registrul bunurilor imobile, cu înscrierea dreptului de proprietate a Alei Iacovlev asupra ½ cote-părți din imobilul cu nr. cadastral XXXXX; instalarea Alei Iacovlev în imobilul cu nr. cadastral XXXXX; obligarea lui Zavedeev Oleg să nu-i creeze obstacole în instalarea și exploatarea imobilului dat. (vol. I, f.d.
107-108) Ulterior, reclamanta Iacovlev Ala, prin intermediul avocatului Guțu Tatiana, a mai depus o cerere de concretizare a acțiunii solicitând încasarea de la pârât în beneficiul său a ½ cotă-parte din costul materialelor de construcție și lucrărilor folosite pentru construcția casei de locuit din str. XXXXX în valoare de 410514 lei; încasarea de la pârât în beneficiul său a cheltuielilor de judecată constituite din: cheltuieli de asistență juridică în sumă de 3000 lei, în baza ordinului de plată nr. 088303 din 28.11.2014 și în mărime de 250 lei conform dispoziției de plată din 29.11.2012, precum și cheltuieli legate de pregătirea cauzei și efectuarea constatărilor specialistului în sumă de 4004,47 lei și taxa de stat în mărime de 100 lei.
(f.d. 16, vol. II) Prin hotărârea din 05 mai 2017 a Judecătoriei Bălți s-a admis acțiunea înaintată de Iacovlev Ala; s-a recunoscut casa de locuit situată în XXXXX,, proprietate comună în devălmășie a soților Iacovlev Ala și Zavedeev Oleg; s-a încasat de la Zavedeev Oleg în beneficiul Alei Iacovlev ½ din cheltuielile folosite la construcția casei de locuit situate în XXXXX în sumă de 410514 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 7254,47 lei; s-a încasat de la Zavedeev Oleg taxa de stat în beneficiul statului în mărime de 12065,42 lei. Cauza civilă a fost obiect de examinare în mai multe instanțe judecătorești. Prin decizia din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul declarat de Zavedeev Oleg.
S-a casat integral hotărârea din 05 mai 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul central și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial acțiunea. S-a recunoscut dreptul de proprietate a lui Iacovlev Ala și a lui Zavedeev Oleg în cote părți egale asupra materialelor de construcție din care este alcătuit imobilul din XXXXX. S-a încasat de la Zavedeev Oleg în beneficiul lui Iacovlev Ala ½ din costul materialelor de construcție folosite pentru construcția casei de locuit din XXXXX în mărime de 322 687 lei. S-a încasat de la Zavedeev Oleg în beneficiul Alei Iacovlev cheltuieli de judecată în sumă totală de 7531,35 lei. S-a încasat de la Zavedeev Oleg în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 9430,61 lei.
La 16 martie 2020 Zavedeev Oleg a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. Prin încheierea din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat inadmisibil recursul declarat de Zavedeev Oleg. 2 La data de 17 iulie 2020, revizuientul Zavedeev Oleg a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 24 septembrie 2019, solicitând admiterea cererii de revizuire și casarea deciziei Curții de Apel Bălți din data de 24 septembrie 2019 cu trimiterea cauzei la rejudecare cu adoptarea unei deciziii prin care să fie respinsă cererea depusă de Iacovlev Ala către Zavedeev Oleg privind recunoașterea bunului imobil proprietate comună în devălmășie, partajarea în natură a bunului imobil din XXXXX cu atribuirea fiecăruia în natură a cîte ½ din imobil și încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Zavedeev Oleg împotriva deciziei din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, adoptate în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Iacovlev Ala către Zavedeev Oleg privind recunoașterea bunului imobil proprietate comună în devălmășie, încasarea a ½ din cheltuielile suportate la construcția bunului imobil și încasarea cheltuielilor de judecată. La 14 decembrie 2020 prin intermediul poștei electronice Zavedeev Oleg a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea încheierii recurate cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii.
La 26 ianuarie 2021 Zavedeev Oleg a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea încheierii recurate cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii. În motivarea cererii de recurs s-a menționat că încheierea instanței de apel este eroantă lipsită de temei juridic, invocând prevederile art.432 alin.(2) șit.a),c) Cod de procedură civilă și art.449 lit.b) Cod de procedură civilă. În motivarea recursului s-au invocat aceleași temeiuri similare ca și în cererea de revizuire depusă la 17 iulie 2020. În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din considerentele ce preced. Potrivit art. 425 din Codul de procedură civilă termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Astfel, prin prisma prevederilor art. 425 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că recursul depus la 14 decembrie 2020 prin intermediul poștei electronice este depus în interiorul termenului. Examinând temeiurile recursului, în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Zavedeev Oleg neîntemeiat și pasibil de a fi respins din următoarele motive.
3 În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. În conformitate cu art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă. Din recursul declarat rezultă că, recurentul își exprimă dezacordul cu actul judecătoresc adoptat de către instanța de revizuire prin care a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Zavedeev Oleg împotriva deciziei din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți.
Colegiul menționează că instanța de revizuire în concluzia soluției adoptate a indicat că circumstanțele menționate de către revizuentă nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.
În contextul normelor de drept precitate supra, Colegiul reține că instanța de revizuire corect a constatat că cererea de revizuire depusă de Zavedeev Oleg împotriva deciziei din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți este lipsită de temei juridic stabilit expres în prevederile art. 449 Cod de procedură civilă, or, rezultând din prevederile art. 449 Cod de procedură civilă revizuirea se declară în condițiile concret stabilite de lege. Concomitent, instanța de revizuire just a reținut și faptul că nerespectarea dispozițiilor imperative prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă coroborate cu art. 447 Cod de procedură civilă denotă caracterul abuziv al cererii de revizuire, iar admiterea unei astfel de cereri ar contravine principiului securității raportului juridic.
Pornind de la premisa că Zavedeev Oleg a invocat ca temei de revizuire art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, Colegiul apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de revizuire privind inadmisibilitatea cererii de revizuire.
Or, circumstanțele noi-descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuenților anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă. Din textul recursului, nu se conturează careva argumente sau temeiuri ce ar reflecta încălcarea normelor de drept de către instanța de revizuire la adoptarea 4 încheierii contestate, prin care s-a dispus respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.
În astfel de circumstanțe, Colegiul relevă ca fiind corectă ipoteza instanței de revizuire precum că prin decizia Curții de Apel Bălți din 24 septembrie 2019 s-a reținut că în calitate de bunuri supuse partajării, vor fi banii, ce constituie valoarea materialelor de construcție investiți în edificarea casei de locuit de către coproprietarii devălmași, foștii soți. Astfel, instanța de apel a notat că, nu pot fi reținute argumentele invocate de revizuent drept temei de revizuire, precum că nu a cunoscut despre faptul că, bunul imobil nu există în natură și că nu poate fi partajat bunul imobil deoarece acesta nu a fost dat în exploatare, or o asemenea argumentare nu se încadrează în prevederile art. 449 lit. b) CPC, dar nici nu au fost pus la baza deciziei revizuirea cărei se solicită.
Prin urmare, reieșind din decizia Curții de Apel Bălți din 24 septembrie 2019, bunul imobil nici nu a fost supus partajării, fiind partajate doar investițiile efectuate de foștii soți. De asemenea, Colegiul notează că prin recursul declarat, recurentul nu și-a exprimat decât dezacordul cu actele de dispoziție adoptate de instanțele judecătorești, însă careva circumstanțe esențiale și convingătoare care să determine redeschiderea procesului civil întru corectarea unei erori judiciare ce ar fi fost admisă la momentul judecării cauzei, nu au fost invocate și probate.
Totodată, Colegiul menționează că procedura de revizuire prevăzută de art. 449-453 Cod de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice care înseamnă, conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată, ca excepție de la acest principiu este doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (cazul Brumărescu contra României nr. 28342/95; cazul Roșca contra Moldovei nr. 6276/02).
În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că admiterea cererii de revizuire depuse de Zavedeev Oleg, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea contestată este întemeiată și emisă cu respectarea cadrului legal, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Zavedeev Oleg cu menținerea încheierii din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți.
În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: 5 Se respinge recursul declarat de Zavedeev Oleg. Se menține încheierea din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iacovlev Ala împotriva lui Zavedeev Oleg privind recunoașterea bunului imobil proprietate comună în devălmășie, încasarea a ½ din cheltuielile suportate la construcția bunului imobil și încasarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 6
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.