2r-51/21 — recunoasterea bunului imobil in proprietate comuna in devalmasie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoasterea bunului imobil in proprietate comuna in devalmasie
- Temei legal
- temeiurile declararii revizuirii
2r-51/21 — recunoasterea bunului imobil in proprietate comuna in devalmasie (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2r-51/2021
Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. V.Pușcaș)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.S.Procopciuc, E.Grumeza, N.Chircu)
D E C I Z I E
10 februarie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând recursul declarat de Zavedeev Oleg,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iacovlev Ala
împotriva lui Zavedeev Oleg privind recunoașterea bunului imobil proprietate
comună în devălmășie, încasarea a ½ din cheltuielile suportate la construcția
bunului imobil și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți,
c o n s t a t ă:
La 06 decembrie 2012 Iacovlev Ala a depus în instanța de judecată cerere
împotriva lui Zavedeev Oleg solicitând recunoașterea bunului imobil proprietate
comună în devălmășie, partajarea în natură a bunului imobil din str. Turghenev,
34, mun. Bălți, cu atribuirea fiecăruia în natură a câte 1/2 cotă-parte din imobil și
încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii s-a indicat că, Iacovlev Ala a înregistrat căsătoria cu
Zavedeev Oleg la OSC Bălți la 07.07.2006, care a fost desfăcută la 23.07.2011.
În timpul căsătoriei au procurat bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX în baza
contractului de vânzare-cumpărare nr. 3220 din 03.11.2004 și înregistrat în
Registrul bunurilor imobile la Oficiul Cadastral Teritorial mun. Bălți la
19.11.2004. Conform informației din Registrul bunurilor imobile din 12
noiembrie 2012, bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX și lotul de teren cu nr.
cadastral XXXXX din str.XXXXX a fost înregistrat după Zavedeev Oleg cu cota-
parte de 1,0.
A menționat reclamanta că, casa procurată de către pârât a fost demolată și
construit un alt imobil în baza Autorizației de construire nr. 377 din 22.10.2007.
Lucrările de construcție a casei de locuit s-au efectuat în perioada anilor 2007-
2011.
A precizat reclamanta că, deoarece sursele financiare comune au fost
insuficiente pentru edificarea imobilului, Iacovlev Ala a fost nevoită ca în anul
2007 să înstrăineze apartamentul personal situat în XXXXX.
A considerat reclamanta că, deoarece bunul imobil situat pe str.XXXXX, a
fost edificat din mijloace financiare comune și necătând la faptul că conform
1
informației din Registrul bunurilor imobile pârâtul are dreptul de proprietate
asupra 1,0 cotă-parte din bunul edificat în timpul căsătoriei, casa de locuit situată
în XXXXX constituie proprietate comună în devălmășie a soților Iacovlev Ala și
Zavedeev Oleg.
În cadrul examinării pricinii, Iacovlev Ala a depus cerere de concretizare a
cerințelor din acțiune solicitând recunoașterea imobilului cu nr. cadastral
XXXXX, din str. XXXXX, drept bun proprietate comună în devălmășie a Alei
Iacovlev și a lui Oleg Zavedeev, cu atribuirea fiecăruia cotelor părți ideale de ½
din imobil; introducerea modificărilor în Registrul bunurilor imobile, cu
înscrierea dreptului de proprietate a Alei Iacovlev asupra ½ cote-părți din imobilul
cu nr. cadastral XXXXX; instalarea Alei Iacovlev în imobilul cu nr. cadastral
XXXXX; obligarea lui Zavedeev Oleg să nu-i creeze obstacole în instalarea și
exploatarea imobilului dat. (vol. I, f.d. 107-108)
Ulterior, reclamanta Iacovlev Ala, prin intermediul avocatului Guțu Tatiana,
a mai depus o cerere de concretizare a acțiunii solicitând încasarea de la pârât în
beneficiul său a ½ cotă-parte din costul materialelor de construcție și lucrărilor
folosite pentru construcția casei de locuit din str. XXXXX în valoare de 410514
lei; încasarea de la pârât în beneficiul său a cheltuielilor de judecată constituite
din: cheltuieli de asistență juridică în sumă de 3000 lei, în baza ordinului de plată
nr. 088303 din 28.11.2014 și în mărime de 250 lei conform dispoziției de plată
din 29.11.2012, precum și cheltuieli legate de pregătirea cauzei și efectuarea
constatărilor specialistului în sumă de 4004,47 lei și taxa de stat în mărime de 100
lei. (f.d. 16, vol. II)
Prin hotărârea din 05 mai 2017 a Judecătoriei Bălți s-a admis acțiunea
înaintată de Iacovlev Ala; s-a recunoscut casa de locuit situată în XXXXX,,
proprietate comună în devălmășie a soților Iacovlev Ala și Zavedeev Oleg; s-a
încasat de la Zavedeev Oleg în beneficiul Alei Iacovlev ½ din cheltuielile folosite
la construcția casei de locuit situate în XXXXX în sumă de 410514 lei și
cheltuielile de judecată în sumă de 7254,47 lei; s-a încasat de la Zavedeev Oleg
taxa de stat în beneficiul statului în mărime de 12065,42 lei.
Cauza civilă a fost obiect de examinare în mai multe instanțe judecătorești.
Prin decizia din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul
declarat de Zavedeev Oleg. S-a casat integral hotărârea din 05 mai 2017 a
Judecătoriei Bălți, sediul central și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a
admis parțial acțiunea. S-a recunoscut dreptul de proprietate a lui Iacovlev Ala și
a lui Zavedeev Oleg în cote părți egale asupra materialelor de construcție din care
este alcătuit imobilul din XXXXX. S-a încasat de la Zavedeev Oleg în beneficiul
lui Iacovlev Ala ½ din costul materialelor de construcție folosite pentru
construcția casei de locuit din XXXXX în mărime de 322 687 lei. S-a încasat de
la Zavedeev Oleg în beneficiul Alei Iacovlev cheltuieli de judecată în sumă totală
de 7531,35 lei. S-a încasat de la Zavedeev Oleg în beneficiul statului taxa de stat
în mărime de 9430,61 lei.
La 16 martie 2020 Zavedeev Oleg a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel
și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.
Prin încheierea din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat
inadmisibil recursul declarat de Zavedeev Oleg.
2
La data de 17 iulie 2020, revizuientul Zavedeev Oleg a depus cerere de
revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 24 septembrie 2019,
solicitând admiterea cererii de revizuire și casarea deciziei Curții de Apel Bălți
din data de 24 septembrie 2019 cu trimiterea cauzei la rejudecare cu adoptarea
unei deciziii prin care să fie respinsă cererea depusă de Iacovlev Ala către
Zavedeev Oleg privind recunoașterea bunului imobil proprietate comună în
devălmășie, partajarea în natură a bunului imobil din XXXXX cu atribuirea
fiecăruia în natură a cîte ½ din imobil și încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a respins ca
inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Zavedeev Oleg împotriva deciziei din
24 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, adoptate în cauza civilă la cererea de
chemare în judecată înaintată de Iacovlev Ala către Zavedeev Oleg privind
recunoașterea bunului imobil proprietate comună în devălmășie, încasarea a ½ din
cheltuielile suportate la construcția bunului imobil și încasarea cheltuielilor de
judecată.
La 14 decembrie 2020 prin intermediul poștei electronice Zavedeev Oleg a
depus cerere de recurs împotriva încheierii din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel
Bălți, solicitând casarea încheierii recurate cu emiterea unei noi decizii de
respingere integrală a acțiunii.
La 26 ianuarie 2021 Zavedeev Oleg a depus cerere de recurs împotriva
încheierii din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea
încheierii recurate cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii.
În motivarea cererii de recurs s-a menționat că încheierea instanței de apel
este eroantă lipsită de temei juridic, invocând prevederile art.432 alin.(2) șit.a),c)
Cod de procedură civilă și art.449 lit.b) Cod de procedură civilă.
În motivarea recursului s-au invocat aceleași temeiuri similare ca și în cererea
de revizuire depusă la 17 iulie 2020.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza
recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără
participarea părților.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi
respins din considerentele ce preced.
Potrivit art. 425 din Codul de procedură civilă termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Astfel, prin prisma prevederilor art. 425 Cod de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
constată că recursul depus la 14 decembrie 2020 prin intermediul poștei
electronice este depus în interiorul termenului.
Examinând temeiurile recursului, în raport cu materialele cauzei, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră recursul declarat de Zavedeev Oleg neîntemeiat și pasibil de a fi respins
din următoarele motive.
3
În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea.
În conformitate cu art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de
revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în
mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le
confirmă.
Din recursul declarat rezultă că, recurentul își exprimă dezacordul cu actul
judecătoresc adoptat de către instanța de revizuire prin care a respins ca fiind
inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Zavedeev Oleg împotriva deciziei din
24 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți.
Colegiul menționează că instanța de revizuire în concluzia soluției adoptate a
indicat că circumstanțele menționate de către revizuentă nu se încadrează în
temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC.
În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care
au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au
fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins
toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării
anterioare a pricinii.
În contextul normelor de drept precitate supra, Colegiul reține că instanța de
revizuire corect a constatat că cererea de revizuire depusă de Zavedeev Oleg
împotriva deciziei din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți este lipsită de
temei juridic stabilit expres în prevederile art. 449 Cod de procedură civilă, or,
rezultând din prevederile art. 449 Cod de procedură civilă revizuirea se declară în
condițiile concret stabilite de lege.
Concomitent, instanța de revizuire just a reținut și faptul că nerespectarea
dispozițiilor imperative prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă coroborate
cu art. 447 Cod de procedură civilă denotă caracterul abuziv al cererii de revizuire,
iar admiterea unei astfel de cereri ar contravine principiului securității raportului
juridic.
Pornind de la premisa că Zavedeev Oleg a invocat ca temei de revizuire art.
449 lit. b) Cod de procedură civilă, au devenit cunoscute unele circumstanțe sau
fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului,
dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele
și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, Colegiul apreciază ca
fiind corectă concluzia instanței de revizuire privind inadmisibilitatea cererii de
revizuire.
Or, circumstanțele noi-descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect
al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și
obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei
civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care
nu au fost cunoscute revizuenților anterior, dar existau până la momentul
pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a
devenit irevocabilă.
Din textul recursului, nu se conturează careva argumente sau temeiuri ce ar
reflecta încălcarea normelor de drept de către instanța de revizuire la adoptarea
4
încheierii contestate, prin care s-a dispus respingerea cererii de revizuire ca
inadmisibilă.
În astfel de circumstanțe, Colegiul relevă ca fiind corectă ipoteza instanței de
revizuire precum că prin decizia Curții de Apel Bălți din 24 septembrie 2019 s-a
reținut că în calitate de bunuri supuse partajării, vor fi banii, ce constituie valoarea
materialelor de construcție investiți în edificarea casei de locuit de către
coproprietarii devălmași, foștii soți. Astfel, instanța de apel a notat că, nu pot fi
reținute argumentele invocate de revizuent drept temei de revizuire, precum că nu
a cunoscut despre faptul că, bunul imobil nu există în natură și că nu poate fi
partajat bunul imobil deoarece acesta nu a fost dat în exploatare, or o asemenea
argumentare nu se încadrează în prevederile art. 449 lit. b) CPC, dar nici nu au
fost pus la baza deciziei revizuirea cărei se solicită.
Prin urmare, reieșind din decizia Curții de Apel Bălți din 24 septembrie 2019,
bunul imobil nici nu a fost supus partajării, fiind partajate doar investițiile
efectuate de foștii soți.
De asemenea, Colegiul notează că prin recursul declarat, recurentul nu și-a
exprimat decât dezacordul cu actele de dispoziție adoptate de instanțele
judecătorești, însă careva circumstanțe esențiale și convingătoare care să
determine redeschiderea procesului civil întru corectarea unei erori judiciare ce ar
fi fost admisă la momentul judecării cauzei, nu au fost invocate și probate.
Totodată, Colegiul menționează că procedura de revizuire prevăzută de art.
449-453 Cod de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și
omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu
prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor
Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității
raporturilor juridice care înseamnă, conform jurisprudenței Curții Europene
pentru Drepturile Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu
trebuie rediscutată, ca excepție de la acest principiu este doar cazul când
reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii
(cazul Brumărescu contra României nr. 28342/95; cazul Roșca contra Moldovei
nr. 6276/02).
În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că admiterea cererii de revizuire
depuse de Zavedeev Oleg, ar însemna încălcarea principiului securității
raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate
de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și
Libertăților Fundamentale.
Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea contestată este
întemeiată și emisă cu respectarea cadrului legal, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
respinge recursul declarat de Zavedeev Oleg cu menținerea încheierii din 20
octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți.
În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură
civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție
dispune:
5
Se respinge recursul declarat de Zavedeev Oleg.
Se menține încheierea din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iacovlev Ala împotriva lui
Zavedeev Oleg privind recunoașterea bunului imobil proprietate comună în
devălmășie, încasarea a ½ din cheltuielile suportate la construcția bunului imobil
și încasarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
6