2r-575/22 — Încasarea datoriei

Dosarul nr. 2r–575/22

2-21034574-01-2r-30112022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. G. Stratulat)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, (jud. A. Pahopol, V. Mihaila, R. Pulbere)

D E C I Z I E

21 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

Examinând recursul declarat de către Luchian Vera, reprezentată de avocatul

Chirica Iurie,

în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de

ÎMGFL ”Nr. 23” în procedura falimentului împotriva Luchian Verei cu privire la

încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă cererea de repunere în termenul de declarare a apelului și restituită

cererea de apel depusă de Luchian Vera împotriva hotărârii din 25 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

c o n s t a t ă:

La 05 martie 2021, ÎMGFL ”Nr. 23” în procedura falimentului a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Luchian Verei, cu privire la încasarea datoriei.

Prin hotărârea din 25 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) a fost

admisă acțiunea înaintată de ÎMGFL ”Nr. 23” în procedura falimentului împotriva

Luchian Verei, cu privire la încasarea datoriei.

Invocând netemeinicia hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 25

iunie 2021, avocatul Chirica Iurie, în interesele Luchian Verei, la 15 august 2022 a

declarat apel, prin care a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului,

admiterea cererii de apel, casarea hotărârii menționate cu emiterea unei noi hotărâri

de respingere integrală a acțiunii înaintate de ÎMGFL ”Nr. 23” în procedura

falimentului împotriva Luchian Verei cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea cererii cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului,

a indicat că, la 05 august 2022, prin intermediul poștei, Luchian Vera a recepționat

1

încheierea nr. 006s-1288/2022 din 02 august 2022 emisă de către executorul

judecătoresc Popa Ana, din care a aflat că există hotărârea judecătorească

menționată. A reținut că, în afară de citație Luchian Vera nu a primit alte acte

judecătorești, pe care instanța conform alin. (3) art. 2764 Cod procedura civilă era

obligată săi comunice.

La fel a menționat că, Luchian Vera, neavând studii tehnice și superioare, nu

posedă calculator și nu dispune de servicii internet în s. XXXXX, r-1 XXXX, unde

ea domiciliază, din care motiv obiectiv nu avea cum să cunoască despre publicarea

hotărârilor judecătorești pe pagina web.

Mai mult ca atât, contactând cu grefierul judecătorului Gheorghe Stratulat,

Luchian Vera a fost ferm convinsă, că procedura va fi încetată, or, în realitate nu are

datorii, iar ultima factură în suma de 1 700,06 lei se datorează faptului calculării

consumului apei potabile din motivul neprezentării datelor de pe contor, verificat

metrologic și instalat în ap. X str. XXXXX, X, mun. Chișinău.

A considerat că, omiterea termenului de contestare a fost întemeiată și se

datorează necomunicării actului și trecerea la executarea hotărârii peste 1 (un) an de

la data pronunțării.

Prin încheierea din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de repunere în termenul de declarare a apelului și restituită cererea de apel

depusă de Luchian Vera împotriva hotărârii din 25 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău (sediul Centru).

La 09 noiembrie 2022, Luchian Vera, reprezentată de avocatul Chirica Iurie, a

declarat recurs împotriva încheierii din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea încheierii recurate și restituirea cauzei în instanța de apel la

rejudecare.

În susținerea recursului declarat a menționat, în esență, argumentele invocate

în susținerea cererii de repunere în termenul de atac.

Potrivit prevederilor art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Având în vedere că, încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 25

octombrie 2022, expediată părților la 31 octombrie 2022, iar recursul a fost declarat

09 noiembrie 2022, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recursul în termen.

Conform art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale aplicabile speței, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

2

de Luchian Vera, reprezentată de avocatul Chirica Iurie, urmează a fi respins, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) al Codului de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Conform art. 10 alin. (1) al Codului de procedură civilă, sancțiunile procedurale

sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin

pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de

îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare

abuzivă a unui drept procedural.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) al Codului de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că, norma citată prevede expres momentul începerii curgerii

termenului de declarare a apelului – data pronunțării dispozitivului hotărârii.

În conformitate cu art. 116 alin. alin. (1), (3) al Codului de procedură civilă,

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în

termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să

fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

După cum denotă actele dosarului, dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău

(sediul Centru), a fost pronunțat la 25 iunie 2021.

La fel, este cert și faptul că, Luchian Vera a fost citată legal la examinarea

cauzei în prima instanță, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele

cauzei (f.d. 19). Este de menționat că acțiunea depusă de ÎMGFL ”Nr. 23”, în

procedura falimentului, a fost examinată în procedura cererilor cu valoare redusă,

care potrivit art. 2763 din Codul de procedură civilă este scrisă. Prin încheierea

instanței de acceptare în procedură a cererii, Luchian Verei i-a fost explicată

procedura examinării cauzei, termenul de prezentare a referinței și a probelor,

dreptul de a solicita examinarea publică a cauzei, iar încheierea respectivă a fost

recepționată de către Luchian Vera.

Așadar, fiind cert faptul citării legale a Luchian Verei, instanța de recurs atestă

prezumția cunoașterii ultimei despre un proces judiciar care ar putea să se răsfrângă

asupra drepturilor ei și că acesta urma a fi examinat la o dată prestabilită – 25 iunie

2021.

Totuși, Luchian Vera a depus cererea de apel împotriva hotărârii primei

instanțe, la 15 august 2022, respectiv cu încălcarea termenului prevăzut de art. 362

alin. (1) al Codului de procedură civilă. Or, din interpretarea corectă a prevederilor

normei legale citate, este de înțeles că termenul de declarare a apelului curge de la

3

data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Așadar, alegațiile din cererea de recurs referitoare la faptul că, declararea peste

termen a apelului se datorează aflării cu întârziere despre hotărâre ceea ce în opinia

Luchian Verei o îndreptățește să solicite repunerea în termenul de atac, se apreciază

critic de către Colegiu, or termenul stabilit de lege pentru exercitarea căii de atac

(apelul) se calculează exclusiv din momentul pronunțării dispozitivului hotărârii.

Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile necesare

pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin manifestarea

diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului față de soarta

dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania, hotărâre din 11 septembrie 2007,

cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza SA

Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012).

După cum a fost reiterat supra, cunoscând despre o cauză civilă intentată

împotriva sa și prezumându-se cunoașterea despre data examinării și emiterii

hotărârii, Luchian Vera nu a livrat nici un argument plauzibil din care cauză a

așteptat mai bine de un an, pentru a-și exercita dreptul de a contesta hotărârea.

În acest context, instanța de recurs apreciază critic argumentele recurentei cu

privire la faptul că se aștepta la încetarea procesului în prima instanță și era convinsă

că nu va fi afectată eventual printr-o hotărâre judecătorească, or în cazul în care

așteptările acesteia, materializate printr-o cerere de încetare a procesului, nu au fost

satisfăcute, ba chiar ignorate, ultima avea dreptul de a contesta, în termenul stabilit

de lege, soluția defavorabilă emisă în privința ei.

Reținând cele constatate, precum și obligația părților și participanților la proces

de a se folosi cu bună-credință de drepturile procedurale, Luchian Vera urma să

depună cererea de apel în conformitate cu exigențele legii în termenul stabilit de

lege.

Completul subliniază că în materie civilă Convenția nu garantează un drept de

recurs, dar că o eventuală procedură de examinare a admisibilității acestuia face

incident articolul 6 (a se vedea, inter alia, Erik ØVLISEN vs. Danemarca, hotărârea

din 30 august 2006, sau Kukkonen vs. Finlanda (nr. 2), hotărârea din 13 ianuarie

2009, § 24).

În același context, un stat care dispune de astfel de instanțe de recurs are

obligația să se asigure că justițiabilii se bucură de principiile unui proces echitabil

garantate de art. 6 alin. (1), în special de dreptul de acces la o instanță, de dreptul de

a fi audiat (a se vedea, inter alia, Lebedinschi vs. Republica Moldova, hotărârea din

16 septembrie 2015, § 32).

Cu privire la primul aspect, instanța de recurs observă că, în proceduri civile, o

persoană poate cu greu să conceapă preeminența dreptului fără existența posibilității

de acces la instanțele de judecată (a se vedea, Golder vs. the United Kingdom,

hotărâre din 21 ianuarie 1975; Z and Others vs. the United Kingdom, hotărâre din

10 mai 2001; și Kreuz vs. Poland, hotărârea din 19 iunie 2001).

4

Totuși, „dreptul la o instanță” nu este absolut. Acesta poate fi, prin natura sa,

supus limitărilor, deoarece dreptul de acces, prin sine, cere reglementare din partea

statului. Garantând părților în litigiu un drept efectiv de acces la o instanță care să

hotărască asupra „drepturilor și obligațiilor lor cu caracter civil”, articolul 6 § 1

acordă statului dreptul de a alege liber mijloacele care să fie utilizate în acest scop.

În acest sens, Curtea Europeană a statuat că restricția impusă accesului la o

instanță judecătorească sau un tribunal nu va fi compatibilă cu articolul 6 § 1, decât

dacă aceasta urmărește un scop legitim și există o proporționalitate rezonabilă între

mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (a se vedea, Tinnelly & Sons Ltd and

Others și McElduff and Others vs. the United Kingdom, hotărârea din 10 iulie 1998).

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una

întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele și

probele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și

lipsite de relevanță.

Concluzionând cele expuse, Colegiul ajunge la concluzia că cererea de recurs

împotriva încheierii din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, urmează a fi

respinsă cu menținerea încheierii instanței de apel.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 ale Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Luchian Vera, reprezentată de avocatul Chirica

Iurie.

Se menține încheierea din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău emisă

în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de ÎMGFL

”Nr. 23” în procedura falimentului împotriva Luchian Verei cu privire la încasarea

datoriei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

5