2ra-1388/22 — inlaturarea obstacolelor prin demontarea tevilor si stramutarea gardului, compensarea cheltuielilor de judecata

2ra-1388/22 — inlaturarea obstacolelor prin demontarea tevilor si stramutarea gardului, compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1388/22

2-19085129-01-2ra-29092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. M. Alexei)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Buhnaci, V. Sîrbu)

ÎNCHEIERE

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Maria Clima

și de Aurelia Furdui, în interesele lui Vladimir Clima,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Șevciuc și

Olga Cavarnalî împotriva Mariei Clima și Vladimir Clima, intervenienți accesorii

Consiliul mun. Chișinău și Societatea pe Acțiuni „Moldova-Gaz” cu privire la

înlăturarea obstacolelor în vederea efectuării lucrărilor de consolidare, reparație și

termoizolare a anexei prin demontarea și strămutarea gardului și carcasei metalice,

precum și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Maria Clima și Vladimir Clima și a fost admis apelul declarat

de Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî, fiind modificată hotărârea din 21 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 16 iunie 2016, Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî au depus cerere

de chemare în judecată (ulterior concretizată) împotriva Mariei Clima și Vladimir

Clima, intervenienți accesorii Consiliul mun. Chișinău și SA „Moldova-Gaz” cu privire

la înlăturarea obstacolelor în vederea efectuării lucrărilor de consolidare, reparație și

termoizolare a anexei prin demontarea și strămutarea gardului și carcasei metalice,

precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantele au indicat că sunt proprietari ai apartamentului

XXXXX, din mun. Chișinău, unde locuiesc din anul 1960. Pe parcurs au edificat o

1

anexă la apartament, care a fost dată în exploatare prin procesul- verbal nr. 946-i din 30

noiembrie 2005. La 29 iulie 2015 apartamentul nominalizat, inclusiv anexa, a fost

privatizat, în acest sens fiind semnat contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-

predare a imobilului, la privatizare participând ambele reclamante. Contractul a fost

înregistrat în registrul bunurilor imobile, apartamentul fiind înregistrat cu nr. cadastral

XXXXX.

Au menționat reclamantele că Maria Clima este proprietara apartamentului

vecin, nr. XXXXX. La finele anului 2014 aceasta a edificat un gard din fortan, care este

amplasat nemijlocit pe peretele lor, blocându-le astfel accesul la construcția anexă la

apartamentul lor. Mai mult ca atât, pârâta a edificat o construcție provizorie pe care a

atașat-o de peretele apartamentului nr. XXXXX. În acest sens, pârâta a montat țevi

metalice în pereții casei lor în vederea construirii unei carcase de metal, iar ulterior și-

au acoperit construcția provizorie cu țiglă.

Au precizat reclamantele că montarea respectivelor țevi metalice pe peretele

imobilului său este ilegală și de natură a le îngrădi dreptul de proprietate privată pe

care-l au asupra imobilului din XXXXX, mun. Chișinău.

Au precizat reclamantele că, la începutul anului 2015 au luat decizia de a efectua

lucrări de reparație a apartamentului ce le aparține cu drept de proprietate, și anume,

lucrări de consolidare a pereților exteriori. Efectuarea respectivelor lucrări se impune

cu atât mai mult cu cât pe pereții exteriori ai anexei nr. I5, și mai ales pe peretele ce

iese în curtea pârâtei sunt prezente fisuri vizibile, adică deteriorări a imobilului ce le

aparține, fapt constatat de către autoritățile competente în urma ieșirii la fața locului.

Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî au solicitat obligarea pârâtei Maria Clima

de a înlătura obstacolele create reclamantelor în efectuarea lucrărilor de consolidare,

reparație și termoizolare a anexei nr. I5, parte componentă a apartamentului XXXXX,

mun. Chișinău prin: demontarea țevilor metalice, montate pe peretele anexei

menționate și strămutarea gardului la o distanță de 2 metri de la peretele exterior al

anexei menționate, încasarea cheltuielilor de judecată aferente prezentului litigiu să fie

puse pe seama pârâtei.

Prin hotărârea din 20 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-

a respins acțiunea depusă de Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 31 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî; s-a casat hotărârea din 20 februarie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu emiterea unei noi hotărâri prin care:

s-a admis parțial acțiunea înaintată de Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî; s-a obligat

Maria Clima să nu creeze Valentinei Șevciuc și Olgăi Cavarnalî obstacole în efectuarea

lucrărilor de consolidare, reparație și termoizolare a anexei nr. I5 parte componentă a

apartamentului nr. XXXXX, mun. Chișinău, prin demontarea țevilor metalice, montate

pe peretele anexei menționate și strămutarea gardului de fortan la o distanță de 1m de

la peretele anexe I5 parte componentă a apartamentului XXXXX, mun. Chișinău; s-a

încasat de la Maria Clima în beneficiul Valentinei Șevciuc cheltuielile pentru asistența

juridică în prima instanță în valoare de 3.000 de lei și în instanța de apel în valoare de

2.000 de lei; în rest cererea s-a respins.

2

Prin încheierea din 13 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție recursul declarat

de Maria Clima s-a considerat inadmisibil.

Prin încheierea din 15 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis

cererea de revizuire depusă de Vladimir Clima și s-a casat decizia din 31 ianuarie 2018

a Curții de Apel Chișinău, cu reținerea cauzei în procedura Curții de Apel Chișinău

pentru reexaminarea apelului.

Prin decizia din 06 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî și s-a casat hotărârea din 20 februarie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu remiterea cauzei la rejudecare în

prima instanță la Judecătoria Chișinău, în alt complet de judecată.

La data de 13 mai 2019 reclamantele Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî au

depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care au susținut integral cerințele din

cererea de chemare în judecată și suplimentar și-au concretizat cerința privind obligarea

pârâtei Maria Clima de a înlătura obstacolele, solicitând: obligarea pârâtei Maria Clima

de a înlătura obstacolele create reclamantelor în efectuarea lucrărilor de consolidare,

reparație și termoizolare a anexei I5, parte componentă a apartamentului XXXXX,

mun. Chișinău, prin demontarea țevilor metalice, montate pe peretele respectivei anexe

și strămutarea gardului la o distanță de 1 metru de la peretele exterior al anexei

menționate.

Prin încheierea protocolară din 16 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru s-a admis cererea de intervenție în proces a lui Vladimir Clima în calitate de

copârât în prezenta cauză.

La data de 04 iulie 2019, Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî au depus cerere de

modificare a acțiunii, prin care au precizat că înaintează pretențiile din acțiune și față

de copârâtul Vladimir Clima.

Prin hotărârea din 05 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

respins ca nefondată acțiunea depusă de către Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî și s-

a încasat în mod solidar de la Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî în beneficiul Mariei

Clima suma de 3.100 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia din 09 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat

de Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî, s-a casat hotărârea din 05 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a remis cauza la rejudecare în aceiași instanță,

în alt complet de judecată.

Prin încheierea protocolară din 01 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru s-au atras în calitate de intervenienți accesorii SA „Moldova Gaz” și Consiliul

municipal Chișinău.

La rejudecare, reclamantele Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî au depus cerere

de concretizare a acțiunii, prin care au susținut integral cerințele din cererea de chemare

în judecată și suplimentar au concretizat cerința privind obligarea copârâților Maria

Clima și Vladimir Clima de a înlătura obstacolele create în exercitarea dreptului de

proprietate asupra imobilului, după cum urmează: obligarea copârâților Maria Clima și

Vladimir Clima de a înlătura obstacolele create reclamantelor în exercitarea dreptului

de proprietate asupra imobilului ce le aparține, anume, în efectuarea lucrărilor de

3

consolidare, reparație și termoizolare a anexei I5, parte componentă a apartamentului

XXXXX, mun. Chișinău prin:

- obligarea pârâților Maria Clima și Vladimir Clima la demontarea și strămutarea

gardului și carcasei metalice la o distanță de 1 metru de la peretele exterior al anexei I5,

parte componentă a apartamentului XXXXX;

- restituirea cheltuielilor de judecată suportate de reclamante din contul pârâților

Maria Clima și Vladimir Clima conform bonurilor de plată, anexate la dosar, în sumă

de 16 150 de lei.

Prin hotărârea din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă parțial acțiunea și s-a obligat Vladimir Clima și Maria Clima să nu creeze

Valentinei Șevciuc și Olgăi Cavarnalî obstacole în vederea efectuării lucrărilor de

consolidare, reparație și termoizolare a anexei I5 parte componentă a ap.XXXXX, mun.

Chișinău. S-a încasat, în mod solidar, de la Vladimir Clima și Maria Clima în beneficiul

Valentinei Șevciuc și Olgăi Cavarnalî cheltuielile de judecată cu titlu de taxă de stat în

mărime de 100 de lei, cu titlu de asistență juridică în mărime de 5.000 de lei și cu titlu

de cheltuieli pentru efectuarea expertizei tehnice în mărime de 630 de lei. În rest,

acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

La data de 18 august 2021 Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî au declarat apel

împotriva hotărârii din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe în partea ce ține de încasarea

parțială a cheltuielilor de asistență juridică.

La data de 19 august 2021, Vladimir Clima și Maria Clima au declarat apel

împotriva hotărârii din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri

de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Maria Clima și Vladimir Clima și a fost admis apelul declarat de Valentina

Șevciuc și Olga Cavarnalî, fiind modificată hotărârea din 21 iulie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru în partea încasării cheltuielilor de asistență juridică, prin

majorarea sumei încasate de la suma de 5 000 de lei până la suma de 10 000 de lei. În

rest, hotărârea din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a menținut.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut că, apelantele Valentina

Șevciuc și Olga Cavarnalî au contestat hotărârea primei instanțe, doar în partea

dezacordului cu cheltuielile de asistență juridică, iar Maria Clima și Vladimir Clima și-

au exprimat dezacordul cu hotărârea primei instanțe în partea prin care, au fost obligați

să înlăture obstacolele în vederea efectuări reparației, lucrărilor de consolidare și

termoizolare a anexei reclamantelor.

Astfel, având în vedere că construcția gardului deja efectuată, a cărui latură este

nemijlocit amplasată pe peretele exterior al anexei nr.I5, îngrădește dreptul de

proprietate al apelantelor Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî, ultimele sunt în

imposibilitate de a consolida peretele anexei nr.I5, iar acest fapt denotă asupra

temeiniciei acțiunii reclamantelor în această parte.

Cu referire la cerința reclamantelor privind obligarea Mariei Clima și a lui

Vladimir Clima la demontarea și strămutarea gardului și carcasei metalice la o distanță

4

de 1 metru de la peretele exterior al anexei I5, parte componentă a apartamentului

XXXXX, instanța de apel a considerat că întemeiat aceste cerințe au fost respinse.

Astfel, potrivit autorizației de construire nr.04-c/09 din 03 martie 2009 eliberată de

către Pretura sect. Buiucani, ca urmare a cererii Mariei Clima pe adresa mun. Chișinău,

XXXXX au fost autorizate lucrările de construcție a unui gard metalic decorativ cu

înălțimea de max.1,8 m pe fundație de beton, pe hotarul lotului, iar terenul aferent

imobilelor ce aparține părților în litigiu constituie proprietate municipală.

În acest context, gardul al cărui strămutare s-a solicitat în prezenta, reprezintă o

construcție autorizată, eliberată în conformitate cu actele normative în vigoare, implicit

Legea privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului nr.835 din 17 mai 1996.

Instanța de apel a stabilit că la materialele cauzei nu este anexată vreo hotărâre

judecătorească irevocabilă, prin care autorizația de construire a gardului nr.04-c/09 din

03 martie 09 ar fi fost anulată. La fel, nu există nici o prescripție din partea autorității

publice locale competente, prin care s-ar fi solicitat pîrîților demolarea gardului sau

înlocuirea porțiunii din fortan, cu una din metal. Or, chiar dacă o treime din lungimea

totală a gradului ulterior a fost modificată și ridicată nu din metal, dar din fortan, aceasta

nu înseamnă că construcția dată ar fi ilegală.

Respectiv, instanța de apel a accentuat că pretenția privind strămutarea gardului

poate fi nu altceva decât o pretenție accesorie la pretenția inițială de recunoașterea

ilegalității actelor permisive la edificarea construcției, iar atâta timp cât nu a fost

invocată ilegalitatea actelor permisive ce au permis edificarea gardului, decade cerința

de strămutare a gardului.

Cu referire la cerința apelantelor Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî privind

compensarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 16 000 de lei, instanța de

apel a apreciat, ținând cont de complexitatea activității prestate de avocați, durata

ședințelor de judecată, complexitatea cauzei, aportul avocaților, precum și natura

litigiului, că suma de 10 000 de lei este suficientă și rezonabilă.

La data de 12 septembrie 2022 Maria Clima și Aurelia Furdui, în interesele lui

Vladimir Clima, au declarat recurs împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă integral,

cu încasarea din contul intimatelor a cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată

și ilegală, fiind emisă cu încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material.

Recurenții au indicat că de fapt, niciodată nu au împiedicat intimatele la

efectuarea lucrărilor de reparație și termoizolare, doar că este nevoie de a conveni

prealabil data efectuării lucrărilor necesare și în așa caz permit accesul pentru

efectuarea lucrărilor.

Au menționat că lipsesc probe care ar demonstra că anterior sesizării instanței de

judecată, intimatele ar fi solicitat nemijlocit acordul la efectuarea lucrărilor de

consolidare, reparație și termoizolare. Astfel, nu a fost invocată bază legală referitor la

distanța de strămutare solicitată și nici nu s-a demonstrat prin probe faptul că gardul al

cărui strămutare/dărâmare se solicită, este o construcție ilegală.

5

Consideră că instanța nu a fost în drept de a admite o cerință ce nu a fost solicitată,

această solicitare fiind în contradicție cu art. 240 din Codul de procedură civilă.

Referitor la cheltuielile de judecată suportate pentru acordarea asistenței juridice,

recurenții au invocat că instanțele urmau a repartiza cheltuielile de judecată

proporțional părții admise din pretenții, însă, atât instanța de fond, cât și instanța de apel

au neglijat prevederile legale.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 08 iunie 2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

în adresa recurenților Maria Clima și Vladimir Clima la data de 19 iulie 2022 (Vol. III,

f.d. 132), însă, lipsesc date cu privire la recepționarea acesteia.

Astfel, recursul, declarat la 12 septembrie 2022, este în termen.

La 30 septembrie 2022, copia recursului a fost expediată în adresa intimatelor

Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî, cu înștiințarea despre depunerea referinței (Vol.

III, f.d. 148).

Prin referința depusă la 04 noiembrie 2022, Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî,

au solicitat respingerea recursului declarat de Maria Clima și Vladimir Clima sau

declararea recursului ca inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

6

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Maria Clima nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Maria

Clima, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Referitor la recursul declarat de Aurelia Furdui, în interesele lui Vladimir Clima,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție reține următoarele.

În conformitate cu art. 433 lit. c) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care, persoana care a înaintat recursul nu este în

drept să-l declare.

În conformitate cu art. 430 din Codul de procedură civilă, sunt în drept să declare

recurs: a) părțile și alți participanți la proces; b) martorul, expertul, specialistul,

interpretul și reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se

cuvine.

Potrivit art. 75 alin. (11) din Codul de procedură civilă, persoanele fizice pot fi

reprezentate în instanța de judecată de către soț/soție, părinți, copii, frați, surori, bunei,

7

nepoți dacă aceștia sunt licențiați în drept și sunt împuterniciți printr-o procură

autentificată notarial.

Conform art. 252 alin. (1) din Codul civil (redacția în vigoare până la 01 martie

2019), procură este înscrisul întocmit pentru atestarea împuternicirilor conferite de

reprezentat unui sau mai multor reprezentanți.

Conform art. 254 alin. (1) din Codul civil (redacția în vigoare până la 01 martie

2019), procura se eliberează pe un termen de cel mult 3 ani. Dacă termenul nu este

indicat în procură, ea este valabilă timp de un an de la data întocmirii.

În conformitate cu art. 255 alin. (1) lit. a) din Codul civil (redacția în vigoare până

la 01 martie 2019), valabilitatea procurii încetează în cazul expirării termenului.

Materialele cauzei denotă că prezentul recurs a fost depus și semnat de către

Aurelia Furdui din numele lui Vladimir Clima (Vol. III, f.d.145).

La dosar a fost anexată procura din 04 octombrie 2018, valabilă pe o perioadă nu

mai mare de trei ani, prin care Aurelia Furdui a fost împuternicită de Vladimir Clima

să se prezinte și să-l reprezinte cu depline puteri la instanțele judecătorești de orice grad

aflate pe rolul instanțelor din Republica Moldova (Vol. I, f.d.212).

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că la momentul depunerii cererii de recurs,

termenul procurii din 04 octombrie 2018 era expirat și prin urmare, Aurelia Furdui nu

a fost în drept, din numele lui Vladimir Clima, să conteste cu recurs decizia din 08 iunie

2022 a Curții de Apel Chișinău.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Maria Clima și Aurelia Furdui, în interesele lui Vladimir

Clima, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a), c) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Maria Clima și Aurelia Furdui, în interesele lui Vladimir

Clima, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

8