2ra-1518/22 — repararea prejudiciului material și moral

2ra-1518/22 — repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1518/22

(2-18148459-01-2ra-18102022)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Șușchevici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

ÎNCHEIERE

28 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul recurentului

Alexandru Panfilii, avocatul Alexandru Bot,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Panfilii

împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la repararea prejudiciului

material și a prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de avocatul Alexandru Bot în interesele lui

Alexandru Panfilii, a fost admisă cererea de apel depusă de Primăria municipiului

Chișinău, a fost casată hotărârea din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și a fost emisă o hotărâre nouă,

c o n s t a t ă:

La data de 04 mai 2017, Alexandru Panfilii, în calitate de creditor, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău, în calitate de

debitor, prin care a solicitat, în temeiul art. 153 Cod de executare: încasarea de la

Primăria mun. Chișinău în beneficiul său a salariului mediu pe perioada neexecutării

de către Primăria mun. Chișinău a hotărârii judecătorești executorii pentru perioada

începând cu data de 12 august 2010 până la data pronunțării încheierii judecătorești,

reieșind din salariul mediu lunar de 4373 lei și 98 de bani; încasarea de la Primăria

mun. Chișinău în beneficiul său a penalității de întârziere la plata salariului calculat

conform prevederilor art. 330, alin. (2) Codul muncii, în mărime de 0,1% din salariul

neachitat în termen pentru fiecare zi de întârziere, calculat din data de 12 august

2010 până la pronunțarea încheierii; încasarea de la Primăria mun. Chișinău în

beneficiul său a sumei de 61 260 lei, cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat

conform prevederilor art. 330, alin. (2) Codul muncii, în mărime de 0,1% din salariul

neachitat în termen pentru fiecare zi de întârziere, calculat pentru perioada 05

octombrie 2009 – 11 august 2010; încasarea de la Primăria mun. Chișinău în

beneficiul său a dobânzii de întârziere la plata salariului pentru perioada 05

octombrie 2009 – 11 august 2010, conform art. 619 Cod civil, în mărime de 18 566

lei; încasarea de la Primăria mun. Chișinău în beneficiul său a dobânzii de întârziere

1

la plata salariului pentru perioada din 12 august 2010 până la pronunțarea încheierii,

conform art. 619 Cod civil; încasarea de la Primăria mun. Chișinău în beneficiul său

a prejudiciului moral cauzat pe criterii de dizabilitate, exprimat prin refuzul

demonstrativ al pârâtului privind executarea hotărârii judecătorești irevocabile în

mărime de 100 000 lei; încasarea de la Primăria mun. Chișinău în beneficiul său a

prejudiciului moral pentru discriminare pe criteriu politic manifestat prin refuzul

abuziv privind executarea hotărârii judecătorești irevocabile și de prejudiciere gravă

a drepturilor și imaginii reclamantului în mărime de 100 000 lei; încasarea de la

Primăria mun. Chișinău în beneficiul său a penalității de întârziere la achitare

conform contractului AN NR. 606064 din 26 mai 2009, încheiat între Primăria mun.

Chișinău și soția sa, Ludmila Panfil în sumă de 21 225 lei; încasarea de la Primăria

mun. Chișinău în beneficiul său a tuturor cheltuielilor de judecată.

Reclamantul Alexandru Panfilii, ulterior, în repetate rînduri și-a concretizat

cerințele din cererea de chemare în judecată.

Ulterior, potrivit încheierii din 11 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, în conformitate cu prevederile art. 153 Cod de executare, art. 188, art.

265, lit. a), art. 269-270 Cod de procedură civilă, instanța a respins cererea depusă

de Alexandru Panfilii împotriva Primăriei mun. Chișinău, executor judecătoresc

Igor Doroftei, privind încasarea sumei cu titlu de diferență dintre salariul stabilit și

cel achitat ca fiind neîntemeiată, în partea pretențiilor ce țin de încasarea din contul

Primăriei mun. Chișinău în beneficiul lui Alexandru Panfilii a dobânzii de întârziere

pentru perioadele 5 octombrie 2009 – 11 august 2010 și 12 august 2010 – 17 august

2017 procesul a fost încetat, iar în ceea ce privește pretențiile reclamantului

Alexandru Panfilii privind încasarea din contul Primăriei mun. Chișinău a plăților

conform art. 330, alin. (2) Codul muncii pentru perioadele 5 octombrie 2009 – 11

august 2010 și 12 august 2010 – 17 august 2017 și repararea prejudiciului moral, au

fost separate pentru a fi examinate în procedură separată, iar pretențiile separate au

fost transmise instanței judecătorești pentru repartizare aleatorie.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului, la 09 noiembrie 2021, capătul de

cerere din pretențiile reclamantului Alexandru Panfilii privind încasarea din contul

Primăriei mun. Chișinău a plăților conform art. 330, alin. (2) Codul muncii pentru

perioadele 5 octombrie 2009 – 11 august 2010 și 12 august 2010 – 17 august 2017

și repararea prejudiciului moral, au fost transmise judecătorului Daria Sușchevici în

mod automat-aleatoriu spre examinare.

Ulterior, reclamantul și-a concretizat cerințele față de pârâtul Primăria mun.

Chișinău, invocând că, în fapt prin hotărârea din 11 august 2010 a Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău, s-a dispus restabilirea lui Alexandru Panfilii în funcția de

șef al Î.M. ,,Direcția Construcții Capitale,, a Primăriei mun. Chișinău (în continuare

Î.M. DCC), începând cu 05 octombrie 2009, cu încasarea salariului pentru lipsa

forțată de la locul de muncă, iar hotărârea respectivă a devenit definitivă conform

deciziei din 15 noiembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău și irevocabilă conform

deciziei din 14 august 2013 a Curții Supreme de Justiție.

La 12 octombrie 2016, reclamantul s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată la Judecătoria Centru, mun. Chișinău, împotriva Primăriei mun. Chișinău

solicitând încasarea de la Primăria mun. Chișinău a salariului mediu calculat pe

perioada neexecutării hotărârii judecătorești executorie, încasarea prejudiciului

2

cauzat conform art. 330 alin. (2) Codul muncii, pentru perioadele 05 octombrie 2009

– 11 august 2010 și 12 august 2010 – 17 august 2017, încasarea dobânzilor de

întârziere pe aceleași perioade și prejudiciului moral cauzat.

Ulterior, la 04 mai 2017, Alexandru Panfilii s-a adresat la Judecătoria

Chișinău, sediul Centru, cu cerere de concretizare a pretențiilor, conform art. 153

Cod de executare, privind emiterea unei încheieri cu privire la încasarea salariului

și plăților aferente pe perioada neexecutării hotărârii judecătorești de restabilire a

dreptului la muncă adjudecat.

Pin încheierea din 12 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea a fost admisă parțial cu încasarea în beneficiul lui Alexandru Panfilii a

salariului mediu pe timpul dintre data pronunțării și data executării hotărârii 12

august 2010 – 17 august 2017 în mărime de 478 769 lei, în rest cerințele au fost

respinse, încheierea dată fiind atacată cu recurs la Curtea de Apel Chișinău.

Prin decizia din 27 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, încheierea din 12

februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost casată cu restituirea

cauzei în instanța de fond la rejudecare, în alt complet de judecată.

La 11 septembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a emis o

încheiere prin care s-a dispus respingerea cererii privind încasarea sumei cu titlul de

diferență dintre salariul stabilit și cel încasat ca neîntemeiată, iar în partea încasării

dobânzii de întârziere, procesul a fost încetat, după care au fost separate într-un

proces aparte pretențiile reclamantului privind încasarea din contul Primăriei mun.

Chișinău a plăților conform art. 330 alin. (2) Codul muncii pentru perioadele 06

octombrie - 11 august 2010 și 12 august 2010 - 17 august 2017 și repararea

prejudiciului moral pentru a fi examinate în procedură separată.

Încheierea respectivă a devenit irevocabilă prin decizia din 19 ianuarie 2021

a Curții de Apel Chișinău.

Încasarea salariului pe perioada 05 octombrie 2009 - 11 august 2010, conform

hotărârii judecătorești din 11 august 2010, a fost executat silit de către executorul

judecătoresc pe 27 decembrie 2013.

Prin dispoziția Primarului General Interimar, Nistor Grozavu cu nr. 500-dc

din 18 august 2017 - Despre executarea hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău

privind restabilirea domnului Alexandru Panfilii - a fost restabilit în funcția deținută

anterior de șef al Î.M. ,,Direcția Construcții Capitale”, începând cu data de - 05

octombrie 2009, iar salariul pentru lipsa forțată de la locul de muncă pe perioada 12

august 2010 – 17 august 2017 a fost încasat pe data de 20 octombrie 2018, calculat

reieșind din trei luni calendaristice premergătoare perioadei de absență forțată de la

muncă în sumă de 368 209 lei și 59 de bani. (Nota informativă a Î.M. D.C.C. nr. 08-

05/1282 din 19 octombrie 2018). Salariul mediu lunar cu situația la 01 noiembrie

2009 constituie suma în mărime de 4373 lei și 98 de bani. (Certificatul Î.M. D.C.C

nr. 39 din 16 noiembrie 2009).

La 20 august 2018, Î.M. ,,Direcția Construcții Capitale,, s-a adresat către

Confederația Națională a Sindicatelor solicitând explicații cu privire la calcularea

salariului mediu lunar în cazul lui Alexandru Panfilii, cînd repunerea în funcția

deținută anterior a fost executată după opt ani.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale prin răspunsul cu nr. 01-6370 din 01

octombrie 2018 a explicat că, la soluționarea cazului descris în demers, urmează să

3

se aplice și prevederile art. 330 din Codul muncii, care stabilește că, în caz de

încasarea de la Primăria mun. Chișinău în beneficiul lui Alexandru Panfilii a sumei

în mărime de 182 001 lei, cu titlul de plăți suplimentare de întârziere la plățile

salariale pentru lipsa forțată de la locul de muncă în perioada 05 octombrie 2009 -

11 august 2010, conform art. 330 alin. (2) Codul muncii.

A solicitat reclamantul încasarea de la Primăria mun. Chișinău a sumei în

mărime de 1 861 669 lei, cu titlul de plăți suplimentare de întârziere la plățile

salariale pentru lipsa forțată de la locul de muncă în perioada 12 august 2010 - 17

august 2017, conform art. 330 alin. (2) Codul muncii, încasarea de la Primăria mun.

Chișinău a prejudiciului moral cauzat prin neexecutarea pe o perioadă lungă a

hotărârii judecătorești în sumă de 400 000 lei.

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandru Panfilii

împotriva Primăriei mun. Chișinău privind încasarea plăților salariale și repararea

prejudiciului moral.

S-a încasat din contul Primăriei mun. Chișinău în beneficiul lui Alexandru

Panfilii plățile salariale conform art. 320 alin. (2) Codul muncii al RM pe perioada

de timp 04 mai 2014 - 04 mai 2017 în mărime de - 57 465 lei și 56 de bani, în rest

s-a respins cerințele, ca fiind tardive.

S-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandru Panfilii

împotriva Primăriei mun. Chișinău privind repararea prejudiciului moral, ca fiind

neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 30 noiembrie 2019 și ulterior

la 25 ianuarie 2022, Primăria mun. Chișinău a contestat cu apel hotărârea din 15

noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii

de apel, casarea integrală a hotărârii contestate, cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată.

Totodată, la 16 decembrie 2019 și ulterior la 09 martie 2022, avocatul

Alexandru Bot în interesele lui Alexandru Panfilii a contestat cu apel hotărârea din

15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea

cererii de apel, casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei noi hotărâri privind

admiterea integrală a acțiunii depuse de către Alexandru Panfilii împotriva Primăriei

mun. Chișinău.

Prin decizia din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de avocatul Alexandru Bot în interesele lui Alexandru

Panfilii, a fost admisă cererea de apel depusă de Primăria mun. Chișinău, a fost

casată hotărârea din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a

fost emisă o hotărâre nouă, după cum urmează:

S-a respins ca neîntemeiată cererea lui Alexandru Panfilii împotriva Primăriei

mun. Chișinău cu privire la repararea prejudiciului material și a prejudiciului moral.

Pentru a decide astfel, Colegiul a considerat neîntemeiată soluția primei

instanțe în partea admiterii pretențiilor reclamantului deoarece decurge din

interpretarea greșită a circumstanțelor cauzei și, ca urmare, aplicarea eronată a

normelor de drept material și procedural aplicabile la soluționarea litigiului.

Potrivit art. 330 alin. (2) din Codul muncii, în caz de reținere, din vina

angajatorului, a salariului (art.142), a indemnizației de concediu (art.117), a plăților

4

în caz de eliberare (art.143) sau a altor plăți (art.123, 124, 127, 139, 186, art. 225

alin. (8) etc.) cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc suplimentar, pentru fiecare

zi de întârziere, 0,3 la sută din suma neplătită în termen, iar potrivit art. 145 alin. (1)

din Codul muncii, compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a

salariului se efectuează prin indexarea obligatorie și în mărime deplină a sumei

salariului calculat dacă reținerea acestuia a constituit cel puțin o lună calendaristică

de la data stabilită pentru achitarea salariului lunar.

Astfel, instanța de apel a constatat că achitarea sumelor prevăzute la art. 330

alin. (2) Codul muncii și compensarea pierderilor prevăzută de art. 145 din Codul

muncii se efectuează în cazul calculării și neachitării ulterioare la timp a salariului

și nu este incidentă cazurilor de privare de dreptul de a munci, prin neexecutarea

hotărârii de restabilire la lucru.

Raportând la caz prevederile enunțate, reieșind din constatările relatate,

Colegiul just a respins acțiunea înaintată de reclamantul Alexandru Panfilii, în

condițiile în care s-a stabilit că lui Alexandru Panfilii i-au fost achitate plățile

salariale cuvenite pentru perioada absenței forțate de la muncă și anume: pentru

perioada 05 octombrie 2009 - 11 august 2010 suma în mărime de 44 500 lei, în data

de 27 decembrie 2013, iar pentru perioada 12 august 2010 – 17 august 2017 suma

de 368 209 lei și 59 de bani, la data de 20 octombrie 2018, iar pentru concediile

nefolosite, suma în mărime de – 31 544 lei și 10 bani.

În aceste condiții, instanța de apel a statuat că, reclamantului i-au fost achitate

plățile cu titlu de despăgubiri pentru perioada de absență forțată de la muncă și că

achitarea sumelor pentru perioada 12 august 2010 – 17 august 2017 s-a făcut în afara

procedurii de executare.

Prin urmare, instanța de apel, a conchis că, în speță, nu au fost întrunite

condițiile obligatorii prevăzute de lege pentru ca angajatorul să achite salariatului în

contul reparării prejudiciului legat de restabilire a salariatului la serviciu,

compensările prevăzute la art. 330 alin. (2) și art. 145 din Codul muncii.

Colegiul a mai reținut că s-a stabilit cu certitudine că angajatorul nu are careva

datorii salariale față de Alexandru Panfilii, respectiv, cerința cu privire la achitarea

dobânzii de întârziere urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin neachitarea salariului,

Colegiul a reținut următoarele:

Potrivit art. 329 Codul muncii alin. (1) angajatorul este obligat să repare

integral prejudiciul material și cel moral cauzat salariatului în legătură cu

îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă, în cazul discriminării

salariatului la locul de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a

munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel. (2) Prejudiciul

moral se repară în formă bănească sau într-o altă formă materială determinată de

părți.

Suplimentar, instanța de apel a reținut că cerința privind repararea

prejudiciului moral este subsecventă cerințelor de bază și deoarece cerințele de bază

sau dovedit a fi nefondate este neîntemeiată și cerința subsecventă privind repararea

prejudiciului moral.

Ca urmare a constatărilor detaliate supra, Colegiul a concluzionat că,

argumentele expuse de către avocatul Alexandru Bot în interesele lui Alexandru

5

Panfilii în cererea de apel sunt nefondate, motiv din care just au fost respinse, iar

argumentele expuse în cererea de apel declarată de Primăria mun. Chișinău sunt

întemeiate, fiind astfel admise.

Din aceste considerente, Colegiul a concluzionat că, instanța de apel corect a

ajuns la concluzia de a respinge cererea de apel depusă de avocatul Alexandru Bot

în interesele lui Alexandru Panfilii, a admite cererea de apel depusă de Primăria

mun. Chișinău, a casa hotărârea din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și a emite o hotărâre nouă privind respingerea ca neîntemeiată a cererii

depuse de Alexandru Panfilii împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la

repararea prejudiciului material și a prejudiciului moral.

La 03 octombrie 2022, reprezentantul recurentului Alexandru Panfilii,

avocatul Alexandru Bot, a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 14 iunie 2022

a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii

depuse de Alexandru Panfilii împotriva Primăriei mun. Chișinău. Încasarea din

contul Primăriei mun. Chișinău în beneficiul lui Alexandru Panfilii a tuturor

cheltuielilor de judecată a cauzei suportate de către recurent.

În motivarea recursului depus, reprezentantul recurentului Alexandru Panfilii,

avocatul Alexandru Bot, a indicat că instanța de apel la examinarea cauzei a încălcat

esențial și a aplicat eronat normele de drept procedural și material, ceea ce a dus la

adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, a invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel, cărora le-a fost dată

apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin

careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanța de apel a normelor

legale aplicabile speței.

În conformitate cu art. 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură civilă,

instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă

cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a

fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva

deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte

specificate în art. 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea, aceasta

este depusă de către recurentul Alexandru Panfilii, care are calitatea procesuală de

reclamant, respectiv este îndreptățit să o conteste, nefiind depus repetat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 14 iunie

2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa

participanților la proces, la 04 august 2022 prin poșta electronică și poșta terestră

(f.d. 59, 60, vol. VI).

Astfel, recursul declarat la 04 octombrie 2022 de către reprezentantul

recurentului Alexandru Panfilii, avocatul Alexandru Bot, este în termen.

6

La data de 19 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților la proces copiile recursului depus, explicându-le dreptul de a depune

referință asupra criticilor formulate în recurs.

Prin referința depusă la 08 noiembrie 2022, reprezentantul intimatului

Primăria mun. Chișinău, Petru Bojoga, a solicitat respingerea cererii de recurs

depusă de către reprezentantul recurentului Alexandru Panfilii, avocatul Alexandru

Bot, ca fiind neîntemeiată.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către reprezentantul recurentului

Alexandru Panfilii, avocatul Alexandru Bot, este inadmisibilă, pentru motivele ce

succed.

Verificând motivele de casare, invocate în cererea de recurs depusă,

completul Colegiului atestă că aceasta nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la

dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și prima

instanță, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de

drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform

Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în

care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material

sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către reprezentantul recurentului Alexandru Panfilii, avocatul Alexandru

Bot, asemenea aspecte nu se regăsesc.

7

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept

procesual, așa cum formal invocă reprezentantul recurentului Alexandru Panfilii,

avocatul Alexandru Bot, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către reprezentantul recurentului Alexandru Panfilii,

avocatul Alexandru Bot, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de reprezentantul recurentului

Alexandru Panfilii, avocatul Alexandru Bot, împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a

Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

8