2rac-141/22 — apărarea dreptului de vecinătate, repararea prejudiciului

2rac-141/22 — apărarea dreptului de vecinătate, repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2rac-141/22

2-19086397-01-2rac-22062022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Tricolici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

DECIZIE

21 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Societatea pe Acțiuni Cafenea „Visterniceni”,

reprezentată de avocatul Eugeniu Musteață,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni Cafenea „Visterniceni” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „OVM-

Transcargo” cu privire la apărarea dreptului de vecinătate, repararea prejudiciului

cauzat și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni Cafenea „Visterniceni” și a fost

menținută hotărârea din 31 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și

împotriva încheierii din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea privind dispunerea efectuării expertizei,

constată:

La data de 22 martie 2019 SA Cafenea „Visterniceni” a depus cerere de chemare

în judecată împotriva SRL „OVM-Transcargo” cu privire la apărarea dreptului de

vecinătate, repararea prejudiciului cauzat și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că deține cu drept de proprietate

bunurile imobile: teren pentru construcție nr. cadastral XXXXX și construcția cu

suprafața de 244,4 m.p., nr. cadastral XXXXX, situate în mun. Chișinău, str. Calea

Orheiului, 19A.

A menționat că în imediata vecinătate, SRL „OVM-Transcargo” deține cu drept

1

de proprietate bunurile imobile: teren pentru construcție nr. cadastral XXXXX și

construcția nr. cadastral XXXXX, situate în mun. Chișinău, str. Calea Orheiului 17/1.

Reclamanta a susținut că pârâta a demarat o construcție pe terenul nr. cadastral

XXXXX, cu încălcarea drepturilor și intereselor legitime și atentarea în mod

inadmisibil asupra proprietății vecinilor. De mai multe ori, în mod verbal, s-a adresat

către conducerea SRL „OVM-Transcargo” pentru prezentarea actelor permisive de

construire, însă, nu a primit niciun răspuns, motiv din care s-a adresat cu o cerere în

adresa acesteia, solicitând înlăturarea încălcărilor, prin respectarea distanței de la

hotar, înlăturarea aparatelor de aer condiționat care elimină scurgeri pe terenul

reclamantei și a conductelor de ventilare care atârnă pe teritoriul SA Cafenea

„Visterniceni”, solicitări care au rămas fără răspuns.

A afirmat că pârâta nu a solicitat acordul vecinilor, care era obligatoriu pentru

eliberarea certificatului de urbanism și pentru elaborarea documentației de proiect.

Mai mult ca atât, deși s-a adresat către pârâtă, inclusiv în formă scrisă, în vederea

stopării benevole a construcției, ultima nu a recunoscut normele de conviețuire socială

și de bună-credință, urmărind doar propriul interes.

SA Cafenea „Visterniceni” și-a întemeiat pretențiile în baza art. 6 al CEDO

coroborat cu prevederile art. 1 Protocol 1 al CEDO, art. 17 din Declarația Universală

a Drepturilor Omului, art. 46 alin. (5), 127 alin. (2) din Constituția Republicii

Moldova, art. 8, 315 alin. (3), 377, 379, 389, 617 alin. (2) din Codul civil.

A solicitat interzicerea pârâtei SRL „OVM-Transcargo” de a edifica construcții

pe terenul nr. cadastral XXXXX, situat în mun. Chișinău, str. Calea Orheiului, 17/1,

în perimetrul distanței minime, prevăzute de lege, de la hotarul terenului vecin cu nr.

cadastral XXXXX, din mun. Chișinău, str. Calea Orheiului, 19A; obligarea de a

înlătura construcția, aparatele de aer condiționat și conductele de ventilare, care atârnă

pe teritoriul SA Cafenea „Visterniceni” din mun. Chișinău, str. Calea Orheiului, 19A,

dincolo de perimetrul distanței minime, prevăzute de lege, de la hotarul cu terenul

vecin cu numărul cadastral XXXXX din mun. Chișinău, str. Calea Orheiului, 19A,

repararea prejudiciului cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 31 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 31 mai 2021 SA Cafenea „Visterniceni”, reprezentată de avocatul Eugeniu

Mustață, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care

acțiunea să fie admisă integral.

Pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel, SA Cafenea „Visterniceni”,

reprezentată de avocatul Eugeniu Mustață, a solicitat dispunerea efectuării unei

expertize judiciare tehnice în construcții de către expertul judiciar de categoria

superioară, Achimov Anatol, cu următoarele întrebări:

- Dacă construcția de pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, din mun. Chișinău, str.

Calea Orheiului, nr.17/1, a fost edificată conform documentației de proiect ?

- Dacă la edificarea construcției de pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, din mun.

Chișinău, str. Calea Orheiului, nr.17/1, a fost respectată distanța de la hotarul

2

terenului vecin cu nr. cadastral XXXXX, din mun. Chișinău. str. Calea Orheiului

19A?

- Dacă construcția de pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, din mun. Chișinău, str.

Calea Orheiului, nr. 17/1, depășește hotarul terenului vecin cu nr. cadastral XXXXX,

din mun. Chișinău. str. Calea Orheiului 19A, inclusiv rețeaua de gaz, aparatele de aer

condiționat și conductele de ventilare, precum și alte instalații anexe la construcție ?

- Reieșind din amplasarea construcției și caracteristicile acesteia dacă erau

obligați titularii construcției să solicite acordul proprietarului a terenului vecin, cu nr.

cadastral XXXXX, din mun. Chișinău. str. Calea Orheiului 19A?

- Dacă este posibilă întreținerea construcției, instalației de gaz, aparatele de aer

condiționat și conductele de ventilare, precum și altor instalații anexe la construcția de

pe ternul cu nr. cadastral XXXXX, din mun. Chișinău, str. Calea Orheiului, nr.17/1,

fără a trece pe terenul vecin, cu nr. cadastral XXXXX, din mun. Chișinău. str. Calea

Orheiului 19A ?

- Dacă la edificarea construcției de pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, din mun.

Chișinău, str. Calea Orheiului, nr.17/1, s-a respectat procentul de ocupare a terenului

și coeficientul de utilizare ?

Prin încheierea din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea depusă de SA Cafenea „Visterniceni” privind dispunerea efectuării expertizei

judiciare tehnice în construcții.

Prin decizia din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de SA Cafenea „Visterniceni” și a fost menținută hotărârea din 31 mai 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 14 iunie 2022 SA Cafenea „Visterniceni”, reprezentată de avocatul Eugeniu

Mustață, a declarat recurs împotriva deciziei și încheierii din 10 mai 2022 ale Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii și a deciziei

instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele ierarhic inferioare au examinat

cauza contrar prevederilor art. 6 al CEDO, cu încălcarea dreptului la egalitatea

armelor și contrar art. 13 CEDO, prin încălcarea dreptului la un recurs efectiv.

A menționat că, deoarece construcția s-a edificat cu încălcarea hotarelor, pe de o

parte se încalcă dreptul de proprietate, iar pe de altă parte SA Cafenea „Visterniceni”

este lipsită de posibilitatea de a construi în imediata vecinătate, respectiv nu poate

dispune de terenul său după propria convingere. Mai mult ca atât, din aceste motive a

fost diminuat prețul bunului imobil, ceea ce afectează grav interesele recurentei.

Recurenta a afirmat că, chiar dacă instanțele ierarhic inferioare ar fi considerat că

unele întrebări au fost elucidate de către organele de resort, precum comisia de

recepție finală a construcției, consideră că aceste circumstanțe nu trebuie să ducă la

îngrădirea dreptului de a fi verificate și în fața instanței de judecată.

La fel, consideră ca fiind neîntemeiat argumentul instanțelor de judecată precum

că actele permisive de construire au fost verificate de către o altă instanță de judecată,

prin prisma contenciosului administrativ, or, așa cum s-a constatat, acțiunea a fost

respinsă ca fiind tardivă, nefiind examinat fondul cauzei. De altfel, nici nu s-a făcut

3

trimitere la careva constatări ale instanțelor de judecată din litigiile la care s-a făcut

referire.

A mai indicat că prin încheierea din 10 mai 2022, Curtea de Apel Chișinău

neîntemeiat a respins cererea privind numirea expertizei, deoarece unica probă pe care

putea să-și fundamenteze poziția și pretențiile, erau constatările unui expert cu privire

la circumstanțele relevante cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 10 mai 2022.

Materialele cauzei atestă că la 27 mai 2022, decizia motivată a fost expediată la

adresa poștală a SA Cafenea „Visterniceni” și la adresa electronică a avocatului

Eugeniu Mustață (f.d. 157).

Astfel, recursul, declarat la 14 iunie 2022, este în termen.

Prin notificarea din 27 iunie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în

adresa intimatei copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței

(f.d. 176, 178).

Referință nu a fost depusă.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 17 august 2022 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele cauzei în raport cu recursul declarat, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și a încheierii

atacate cu recurs și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din suportul probator prezent la actele cauzei rezultă că SA Cafenea

„Visterniceni” deține dreptul de proprietate asupra 29/33 cotă-parte din bunurile

imobile cu nr. cadastrale XXXXX, situate în mun. Chișinău, str. Calea Orheiului, 19A

(f.d. 9-10).

SRL „OVM-Transcargo” deține dreptul de proprietate asupra 1.0 cotă-parte din

4

bunul imobil nr. cadastral XXXXX, situat în mun. Chișinău, str. Calea Orheiului 17/1

(f.d. 40).

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, SA Cafenea „Visterniceni” a

solicitat interzicerea SRL „OVM-Transcargo” de a edifica construcții pe terenul nr.

cadastral XXXXX, situat în mun. Chișinău, str. Calea Orheiului, 17/1, în perimetrul

distanței minime, prevăzute de lege, de la hotarul terenului vecin cu nr. cadastral

0100411.118, din mun. Chișinău, str. Calea Orheiului, 19A; obligarea de a înlătura

construcția, aparatele de aer condiționat și conductele de ventilare, care atârnă pe

teritoriul SA Cafenea „Visterniceni” din mun. Chișinău, str. Calea Orheiului, 19A,

dincolo de perimetrul distanței minime, prevăzute de lege, de la hotarul cu terenul

vecin cu numărul cadastral XXXXX din mun. Chișinău, str. Calea Orheiului, 19A,

repararea prejudiciului cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii depuse de SA Cafenea „Visterniceni”.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de SA

Cafenea „Visterniceni”, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia și a menținut

hotărârea primei instanțe.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare

ce guvernează raportul litigios, consideră că instanța de apel nu a elucidat pe deplin

circumstanțele importante pentru justa soluționare a cauzei și a pronunțat o decizie

pripită, din următoarele raționamente.

În conformitate cu art. 238 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul de

judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate problemele

prevăzute de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină

circumstanțele și caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării

cauzei și admiterea acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încât să se

poată da un răspuns afirmativ sau negativ.

Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

Potrivit art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la deliberarea hotărârii,

instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea

acțiunii.

Conform art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă, instanța de

apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru

5

soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în

instanță de apel de către participanții la proces. Instanța de apel este obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Prevederile legale enunțate în mod expres obligă instanța de apel să verifice

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, limitele

apelului și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Hotărârea este întemeiată, dacă în ea sunt expuse toate circumstanțele care au

importanță la soluționarea cauzei și care au fost verificate în ședința de judecată

multilateral, complet și au fost elucidate probele privind circumstanțele constatate ale

cauzei.

Respectiv, conform jurisprudenței CtEDO instanța de apel, potrivit regulilor

unui proces echitabil, pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale,

are obligația să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii și

să nu se limiteze doar la însușirea motivelor și concluziilor date de instanța inferioară

(Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 19 decembrie 1994 §27; Georgiadis c.

Greciei nr.21522/93 din 29 mai 1997 §43).

Din materialele cauzei rezultă că atât în prima instanță, cât și în instanța de apel,

SA Cafenea „Visterniceni” a solicitat dispunerea efectuării unei expertize judiciare

tehnice în construcții de către expertul judiciar de categoria superioară, Achimov

Anatol, cu următoarele întrebări:

- Dacă construcția de pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, din mun. Chișinău, str.

Calea Orheiului, nr.17/1, a fost edificată conform documentației de proiect ?

- Dacă la edificarea construcției de pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, din mun.

Chișinău, str. Calea Orheiului, nr.17/1, a fost respectată distanța de la hotarul

terenului vecin cu nr. cadastral XXXXX, din mun. Chișinău. str. Calea Orheiului

19A?

- Dacă construcția de pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, din mun. Chișinău, str.

Calea Orheiului, nr. 17/1, depășește hotarul terenului vecin cu nr. cadastral XXXXX,

din mun. Chișinău. str. Calea Orheiului 19A, inclusiv rețeaua de gaz, aparatele de aer

condiționat și conductele de ventilare, precum și alte instalații anexe la construcție ?

- Reieșind din amplasarea construcției și caracteristicile acesteia dacă erau

obligați titularii construcției să solicite acordul proprietarului a terenului vecin, cu nr.

cadastral XXXXX, din mun. Chișinău. str. Calea Orheiului 19A?

- Dacă este posibilă întreținerea construcției, instalației de gaz, aparatele de aer

condiționat și conductele de ventilare, precum și altor instalații anexe la construcția de

pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, din mun. Chișinău, str. Calea Orheiului, nr.17/1,

fără a trece pe terenul vecin, cu nr. cadastral XXXXX, din mun. Chișinău. str. Calea

Orheiului 19A ?

- Dacă la edificarea construcției de pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, din mun.

Chișinău, str. Calea Orheiului, nr.17/1, s-a respectat procentul de ocupare a terenului

și coeficientul de utilizare ?

Prin încheierea din 10 mai 2022, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea

depusă de SA Cafenea „Visterniceni” privind dispunerea efectuării expertizei

6

judiciare tehnice în construcții, indicând că este inoportună numirea pe dosar a

expertizei solicitate, deoarece legalitatea actelor permisive pentru efectuarea

construcției de către intimat, a fost verificată de către instanțele de judecată în ordinea

contenciosului administrativ.

În conformitate cu art. 9 alin. (2) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească explică participanților la proces drepturile și obligațiile lor procesuale,

preîntâmpină asupra urmărilor pe care le poate implica exercitarea sau neexercitarea

actului procesual, le acordă sprijin în exercitarea drepturilor, ordonă, la solicitarea

părților și altor participanți la proces, prezentarea de probe care să contribuie la

adoptarea unei hotărîri legale și întemeiate, conduce dezbaterile judiciare, informează

părțile despre posibilitatea inițierii procesului de mediere și ia orice alte măsuri

necesare bunei desfășurări a procesului, pune în discuția părților și altor participanți la

proces orice împrejurare de fapt sau de drept, efectuează alte acțiuni prevăzute de

lege.

Conform art. 26 din Codul de procedură civilă, procesele civile se desfășoară pe

principiul contradictorialității și egalității părților în drepturile procedurale.

Contradictorialitatea presupune organizarea procesului astfel încât părțile și ceilalți

participanți la proces să aibă posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi poziția

în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine stătător și

independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și expune opinia asupra

oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură cu cauza dată judecății și de a-și

expune punctul de vedere asupra inițiativelor instanței. Instanța care judecă cauza își

păstrează imparțialitatea și obiectivitatea, creează condiții pentru exercitarea

drepturilor participanților la proces, pentru cercetarea obiectivă a circumstanțelor

reale ale cauzei. Egalitatea părților în drepturile procedurale este garantată prin lege și

se asigură de către instanță prin crearea posibilităților egale, suficiente și adecvate de

folosire a tuturor mijloacelor procedurale pentru susținerea poziției asupra

circumstanțelor de fapt și de drept, astfel încât nici una dintre părți să nu fie

defavorizată în raport cu cealaltă.

Potrivit art. 27 alin. (1) din Codul de procedură civilă, disponibilitatea în

drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rînd a părților, de

a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății,

precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele

procedurale de apărare.

Prevederile art. 117 din Codul de procedură civilă stipulează că probe în cauze

civile sunt elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care servesc la

constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și altor

circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei. În calitate de probe în cauze

civile se admit elementele de fapt constatate din explicațiile părților și ale altor

persoane interesate în soluționarea cauzei, din depozițiile martorilor, din înscrisuri,

probe materiale, înregistrări audio-video, din concluziile experților.

În conformitate cu art. 119 alin. (1) din Codul de procedură civilă, probele se

adună și se prezintă de către părți și de alți participanți la proces. Dacă în procesul de

7

adunare a probelor apar dificultăți, instanța este obligată să contribuie, la solicitarea

părților și altor participanți la proces, la adunarea și prezentarea probelor necesare, cu

excepția cazurilor în care instanța constată că cererea de reclamare a probelor este

înaintată în mod neîntemeiat și cu scopul vădit de a tergiversa examinarea cauzei sau

proba reclamată este în mod vădit lipsită de pertinență. Probele se prezintă în faza de

pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare în termenul stabilit de instanță, dacă legea

nu prevede altfel.

Conform art. 148 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pentru elucidarea unor

aspecte din domeniul științei, artei, tehnicii, meșteșugurilor artizanale și din alte

domenii, apărute în proces, care cer cunoștințe speciale, instanța dispune efectuarea

unei expertize, la cererea părții sau a unui alt participant la proces, iar în cazurile

prevăzute de lege, din oficiu. Actele reviziei ori ale inspecțiilor departamentale,

precum și raportul scris al specialistului, nu pot înlocui raportul de expertiză și nici

exclude necesitatea efectuării expertizei în aceeași problemă.

Reieșind din normele legale citate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că, pentru asigurarea

respectării dreptului garantat al părților la un proces echitabil, instanța de apel urma să

admită cererea recurentei cu privire la dispunerea efectuării expertizei și să-i acorde

astfel posibilitatea de a-și apăra și dovedi poziția în proces.

Unul din principiile procesului echitabil, rezultând din jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului, este contradictorialitatea între părțile care sunt parte a

procesului.

Pentru a răspunde exigențelor articolului 26 din Codul de procedură civilă,

procedura în fața instanțelor judiciare trebuie să aibă un caracter contradictoriu, un

concept similar celui al egalității armelor. Principiul contradictorialității presupune, în

fond, posibilitatea pentru părțile în proces de a li se aduce la cunoștință toate dovezile

invocate și observațiile formulate și de a face comentarii în legătură cu ele.

Respectarea principiului egalității armelor presupune că, fiecare parte trebuie să

obțină o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze

într-o situație dezavantajată în raport cu adversarul său, astfel încât să se mențină un

echilibru corect.

Prin urmare, în condițiile în care participantul la proces a fost privat de dreptul

de a-și dovedi pretențiile din acțiune prin dispunerea efectuării expertizei judiciare,

instanța de recurs conchide că nu constituie decât o îngrădire a dreptului acestuia de a

beneficia de un proces echitabil, cu respectarea principiilor procesului civil

reglementate atât de legislația națională, cât și cea internațională.

Această circumstanță este apreciată drept o eroare judiciară, care nu poate fi

corectată de către instanța de recurs, care prin prisma art. 442 alin. (1) din Codul de

procedură civilă este în imposibilitate de a administra noi dovezi la examinarea cauzei

în ordine de recurs.

Din considerentele menționate și deoarece eroarea judiciară în cauză nu poate fi

corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

8

recursul, de a casa integral deciziei instanței de apel și încheierea atacată cu recurs și

trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul

garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Societatea pe Acțiuni Cafenea „Visterniceni”,

reprezentată de avocatul Eugeniu Musteață.

Se casează integral decizia din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău și

încheierea din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni Cafenea „Visterniceni”

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „OVM-Transcargo” cu privire la

apărarea dreptului de vecinătate, repararea prejudiciului cauzat și compensarea

cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

9