2rac-104/22 — constatarea actionarii cu rea credinta si anularea marcii

2rac-104/22 — constatarea actionarii cu rea credinta si anularea marcii (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2rac-104/2022

2-19087077-01-2rac-13052022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (R. Pascari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, I. Dutca, A. Malîi)

D E C I Z I E

21 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând recursul declarat de avocatul Ariadna Suveica (Dodi) în

interesele Societății pe Acțiuni „Yuzhmorrybflot”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „Yuzhmorrybflot” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Viocris-

Impex”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu

privire la constatarea acționării cu rea-credință și anularea mărcii,

împotriva deciziei din 03 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 27 februarie 2019, SA „Yuzhmorrybflot” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Viocris-Impex”, intervenient accesoriu Agenția de Stat

pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la constatarea acționării cu rea-credință

și anularea mărcii.

În motivarea acțiunii a indicat că este o vestită companie rusească din

industria peștelui, specializată în capturarea, prelucrarea, producerea, transportarea

și păstrarea peștelui, vânzarea produselor din pește, producerea cutiilor de

conserve, reparația navelor, comercializarea angro.

A relevat că, în prezent este cel mai mare producător de conserve din

Primorsky Krai, Federația Rusă. Companiei reclamante îi aparține una din cele mai

mari fabrici de pește amplasate pe țărmul mării, care produce anual 120 milioane

de cutii de conserve.

A specificat că, îi aparțin trei nave maritime de pescuit, prelucrare și

transportare a peștelui: „Zaliv Vostok”, „Kapitan Efremov” și „Vsevolod Sibirțev”

cu o capacitate de prelucrare a 1 000 tone de pește pe zi, 15 nave de pescuit, alte 6

nave de transportare a peștelui, înzestrate cu instalații de prelucrare primară și de

refrigerare a peștelui.

A notat că dispune de propria bază de echipare și deservire tehnică, de o

fabrică de producere a cutiilor de conserve cu o capacitate de producție de 500 000

1

de cutii pe zi, o rețea de depozite în toate regiunile Federației Ruse, camioane de

mare tonaj, linii ferate de acces, tehnică de încărcare-descărcare etc.

Cu trimitere la site-ul companiei www.доброфлот.рф, susține reclamanta că

are o gamă largă și variată de produse din pește marcate „Доброфлот” - peste 40

denumiri de produse.

A subliniat că produsele reclamantei marcate „Доброфлот” sunt pe larg

cunoscute și apreciate pe piața de desfacere din Federația Rusă, dar și în statele

membre ale CSI, China și SUA.

A argumentat reclamanta că este titulara unui șir de mărci „Доброфлот”,

înregistrate în Federația Rusă printre care și marca combinată nr.547042,

constituită din cuvântul „Доброфлот”, redactat cu caractere chirilice majuscule și

o combinație de elemente figurative, care reprezintă imaginea stilizată a unei

corăbioare, având prin părți două perechi de linii orizontale paralele - înregistrată

în Federația Rusă la 29.06.2015, cu prioritate din 28.03.2014, pentru produse și

servicii din clasa 29 din Clasificatorul Internațional al Produselor și Serviciilor (în

continuare: CIPS) - anșoauri, alge marine prăjite, caviar, caviar prelucrat de pește,

calmari, conserve și preservas din pește și fructe de mare, bastoane crab, creveți,

squabberfish, homari, somon, midii, moluște, fructe de mare, algele, faină

alimentară de pește, mousse de pește, lobsters, pate din pește, produse alimentare

din pește, raci, crustacee, pește conservat, pește, pește sărat, sardele, hering,

somonul de Atlantic, macrou, trepang, ton, stridii, fileu de pește, păstrăv, produse

afumate-uscate din pește și fructe de mare, extracte alimentare din alge, din clasa

30 CIPS – aromatizanți, aromatizanți pentru produse de cofetărie, cu excepția

uleiurilor esențiale, aromatizanți pentru băuturi, cu excepția uleiurilor esențiale,

aromatizanți pentru cafea, aromatizanți, cu excepția uleiurilor esențiale, badian etc;

din clasa 35 CIPS — agenție pentru import-export, agenție pentru informații

comerciale, analiza prețului de cost, demonstrarea mărfurilor, studiul pieței,

informații business, informații și consiliere comercială a consumatorilor

(informații pentru consumatori asupra mărfurilor), cercetarea conjuncturii,

cercetări de marketing, marketing, organizarea expozițiilor în scopuri comerciale și

de publicitate, organizarea iarmaroacelor în scopuri comerciale și de publicitate,

amenajarea vitrinii etc; din clasa 39 CIPS — închirierea depozitelor, livrare de

mărfuri ambalate, livrare de mărfuri, informații privind mișcarea, informații

privind problemele de transport, informații privind păstrarea mărfurilor în depozit,

logistica transporturilor, transport rutier de mărfuri, transportul mărfurilor,

intermedierea în transportarea maritimă a mărfurilor etc.

A invocat că, la 20 ianuarie 2016, reclamanta a încheiat cu pârâta - compania

moldovenească SRL „Viocris-Impex” contractul de livrare, în temeiul căruia

reclamanta s-a obligat să livreze pârâtei marfa indicată în specificații, care

constituie părți componente ale contractului, în valoare de circa 30 000 000 de

ruble rusești.

A precizat că, în temeiul contractului, reclamanta a livrat pârâtei produse

marcate „Доброфлот”, în valoare totală de 6 627 242 ruble rusești, fapt care se

atestă prin declarațiile vamale anexate.

A explicat că, la 14 martie 2017, pârâta fără a obține acordul prealabil al

reclamantei și fără a pune în cunoștință de cauză, a depus la AGEPI cerere de

înregistrare a mărcii combinate „Доброфлот” pentru produsele și serviciile

2

cuprinse de clasele 29 și 35 CIPS, care a devenit marca nr. 31550 înregistrată la

14.08.2018.

În opinia reclamantei, pârâta a exercitat dreptul la înregistrarea mărcii

litigioase cu rea-credință, așa cum marca „Доброфлот” nr. 31550, înregistrată la

14.08.2018 pe numele pârâtei este identică cu marca anterioară „Доброфлот” nr.

547042, înregistrată pe numele reclamantei pe teritoriul Federației Ruse încă la 29

iunie 2015, cu prioritate din 28 martie 2014, pentru produsele din clasele 29, 30, 35

si 39 CIPS. Or, marca litigioasă „Доброфлот” nr. 31550 - la fel ca și marca

anterioară „Доброфлот” nr. 547042, înregistrată pe numele reclamantei pe

teritoriul Federației Ruse - este constituită din cuvântul „Доброфлот”, redactat cu

caractere chirilice majuscule și o combinație de elemente figurative, care reprezintă

imaginea stilizată a unei corăbioare, având prin părți două perechi de linii

orizontale paralele. Astfel, identitatea mărcilor confruntate este incontestabilă.

A notat că, marca litigioasă „Доброфлот” nr. 31550, la fel ca și marca

anterioară „Доброфлот” nr. 547042, înregistrată pe numele reclamantei pe

teritoriul Federației Ruse, este înregistrată pentru produsele și serviciile cuprinse de

clasele 29 și 35 CIPS. Deci, mărcile confruntate sunt înregistrate pentru produse și

servicii identice.

A susținut că, probele cuprinse în Anexa nr. 7, demonstrează că înaintea datei

de depozit a mărcii litigioase „Доброфлот”, adică înainte de 14 martie 2017,

reclamanta a plasat pe piața Republicii Moldova produse marcate „Доброфлот”.

Mai mult, a menționat că produsele marcate „Доброфлот” au fost plasate pe

piața Republicii Moldova chiar de pârâtă, invocând în acest sens declarația vamală

din 22.02.2016, Scrisoarea de Transport Internațional CMR nr. 000795 din

29.02.2016, Invoice nr. M0000235 din 24.02.2016; Declarația vamală din

23.03.2016, Scrisoarea de Transport Internațional CMR nr. 001709, Invoice

nr.M0000419 din 21.03.2016, Declarația Vamală din 25.05.2016, Scrisoarea de

Transport Internațional CMR nr. 0028511 din 25.05.2016, Invoice nr. M0000845

din 18.05.2016.

În opinia reclamantei, depunerea cererii de înregistrare a mărcii identice

„Доброфлот” reprezintă un atac direct împotriva patrimoniului reclamantei, o

acțiune deliberată și în cunoștință de cauză. Iar conduita pârâtei nu se înscrie în

regulile bunei credințe și ale uzanțelor oneste în activitatea de afaceri, dimpotrivă,

constituie un act abuziv de uzurpare a unor bunuri străine.

Prin urmare, consideră reclamanta că marca nr. 31550 „Доброфлот” urmează

a fi anulată în baza art. 21 al Legii privind protecția mărcilor nr. 38-XVI din

29.02.2008, rea-credința fiind un motiv absolut de nulitate.

A solicitat constatarea faptului că pârâta SRL „Viocris-Impex” a acționat cu

rea-credință în momentul depunerii cererii de înregistrare a mărcii nr. de depozit

040325 „ДОБРОФЛОТ” (devenită marca nr. 31550 „ДОБРОФЛОТ”) și anularea

mărcii nr. 31550 „ДОБРОФЛОТ”, înregistrată la 14 august 2018 pe numele

titularului SRL „Viocris-Impex” pentru produse și servicii din clasele 29, 35 ale

Clasificatorului Internațional al Produselor și Serviciilor.

Prin hotărârea din 11 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost admisă cererea de chemare în judecată înaintată de SA „Yuzhmorrybflot”

împotriva SRL „Viocris-Impex”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală cu privire la constatarea acționării cu rea-credință și

anularea mărcii.

3

A fost constatat faptul că SRL „Viocris-Impex” a acționat cu rea-credință la

momentul depunerii cererii de înregistrare a mărcii nr. de depozit 040325

„ДОБРОФЛОТ” (devenită marca nr. 31550 „ДОБРОФЛОТ”).

A fost anulată marca nr.31550 „ДОБРОФЛОТ”, înregistrată la 14 august

2018 pe numele titularului SRL „Viocris-Impex” pentru produse și servicii din

clasele 29, 35 ale Clasificatorului Internațional al Produselor și Serviciilor.

Prin decizia din 03 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea de apel declarată de reprezentantul apelantului, SRL „Viocris-Impex”,

Iachim Anatol.

A fost casată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 11 martie

2021, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SA

„Yuzhmorrybflot” împotriva SRL „Viocris-Impex”, intervenient accesoriu Agenția

de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la constatarea acționării cu rea-

credință și anularea mărcii, cu adoptarea unei hotărâri noi, prin care a fost respinsă

cererea de chemare în judecată depusă de SA „Yuzhmorrybflot” împotriva SRL

„Viocris-Impex”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală a Republicii Moldova cu privire la constatarea acționării cu rea-

credință și anularea mărcii.

A fost încasat de la SA „Yuzhmorrybflot” în beneficiul SRL „Viocris-

Impex”, cheltuielile de judecată în mărime de 75 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, marca se consideră ca

fiind înregistrată cu rea-credință în cazul în care la momentul depunerii cererii de

înregistrare a ei solicitantul știa sau putea ști că pe piața Republicii Moldova se

utilizează o asemenea marcă, cu bună-credință, de către altă persoană, pentru

produse și/sau servicii identice sau similare cu cele pentru care marca a fost depusă

spre înregistrare ori că sînt promovate sau se negociază promovarea/plasarea

produselor și/sau serviciilor identice sau similare cu cele pentru care marca a fost

depusă spre înregistrare marcate cu o asemenea marcă, care este anterioară și care

beneficiază de protecție și se bucură de renume cel puțin într-un stat parte la

Convenția de la Paris sau la Acordul de instituire a Organizației Mondiale a

Comerțului, iar prin utilizarea mărcii înregistrate se creează un risc de confuzie cu

marca anterioară sau fără motive justificate se profită de renumele acesteia. La

anularea mărcii pe motivul înregistrării ei cu rea-credință se va ține cont în special

de faptul dacă marca înregistrată este utilizată pentru produse care generează

conflict cu o altă marcă sau dacă titularul mărcii înregistrate utilizează marca doar

în scop de blocaj.

Astfel, instanța de apel a reținut că pentru a anula marca pe acest temei,

urmează să se stabilească acțiunile de rea-credință a solicitantului la data depunerii

cererii de înregistrare a mărcii.

A notat că, simpla cunoștință a existenței mărcii anterior nu este suficientă

pentru întrunirea condiției de rea-credință, fiind necesar ca acest fapt să fie unul de

natură frauduloasă. Rea-credința implică îndeplinirea cumulativă a două cerințe

distincte, vizând, pe de o parte, cunoașterea „faptului relevant”, adică existența și

folosirea unei mărci anterioare sau chiar a unui semn neînregistrat ca marcă, iar pe

de altă parte, intenția frauduloasă.

De asemenea a subliniat că, pentru a fi în situația înregistrării unei mărci cu

rea-credință, urmează să se țină cont de principiile calificative a acțiunilor de rea-

credință, și anume scopul de blocaj și generarea unui conflict cu o altă marcă.

4

Prin urmare, instanța de apel a relevat că SA „Yuzhmorrybflot” nu a prezentat

probe care ar confirma faptul că intimații au acționat cu rea-credință la momentul

depunerii cererilor de înregistrare a mărcilor, în astfel de circumstanțe acțiunea

înaintată este lipsită de suport probatoriu.

Totodată, instanța ierarhic inferioară a specificat că, probatoriul anexat

raportat la normele legale incidente nu determină concluzia privind rea-credința

SRL „Viocris-Impex” la depunerea cererii de înregistrare a mărcii, circumstanță

care atrage consecvent imposibilitatea anulării mărcii. Or, raporturile dintre

reclamant și pârât nu sunt raporturi între concurenți, pârâtul vinde marfa pe care o

procură de la reclamant, iar procurarea are loc în Federația Rusă și este transportată

și devamată de către pârât/apelant pe seama și cheltuiala sa. Totodată, de către

reclamant nu a fost probat faptul că are și/sau a avut o activitate directă sau

indirectă, prin interpuși sau în nume propriu pe teritoriul Republicii Moldova. Mai

mult, intimatul nu a probat faptul că apelantul desfășoară activități pe teritoriul

Federației Ruse, iar atât timp cât activitățile de comercializare a produselor sub

marca „Доброфлот” nu se intersectează în aceleași limite geografice, nu pot exista

acțiuni concurențiale.

La 03 mai 2022, avocatul Ariadna Suveica (Dodi) în interesele Societății pe

Acțiuni „Yuzhmorrybflot”, a declarat recurs împotriva deciziei din 03 noiembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate cu adoptarea

unei decizii noi prin care se va menține hotărârea primei instanțe (f.d. 1-10, vol. II).

În motivarea recursului a reiterat argumentele indicate în cererea de chemare

în judecată. Suplimentar a invocat că, instanța de apel a creat doar o aparență de

motivare a deciziei, deoarece raționamentul expus în motivare este incoerent și

vădit inconciliabil cu circumstanțele de fapt ale cauzei și legea materială aplicabilă,

iar concluziile din decizie sunt în parte greșite, în parte neargumentate, și

demonstrează că instanța de apel nu a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce

i-au fost prezentate.

În opinia recurentei, concluzia instanței de apel cu privire la neprobarea rea-

credinței pârâtului este eronată, care încalcă flagrant prevederilor art. 21 alin. (1)

lit. b) din Legea nr. 38-XVI privind protecția mărcilor din 29 februarie 2008.

Or, pentru a considera că o marcă a fost înregistrată cu „rea-credință” este

suficient de probat că la momentul depunerii cererii de înregistrare a mărcii

solicitantul putea cunoaște ca abia se negociază promovarea sau plasarea

produselor marcate cu o asemenea marcă.

Prin urmare, raționamentul instanței de apel despre „acțiuni concurențiale”,

„activitate directă sau indirectă, prin interpuși sau în nume propriu pe teritoriul

Republicii Moldova” și „intersectarea activităților de comercializare în aceleași

limite geografice” nu are nimic în comun cu ipoteza prevăzută de art. 21 alin. (1)

lit. b) din Legea nr. 38-XVI privind protecția mărcilor din 29 februarie 2008, care

dimpotrivă admite existenta relei-credințe și în cazul în care produsele și/sau

serviciile nu au fost și nu sunt prezente pe piața Republicii Moldova, dar se

negociază promovarea sau plasarea lor.

De asemenea a subliniat că noțiunile folosite de instanța de apel în

raționamentul criticat se cuprind în Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012,

fiind definite în art. 4 ca noțiuni autonome ale domeniului concurenței, care nu

urmează a fi aplicate raportului juridic litigios, deoarece legea respectivă

reglementează protecția concurenței, nu protecția mărcilor.

5

Astfel, încercând să definească conținutul noțiunii de rea-credință în domeniul

înregistrării mărcilor, instanța de apel a ignorat conținutul art. 21 alin. (1) lit. b) din

Legea nr. 38-XVI din 29 februarie 2008 privind protecția mărcilor, care urmează a

fi aplicat la caz și a aplicat greșit noțiunile din Legea concurenței nr. 183 din 11

iulie 2012, care nu trebuiau să fie aplicate la caz.

Recurenta a invocat că pentru probarea rea-credinței este suficient de reținut

următoarele:

a) La momentul depunerii cererii de înregistrare a mărcii nr. 31550

„Доброфлот” pârâtul „Viocris-Impex”SRL știa sau putea ști că pe piața Republicii

Moldova se utilizează marca „Доброфлот”, cu bună-credință, de către altă

persoană, pentru produse identice sau similare cu cele pentru care marca a fost

depusă spre înregistrare;

b) Marca anterioară „Доброфлот” beneficiază de protecție și se bucură de

renume cel puțin într-un stat parte la Convenția de la Paris sau la Acordul de

instituire a Organizației Mondiale a Comerțului;

c) Prin utilizarea mărcii înregistrate nr. 31550 „Доброфлот” se creează un

risc de confuzie cu marca anterioară „Доброфлот” sau fără motive justificare se

profită de renumele acesteia.

De asemenea recurenta a subliniat că până la 14 martie 2017, data depunerii

cererii de înregistrare a mărcii litigioase nr. 31550 „Доброфлот” pârâtul SRL

„Viocris-Impex” știa că reclamanta SA „Yuzhmorrybflot” utilizează cu bună-

credință pe piața Republicii Moldova marca „Доброфлот” pentru produse identice

cu cele pentru care marca a fost depusă spre înregistrare.

Or, până la data de 14 martie 2017, pe piața Republicii Moldova au fost

plasate și s-au comercializat sub marca „Доброфлот” produsele identice ale

reclamantei SA „Yuzhmorrybflot”. Acest fapt se atestă prin: - Specificația nr. xxxx

din 14.03.2016 la Contractul de furnizare nr. №IOMP0-2OO12O16 din 20 ianuarie

2016, în care sunt indicate produsele „Macrou atlantic natural” de marca

„Доброфлот”; „Salată din varză de mare Dalnevostocinîi” de marca

„Доброфлот”; „Calmar natural (fileu) porționat fără piele” de marca

„Доброфлот”; „Saira natur” de marca „Доброфлот” - fabricate de reclamanta

SA„Yuzhmorrybflot” (a se vedea pct. pct. 8 „Lista, cantitatea și prețul pozițiilor

din nomenclator”);

- Declarația Vamală din 22.02.2016;

- Scrisoarea de Transport Internațional CMR nr. 000795 din 29.02.2016;

Invoice nr. M0000235 din 24.02.2016;

- Declarația vamală din 23.03.2016;

- Scrisoarea de Transport Internațional CMR nr. 001709; Invoice

nr.M0000419 din 21.03.2016;

- Declarația Vamală din 25.05.2016;

- Scrisoarea de Transport internațional CMR nr. 0028511 din 25.05.2016;

Invoice nr. M0000845 din 18.05.2016 - în care reclamanta SA „Yuzhmorrybflot”

figurează în calitate de Exportator al produselor „Доброфлот” importate în

Republica Moldova.

Aceleași documente și Contractul de furnizare nr. №K)MPO-20012016 din

20 ianuarie 2016, probează incontestabil că în momentul depunerii cererii de

înregistrare a mărcii litigioase (14 martie 2017), pârâtul SRL „Viocris-Impex”

cunoștea cu certitudine că pe piața Republicii Moldova se comercializează

6

produsele reclamantei SA „Yuzhmorrybflot” și anume „Macrou atlantic natural”

de marca „Доброфлот”; „Salată din varză de mare Dalnevostocinîi” de marca

„Доброфлот”; „Calmar natural (fdeu) porționat fără piele” de marca

„Доброфлот”; „Saira natur” de marca „Доброфлот”.

Or, produsele respective au fost importate și ulterior comercializate pe

teritoriul Republicii Moldova de pârâtul SRL „Viocris-Impex”, în temeiul

contractului de furnizare nr. №IOMP0-2OO12O16 din 20 ianuarie 2016, încheiat

cu reclamanta SA „Yuzhmorrybflot”.

A mai subliniat că, marca anterioară „Доброфлот” beneficiază de protecție și

se bucură de renume cel puțin într-un stat parte la Convenția de la Paris, deoarece

este înregistrată în Federația Rusă sub nr. 547042 din 29.06.2015, cu prioritate din

28.03.2014, pentru produse și servicii din aceași clasă 29 din CIPS - anșoauri, alge

marine prăjite, caviar, caviar prelucrat de pește, calmari, conserve și preservas din

pește și fructe de mare, bastoane crab, creveți, squabberfish, homari, somon, midii,

moluște, fructe de mare, algele, faină alimentară de pește, mousse de pește,

lobsters, pate din pește, produse alimentare din pește, raci, crustacee, pește

conservat, pește, pește sărat, sardele etc. Acest fapt se probează prin extrasul din

Registrul de Stat al Mărcilor din Federația Rusă referitor la marca nr. 547042.

Astfel, prin utilizarea mărcii înregistrate nr. 31550 „Доброфлот”, se creează

un risc de confuzie cu marca anterioară „Доброфлот”, deoarece actualmente

pârâtul SRL „Viocris-Impex” cumpără produse similare de la alți producători, pe

care le vinde sub marca litigioasă nr. 31550 „Доброфлот”, care este identică cu

marca anterioară „Доброфлот” aplicată pe produsele similare ale reclamantei. În

același timp, pârâtul SRL „Viocris-Impex” fără motive justificate profită de

renumele mărcii anterioare „Доброфлот”.

Consideră reclamanta că instanța de apel nu a examinat posibilitatea de

anulare a mărcii litigioase „Доброфлот” în temeiul motivului relativ de nulitate,

reglementat art. 22 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 38-XVI privind protecția mărcilor

din 29 februarie 2008, care a fost invocat de reclamanta SA „Yuzhmorrybflof” în

raport cu cerința de anulare a mărcii respective.

A concluzionat că, decizia contestată a fost adoptată cu încălcarea și aplicarea

eronată a normelor dreptului material, iar instanța de apel a creat doar o aparență

de motivare a deciziei, încălcând art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului, care garantează dreptul recurentei la un proces de

judecată echitabil, sub aspectul instituirii obligației instanțelor de judecată de a-și

argumenta hotărârile adoptate din perspectiva unei analize ample a circumstanțelor

cauzei.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Decizia din 03 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată

părților prin intermediul poștei electronice la 04 martie 2022 (f.d. 254, vol. I).

Astfel recursul depus la 03 mai 2022 de către avocatul Ariadna Suveica (Dodi) în

interesele Societății pe Acțiuni „Yuzhmorrybflot”, este în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

7

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

La 16 mai 2022, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților recursul,

informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data

primirii scrisorii (f.d. 15, vol. II).

La 28 iunie 2022, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a depus

referință pe marginea recursului declarat de către avocatul Ariadna Suveica (Dodi)

în interesele Societății pe Acțiuni „Yuzhmorrybflot” (f.d. 20-23, vol. II).

Prin încheierea din 24 august 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Ariadna Suveica (Dodi) în interesele Societății pe Acțiuni

„Yuzhmorrybflot”, a fost considerat admisibil.

În conformitate art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Art. 444 din Codul de procedură civilă, prevede că recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma

argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele legale

aplicabile la soluționarea cauzei date, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat de

Ariadna Suveica (Dodi) în interesele Societății pe Acțiuni „Yuzhmorrybflot”, va

casa decizia Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2021 și va menține

hotărârea din 11 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din

următoarele considerente.

Din materialele cauzei, precum și din constatările instanțelor ierarhic

inferioare se atestă că, „Yuzhmorrybflot” S.A. este o vestită companie rusească din

industria peștelui, specializată în capturarea, prelucrarea, producerea, transportarea

și păstrarea peștelui, vânzarea produselor din pește, etc, având o gamă largă și

variată de produse din pește marcate „Доброфлот”.

La fel, s-a constatat că furnizarea produselor companiei reclamante

„Yuzhmorrybflot” S.A. pe teritoriul Republicii Moldova a avut loc prin semnarea

cu „Viocris-Impex” S.R.L. a contractului de furnizare din 20.01.2016 (f.d.71-82).

În acest sens, suportul probator al cauzei atestă că produsele, obiect al respectivului

contract, au fost plasate pe piața Republicii Moldova de către „Viocris-Impex”

S.R.L., fapt probat prin declarația vamală din 22.02.2016 Scrisoarea de Transport

Internațional CMR nr. 000795 din 29.02.2016, Invoice nr. M0000235 din

8

24.02.2016; declarația vamală din 23.03.2016; Scrisoarea de Transport

Internațional CMR nr. 001709; Invoice nr.M0000419 din 21.03.2016; Declarația

Vamală din 25.05.2016; Scrisoarea de Transport Internațional CMR nr. 0028511

din 25.05.2016; Invoice nr. M0000845 din 18.05.2016 (f.d.32-54).

De asemenea, potrivit Certificatului-extras în baza informațiilor din Registrul

de stat al mărcilor comerciale din Federația Rusă, reclamanta „Yuzhmorrybflot”

S.A. este titulara mărcii „Доброфлот”, înregistrată în Federația Rusă la

29.06.2015, cu nr.547042 (f.d. 68-69).

Potrivit aceluiași Certificat-extras, marca cu nr.547042 este constituită din

cuvântul „ДОБРОФЛОТ”, redactat cu caractere chirilice majuscule și o

combinație de elemente figurative, care reprezintă imaginea stilizată a unei

corăbioare, având prin părți două perechi de linii orizontale paralele, pentru

produse și servicii din clasa 29 din Clasificatorul Internațional al Produselor și

Serviciilor (în continuare: CIPS) - anșoauri, alge marine prăjite, caviar, caviar

prelucrat de pește, calmari, conserve și preservas din pește și fructe de mare,

bastoane crab, creveți, squabberfish (f.d.68- 69).

La data de 15.12.2017 a fost emisă Decizia de înregistrare a mărcii

„ДОБРОФЛОТ” nr. depozit 040325 din 14.03.2017 pentru produsele și serviciile

din clasele 29 și 35 conform Clasificatorului Internațional de Produse și Servicii,

pe numele titularului „Viocris-Impex” S.R.L, urmare a depunerii cererii

corespunzătoare de către ultimul (f.d. 98-99).

La 14.08.2018 a fost înregistrată marca nr.31550 „ДОБРОФЛОТ”, pe numele

titularului „Viocris-Impex” S.R.L. pentru produse și servicii din clasele 29, 35 ale

Clasificatorului Internațional al Produselor și Serviciilor (f.d. 55).

La 08.10.2018 a fost eliberat certificatul de înregistrare a mărcii

„Доброфлот” nr. depozit 040325 din 14.03.2017 pentru produsele și serviciile din

clasele 29 și 35 conform Clasificatorului Internațional de Produse și Servicii pe

numele titularului „Viocris-Impex” S.R.L, anume - 29 – carne, pește, păsări și

vînat; extracte din carne, fructe și legume conservate, congelate, uscate și fierte;

jeleuri, dulcețuri, compoturi, ouă, lapte și produse lactate, uleiuri și grăsimi

comestibile;– 35 – publicitate, gestiunea afacerilor comerciale, administrare

comercială, lucrări de birou, conform Clasificării internaționale a produselor și

serviciilor în scopul înregistrării mărcilor (CIPS) (f.d. 95).

La data de 08.02.2018 „Yuzhmorrybflot” S.A. a depus o contestație împotriva

Deciziei Direcției mărci și design industrial din 15.12.2017 privind înregistrarea

mărcii „Доброфлот” nr.depozit 040325 din 14.03.2017 (f.d. 100).

Examinând contestația depusă la data de 11.06.2018 Comisia de contestații a

AGEPI a emis hotărârea privind respingerea revendicărilor contestatarului,

menținerea în vigoare a Deciziei Direcției mărci și design industrial din

15.12.2017, transmiterea dosarului în Direcția mărci și design industrial pentru

continuarea procedurilor (f.d. 103-106).

În conformitate cu prevederile art. 2 din Legea privind protecția mărcilor nr.

38-XVI din 29 februarie 2008, în sensul prezentei legi, noțiunea de marcă

semnifică orice semn (vizual, sonor, olfactiv, tactil) care servește la

individualizarea și deosebirea produselor și/sau serviciilor unei persoane fizice sau

juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice.

9

Conform art. 3 lit. a) din legea enunțată, drepturile asupra mărcii sunt

dobîndite și protejate pe teritoriul Republicii Moldova prin înregistrare în condițiile

prezentei legi.

În temeiul art. 6 din aceeași lege, titular al mărcii este persoana fizică sau

juridică ori grupul de persoane fizice și/sau juridice în numele căreia/căruia marca

este protejată în conformitate cu prezenta lege. Drepturile dobîndite prin

înregistrarea mărcii în Registrul național al mărcilor se confirmă prin titlul de

protecție – certificatul de înregistrare a mărcii.

Conform art. 9 alin. (1) din Legea privind protecția mărcilor nr. 38-XVI din

29 februarie 2008, înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra

acesteia. Titularul mărcii este în drept să interzică terților să utilizeze în activitatea

lor comercială, fără consimțământul său: a) un semn identic cu marca pentru

produse și/sau servicii identice cu cele pentru care marca este înregistrată; b) un

semn care, din cauza identității ori similitudinii cu marca înregistrată și identității

ori similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn și de marcă,

generează riscul de confuzie în percepția consumatorului; riscul de confuzie

include și riscul de asociere între semn și marcă; c) un semn identic ori similar cu

marca pentru produse și/sau servicii diferite de cele pentru care marca este

înregistrată cînd aceasta din urmă a dobîndit un renume în Republica Moldova, iar

persoana terță, în urma folosirii semnului, fără motive justificate, profită de

caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau le aduce atingere acestora.

Totodată, conform art. 55 alin. (1) al Legii privind drepturile de autor și

drepturile conexe nr. 139 din 02 iulie 2010, orice persoană fizică sau juridică care

are pretenții în privința valorificării unui obiect al dreptului de autor, al drepturilor

conexe sau al altor drepturi protejate de prezenta lege are dreptul să inițieze acțiuni

în instanța de judecată competentă ori să sesizeze altă autoritate pentru aplicarea

măsurilor, procedurilor și remediilor prevăzute în acest capitol.

Potrivit art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea privind protecția mărcilor nr.38-XVI

din 29 februarie 2008, marca este declarată nulă în urma unei cereri de anulare,

depuse la judecătoria în a cărei jurisdicție este sediul AGEPI, sau a unei cereri

reconvenționale într-o acțiune de apărare a drepturilor, depuse la aceeași instanță,

dacă solicitantul a acționat cu rea-credință în momentul depunerii cererii de

înregistrare a mărcii.

Marca se consideră ca fiind înregistrată cu rea-credință în cazul în care, la

momentul depunerii cererii de înregistrare a ei, solicitantul știa sau putea ști că pe

piața Republicii Moldova se utilizează o asemenea marcă, cu bună-credință, de

către altă persoană, pentru produse și/sau servicii identice sau similare cu cele

pentru care marca a fost depusă spre înregistrare ori că sînt promovate sau se

negociază promovarea/plasarea produselor și/sau serviciilor identice sau similare

cu cele pentru care marca a fost depusă spre înregistrare marcate cu o asemenea

marcă, care este anterioară și care beneficiază de protecție și se bucură de renume

cel puțin într-un stat parte la Convenția de la Paris sau la Acordul de instituire a

Organizației Mondiale a Comerțului, iar prin utilizarea mărcii înregistrate se

creează un risc de confuzie cu marca anterioară sau fără motive justificate se

profită de renumele acesteia.

La anularea mărcii pe motivul înregistrării ei cu rea-credință se va ține cont în

special de faptul dacă marca înregistrată este utilizată pentru produse care

10

generează conflict cu o altă marcă sau dacă titularul mărcii înregistrate utilizează

marca doar în scop de blocaj.

La acest capitol, în interpretarea corectă a normei enunțate, instanța de recurs

reține că, pentru a stabili rea-credința în respectivele acțiuni de înregistrare,

urmează a fi constatat faptul dacă pârâta ar fi cunoscut despre existența mărcii și

promovarea acesteia, sau negocierea de promovare, pe teritoriul Republicii

Moldova. Totodată, se reține că potrivit normelor enunțate ,,rea-credința” implică

îndeplinirea cumulativă a două cerințe distincte și, anume pe de o parte cunoașterea

faptului relevant, adică existența și folosirea unei mărci anterioare, sau chiar a unui

semn neînregistrat ca marcă, iar pe de altă parte intenția frauduloasă.

În conformitate cu art. 10 bis alin. (2) al Convenției de la Paris pentru

protecția proprietății industriale din 20 martie 1983, la care Republica Moldova a

aderat în baza hotărîrii Parlamentului nr.1328-XII din 11 martie 1993, constituie

un act de concurență neloială orice act de concurență, contrar practicilor cinstite în

materie industrială sau comercială, iar conform art. 10 bis alin. (3) al Convenției,

urmează a fi interzise orice fapte care sunt de natură să creeze prin orice mijloc, o

confuzie cu întreprinderea, produsele sau activitatea industrială sau comercială a

unui concurent, afirmațiile false în exercitarea comerțului care sunt de natură de a

discredita întreprinderea, produsele sau activitatea industrială, sau comercială a

unui concurent; indicațiile sau afirmațiile a căror folosire, în exercitarea comerțului

este susceptibilă să inducă publicul în eroare cu privire la natura, modul de

fabricație, caracteristicile, aptitudinea la întrebuințarea sau cantitatea mărfurilor.

Reieșind din prevederile legale citate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța

de fond just a concluzionat că în prezentul caz acțiunile „Viocris-Impex” S.R.L.

întrunesc temeiurile legale pentru anularea mărcii nr.31550 „ДОБРОФЛОТ”,

înregistrată la 14 august 2018 pe numele titularului pentru produse și servicii din

clasele 29, 35 ale Clasificatorului Internațional al Produselor și Serviciilor. Or,

marca înregistrată de către „Viocris-Impex” S.R.L. este identică cu cea a

„Yuzhmorrybflot” S.A., astfel ultimei fiind adusă o gravă atingere a dreptului de

proprietate intelectuală și de autor asupra imaginii, ceea ce este inadmisibil într-un

stat de drept democratic.

Sub acest aspect, instanța de recurs atestă că în rezultatul înregistrării mărcii

vizate pe numele „Viocris-Impex” S.R.L. ar putea duce în eroare consumatorii din

Republica Moldova privitor la locul și producătorul rus. Or, produsele

comercializate cu marca „ДОБРОФЛОТ” existau pe piața din Republica Moldova,

în temeiul contractului de furnizare din 20.01.2016, semnată cu compania pârâtă.

Colegiul lărgit conchide că prima instanță întemeiat a admis acțiunea, având

în vedere faptul că declarația vamală din 22.02.2016; Scrisoarea de Transport

Internațional CMR nr. 000795 din 29.02.2016; Invoice nr. M0000235 din

24.02.2016; Declarația vamală din 23.03.2016; Scrisoarea de Transport

Internațional CMR nr. 001709; Invoice nr.M0000419 din 21.03.2016; Declarația

Vamală din 25.05.2016; Scrisoarea de Transport Internațional CMR nr. 0028511

din 25.05.2016; Invoice nr. M0000845 din 18.05.2016 probează cu certitudine că

înaintea datei de depozit a mărcii litigioase „ДОБРОФЛОТ”, adică înainte de 14

martie 2017 - reclamanta a plasat pe piața Republicii Moldova produse marcate cu

această marcă.

11

Astfel, existența unor societăți comerciale, care utilizează un semn identic cu

funcția de marcă, promovat pe teritoriul țării, nu putea fi ignorată de un comerciant

de bună-credință, care în mod obișnuit este preocupat de a-și distinge printr-un

semn propriu produsele și serviciile de cele identice ori similare ale altor

întreprinzători și nu de a alege un semn care să creeze confuzie în rîndul

consumatorilor.

Prin urmare, alegerea de către o societate comercială a aceluiași semn pentru

înregistrarea sa ca marcă pentru produse identice și similare nu poate fi rezultatul

unei simple coincidențe, dar constituie acțiuni prin care s-a urmărit cu rea-credință

să profite de cunoașterea acestuia în cadrul segmentului de public relevant.

Conform art. 9 din Codul civil, persoanele juridice participante la raporturile

juridice civile trebuie să își exercite drepturile și să își execute obligațiile cu bună-

credință, în acord cu legea, cu contractul, cu ordinea publică și cu bunele moravuri.

La caz, se atestă că „Viocris-Impex” S.R.L. nu a acționat cu bună-credință,

dar contrar bunelor moravuri și normelor juridice, solicitând înregistrarea

intenționată pe numele său a unei mărci despre care cunoștea cu certitudine că nu-i

aparține. Or, faptul cunoașterii de către „Viocris-Impex” S.R.L. că marca, obiect al

litigiului aparținea „Yuzhmorrybflot” S.A. și că aceasta se promovează pe teritoriul

Republicii Moldova se confirmă prin declarațiile vamale, invoice-urile și Scrisorile

de transport internațional, enunțate mai sus.

Așa fiind, prima instanță corect a constatat faptul că „Viocris-Impex” S.R.L. a

acționat cu rea-credință la momentul depunerii cererii de înregistrare a mărcii nr.

de depozit 040325 „ДОБРОФЛОТ”.

În conexiunea celor relatate, argumentele pârâtului precum că urma a fi

probată rea-credința solicitantului, fapt care în opinia sa nu a fost demonstrată de

reclamant, instanța de recurs le apreciază ca fiind neîntemeiate or, circumstanțele

constatate supra denotă contrariul.

Prin urmare, analizând prevederile legale și probele anexate la materialele

cauzei, instanța de recurs reține că, în condițiile în care s-a stabilit cu certitudine

rea-credința manifestată de către „Viocris-Impex” S.R.L. la momentul depunerii

cererii de înregistrare a mărcii nr. de depozit 040325 „ДОБРОФЛОТ”, aceasta

constituie temei pentru decăderea din aceste drepturi a deținătorului dreptului

asupra mărcii.

Din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul declarat de Ariadna Suveica (Dodi) în interesele Societății pe Acțiuni

„Yuzhmorrybflot”, de a casa decizia Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie

2021 și a menține hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 11 martie

2021.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Ariadna Suveica (Dodi) în interesele Societății

pe Acțiuni „Yuzhmorrybflot”.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2021 și se

menține hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 11 martie 2021,

12

adoptate în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „Yuzhmorrybflot” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Viocris-

Impex”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu

privire la constatarea acționării cu rea-credință și anularea mărcii.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Victor Burduh

13