Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 14.12.2022
inadmisibil

2ra-1388/22 — inlaturarea obstacolelor prin demontarea tevilor si stramutarea gardului, compensarea cheltuielilor de judecata

HOTĂRÂRE
14.12.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
inlaturarea obstacolelor prin demontarea tevilor si stramutarea gardului, compensarea cheltuielilor de judecata
Temei legal
temeiurile declarării recursului
Citează această cauză
2ra-1388/22 — inlaturarea obstacolelor prin demontarea tevilor si stramutarea gardului, compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1388/22 2-19085129-01-2ra-29092022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. M. Alexei) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Buhnaci, V. Sîrbu) ÎNCHEIERE 14 decembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Maria Clima și de Aurelia Furdui, în interesele lui Vladimir Clima, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî împotriva Mariei Clima și Vladimir Clima, intervenienți accesorii Consiliul mun.

Chișinău și Societatea pe Acțiuni „Moldova-Gaz” cu privire la înlăturarea obstacolelor în vederea efectuării lucrărilor de consolidare, reparație și termoizolare a anexei prin demontarea și strămutarea gardului și carcasei metalice, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Maria Clima și Vladimir Clima și a fost admis apelul declarat de Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî, fiind modificată hotărârea din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La data de 16 iunie 2016, Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî au depus cerere de chemare în judecată (ulterior concretizată) împotriva Mariei Clima și Vladimir Clima, intervenienți accesorii Consiliul mun.

Chișinău și SA „Moldova-Gaz” cu privire la înlăturarea obstacolelor în vederea efectuării lucrărilor de consolidare, reparație și termoizolare a anexei prin demontarea și strămutarea gardului și carcasei metalice, precum și compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamantele au indicat că sunt proprietari ai apartamentului XXXXX, din mun. Chișinău, unde locuiesc din anul 1960. Pe parcurs au edificat o 1 anexă la apartament, care a fost dată în exploatare prin procesul- verbal nr. 946-i din 30 noiembrie 2005. La 29 iulie 2015 apartamentul nominalizat, inclusiv anexa, a fost privatizat, în acest sens fiind semnat contractul de vânzare-cumpărare, transmitere- predare a imobilului, la privatizare participând ambele reclamante.

Contractul a fost înregistrat în registrul bunurilor imobile, apartamentul fiind înregistrat cu nr. cadastral XXXXX. Au menționat reclamantele că Maria Clima este proprietara apartamentului vecin, nr. XXXXX. La finele anului 2014 aceasta a edificat un gard din fortan, care este amplasat nemijlocit pe peretele lor, blocându-le astfel accesul la construcția anexă la apartamentul lor. Mai mult ca atât, pârâta a edificat o construcție provizorie pe care a atașat-o de peretele apartamentului nr. XXXXX. În acest sens, pârâta a montat țevi metalice în pereții casei lor în vederea construirii unei carcase de metal, iar ulterior și- au acoperit construcția provizorie cu țiglă. Au precizat reclamantele că montarea respectivelor țevi metalice pe peretele imobilului său este ilegală și de natură a le îngrădi dreptul de proprietate privată pe care-l au asupra imobilului din XXXXX, mun.

Chișinău. Au precizat reclamantele că, la începutul anului 2015 au luat decizia de a efectua lucrări de reparație a apartamentului ce le aparține cu drept de proprietate, și anume, lucrări de consolidare a pereților exteriori. Efectuarea respectivelor lucrări se impune cu atât mai mult cu cât pe pereții exteriori ai anexei nr. I5, și mai ales pe peretele ce iese în curtea pârâtei sunt prezente fisuri vizibile, adică deteriorări a imobilului ce le aparține, fapt constatat de către autoritățile competente în urma ieșirii la fața locului. Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî au solicitat obligarea pârâtei Maria Clima de a înlătura obstacolele create reclamantelor în efectuarea lucrărilor de consolidare, reparație și termoizolare a anexei nr. I5, parte componentă a apartamentului XXXXX, mun.

Chișinău prin: demontarea țevilor metalice, montate pe peretele anexei menționate și strămutarea gardului la o distanță de 2 metri de la peretele exterior al anexei menționate, încasarea cheltuielilor de judecată aferente prezentului litigiu să fie puse pe seama pârâtei. Prin hotărârea din 20 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s- a respins acțiunea depusă de Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 31 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî; s-a casat hotărârea din 20 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu emiterea unei noi hotărâri prin care: s-a admis parțial acțiunea înaintată de Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî; s-a obligat Maria Clima să nu creeze Valentinei Șevciuc și Olgăi Cavarnalî obstacole în efectuarea lucrărilor de consolidare, reparație și termoizolare a anexei nr. I5 parte componentă a apartamentului nr. XXXXX, mun. Chișinău, prin demontarea țevilor metalice, montate pe peretele anexei menționate și strămutarea gardului de fortan la o distanță de 1m de la peretele anexe I5 parte componentă a apartamentului XXXXX, mun.

Chișinău; s-a încasat de la Maria Clima în beneficiul Valentinei Șevciuc cheltuielile pentru asistența juridică în prima instanță în valoare de 3.000 de lei și în instanța de apel în valoare de 2.000 de lei; în rest cererea s-a respins. 2 Prin încheierea din 13 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție recursul declarat de Maria Clima s-a considerat inadmisibil. Prin încheierea din 15 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de revizuire depusă de Vladimir Clima și s-a casat decizia din 31 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu reținerea cauzei în procedura Curții de Apel Chișinău pentru reexaminarea apelului. Prin decizia din 06 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî și s-a casat hotărârea din 20 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță la Judecătoria Chișinău, în alt complet de judecată.

La data de 13 mai 2019 reclamantele Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî au depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care au susținut integral cerințele din cererea de chemare în judecată și suplimentar și-au concretizat cerința privind obligarea pârâtei Maria Clima de a înlătura obstacolele, solicitând: obligarea pârâtei Maria Clima de a înlătura obstacolele create reclamantelor în efectuarea lucrărilor de consolidare, reparație și termoizolare a anexei I5, parte componentă a apartamentului XXXXX, mun. Chișinău, prin demontarea țevilor metalice, montate pe peretele respectivei anexe și strămutarea gardului la o distanță de 1 metru de la peretele exterior al anexei menționate. Prin încheierea protocolară din 16 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis cererea de intervenție în proces a lui Vladimir Clima în calitate de copârât în prezenta cauză.

La data de 04 iulie 2019, Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî au depus cerere de modificare a acțiunii, prin care au precizat că înaintează pretențiile din acțiune și față de copârâtul Vladimir Clima. Prin hotărârea din 05 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a respins ca nefondată acțiunea depusă de către Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî și s- a încasat în mod solidar de la Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî în beneficiul Mariei Clima suma de 3.100 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Prin decizia din 09 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî, s-a casat hotărârea din 05 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a remis cauza la rejudecare în aceiași instanță, în alt complet de judecată.

Prin încheierea protocolară din 01 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-au atras în calitate de intervenienți accesorii SA „Moldova Gaz” și Consiliul municipal Chișinău. La rejudecare, reclamantele Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî au depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care au susținut integral cerințele din cererea de chemare în judecată și suplimentar au concretizat cerința privind obligarea copârâților Maria Clima și Vladimir Clima de a înlătura obstacolele create în exercitarea dreptului de proprietate asupra imobilului, după cum urmează: obligarea copârâților Maria Clima și Vladimir Clima de a înlătura obstacolele create reclamantelor în exercitarea dreptului de proprietate asupra imobilului ce le aparține, anume, în efectuarea lucrărilor de 3 consolidare, reparație și termoizolare a anexei I5, parte componentă a apartamentului XXXXX, mun.

Chișinău prin: - obligarea pârâților Maria Clima și Vladimir Clima la demontarea și strămutarea gardului și carcasei metalice la o distanță de 1 metru de la peretele exterior al anexei I5, parte componentă a apartamentului XXXXX; - restituirea cheltuielilor de judecată suportate de reclamante din contul pârâților Maria Clima și Vladimir Clima conform bonurilor de plată, anexate la dosar, în sumă de 16 150 de lei. Prin hotărârea din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă parțial acțiunea și s-a obligat Vladimir Clima și Maria Clima să nu creeze Valentinei Șevciuc și Olgăi Cavarnalî obstacole în vederea efectuării lucrărilor de consolidare, reparație și termoizolare a anexei I5 parte componentă a ap.XXXXX, mun.

Chișinău. S-a încasat, în mod solidar, de la Vladimir Clima și Maria Clima în beneficiul Valentinei Șevciuc și Olgăi Cavarnalî cheltuielile de judecată cu titlu de taxă de stat în mărime de 100 de lei, cu titlu de asistență juridică în mărime de 5.000 de lei și cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizei tehnice în mărime de 630 de lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. La data de 18 august 2021 Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî au declarat apel împotriva hotărârii din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe în partea ce ține de încasarea parțială a cheltuielilor de asistență juridică.

La data de 19 august 2021, Vladimir Clima și Maria Clima au declarat apel împotriva hotărârii din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. Prin decizia din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Maria Clima și Vladimir Clima și a fost admis apelul declarat de Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî, fiind modificată hotărârea din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea încasării cheltuielilor de asistență juridică, prin majorarea sumei încasate de la suma de 5 000 de lei până la suma de 10 000 de lei.

În rest, hotărârea din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a menținut. Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut că, apelantele Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî au contestat hotărârea primei instanțe, doar în partea dezacordului cu cheltuielile de asistență juridică, iar Maria Clima și Vladimir Clima și- au exprimat dezacordul cu hotărârea primei instanțe în partea prin care, au fost obligați să înlăture obstacolele în vederea efectuări reparației, lucrărilor de consolidare și termoizolare a anexei reclamantelor. Astfel, având în vedere că construcția gardului deja efectuată, a cărui latură este nemijlocit amplasată pe peretele exterior al anexei nr.I5, îngrădește dreptul de proprietate al apelantelor Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî, ultimele sunt în imposibilitate de a consolida peretele anexei nr.I5, iar acest fapt denotă asupra temeiniciei acțiunii reclamantelor în această parte.

Cu referire la cerința reclamantelor privind obligarea Mariei Clima și a lui Vladimir Clima la demontarea și strămutarea gardului și carcasei metalice la o distanță 4 de 1 metru de la peretele exterior al anexei I5, parte componentă a apartamentului XXXXX, instanța de apel a considerat că întemeiat aceste cerințe au fost respinse. Astfel, potrivit autorizației de construire nr.04-c/09 din 03 martie 2009 eliberată de către Pretura sect. Buiucani, ca urmare a cererii Mariei Clima pe adresa mun. Chișinău, XXXXX au fost autorizate lucrările de construcție a unui gard metalic decorativ cu înălțimea de max.1,8 m pe fundație de beton, pe hotarul lotului, iar terenul aferent imobilelor ce aparține părților în litigiu constituie proprietate municipală.

În acest context, gardul al cărui strămutare s-a solicitat în prezenta, reprezintă o construcție autorizată, eliberată în conformitate cu actele normative în vigoare, implicit Legea privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului nr.835 din 17 mai 1996. Instanța de apel a stabilit că la materialele cauzei nu este anexată vreo hotărâre judecătorească irevocabilă, prin care autorizația de construire a gardului nr.04-c/09 din 03 martie 09 ar fi fost anulată. La fel, nu există nici o prescripție din partea autorității publice locale competente, prin care s-ar fi solicitat pîrîților demolarea gardului sau înlocuirea porțiunii din fortan, cu una din metal. Or, chiar dacă o treime din lungimea totală a gradului ulterior a fost modificată și ridicată nu din metal, dar din fortan, aceasta nu înseamnă că construcția dată ar fi ilegală.

Respectiv, instanța de apel a accentuat că pretenția privind strămutarea gardului poate fi nu altceva decât o pretenție accesorie la pretenția inițială de recunoașterea ilegalității actelor permisive la edificarea construcției, iar atâta timp cât nu a fost invocată ilegalitatea actelor permisive ce au permis edificarea gardului, decade cerința de strămutare a gardului. Cu referire la cerința apelantelor Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî privind compensarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 16 000 de lei, instanța de apel a apreciat, ținând cont de complexitatea activității prestate de avocați, durata ședințelor de judecată, complexitatea cauzei, aportul avocaților, precum și natura litigiului, că suma de 10 000 de lei este suficientă și rezonabilă.

La data de 12 septembrie 2022 Maria Clima și Aurelia Furdui, în interesele lui Vladimir Clima, au declarat recurs împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă integral, cu încasarea din contul intimatelor a cheltuielilor de judecată. În motivarea recursului s-a invocat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată și ilegală, fiind emisă cu încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material. Recurenții au indicat că de fapt, niciodată nu au împiedicat intimatele la efectuarea lucrărilor de reparație și termoizolare, doar că este nevoie de a conveni prealabil data efectuării lucrărilor necesare și în așa caz permit accesul pentru efectuarea lucrărilor.

Au menționat că lipsesc probe care ar demonstra că anterior sesizării instanței de judecată, intimatele ar fi solicitat nemijlocit acordul la efectuarea lucrărilor de consolidare, reparație și termoizolare. Astfel, nu a fost invocată bază legală referitor la distanța de strămutare solicitată și nici nu s-a demonstrat prin probe faptul că gardul al cărui strămutare/dărâmare se solicită, este o construcție ilegală. 5 Consideră că instanța nu a fost în drept de a admite o cerință ce nu a fost solicitată, această solicitare fiind în contradicție cu art. 240 din Codul de procedură civilă. Referitor la cheltuielile de judecată suportate pentru acordarea asistenței juridice, recurenții au invocat că instanțele urmau a repartiza cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, însă, atât instanța de fond, cât și instanța de apel au neglijat prevederile legale.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 08 iunie 2022. Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa recurenților Maria Clima și Vladimir Clima la data de 19 iulie 2022 (Vol. III, f.d. 132), însă, lipsesc date cu privire la recepționarea acesteia. Astfel, recursul, declarat la 12 septembrie 2022, este în termen. La 30 septembrie 2022, copia recursului a fost expediată în adresa intimatelor Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî, cu înștiințarea despre depunerea referinței (Vol. III, f.d.

148). Prin referința depusă la 04 noiembrie 2022, Valentina Șevciuc și Olga Cavarnalî, au solicitat respingerea recursului declarat de Maria Clima și Vladimir Clima sau declararea recursului ca inadmisibil. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; 6 e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Maria Clima nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Maria Clima, asemenea aspecte nu se regăsesc. Referitor la recursul declarat de Aurelia Furdui, în interesele lui Vladimir Clima, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. În conformitate cu art. 433 lit. c) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care, persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare.

În conformitate cu art. 430 din Codul de procedură civilă, sunt în drept să declare recurs: a) părțile și alți participanți la proces; b) martorul, expertul, specialistul, interpretul și reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine. Potrivit art. 75 alin. (11) din Codul de procedură civilă, persoanele fizice pot fi reprezentate în instanța de judecată de către soț/soție, părinți, copii, frați, surori, bunei, 7 nepoți dacă aceștia sunt licențiați în drept și sunt împuterniciți printr-o procură autentificată notarial. Conform art. 252 alin. (1) din Codul civil (redacția în vigoare până la 01 martie 2019), procură este înscrisul întocmit pentru atestarea împuternicirilor conferite de reprezentat unui sau mai multor reprezentanți.

Conform art. 254 alin. (1) din Codul civil (redacția în vigoare până la 01 martie 2019), procura se eliberează pe un termen de cel mult 3 ani. Dacă termenul nu este indicat în procură, ea este valabilă timp de un an de la data întocmirii. În conformitate cu art. 255 alin. (1) lit. a) din Codul civil (redacția în vigoare până la 01 martie 2019), valabilitatea procurii încetează în cazul expirării termenului. Materialele cauzei denotă că prezentul recurs a fost depus și semnat de către Aurelia Furdui din numele lui Vladimir Clima (Vol. III, f.d.145). La dosar a fost anexată procura din 04 octombrie 2018, valabilă pe o perioadă nu mai mare de trei ani, prin care Aurelia Furdui a fost împuternicită de Vladimir Clima să se prezinte și să-l reprezinte cu depline puteri la instanțele judecătorești de orice grad aflate pe rolul instanțelor din Republica Moldova (Vol. I, f.d.212).

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că la momentul depunerii cererii de recurs, termenul procurii din 04 octombrie 2018 era expirat și prin urmare, Aurelia Furdui nu a fost în drept, din numele lui Vladimir Clima, să conteste cu recurs decizia din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Maria Clima și Aurelia Furdui, în interesele lui Vladimir Clima, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a), c) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Maria Clima și Aurelia Furdui, în interesele lui Vladimir Clima, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic 8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-06-13
0,95
2ra-1108/18 — înlăturarea obstacolelor
pârâta a condiționat acordarea accesului cu închiderea, de către ele, a ferestruicii de ventilare, amplasată pe peretele menţionat supra. Considerând respectivul refuz ca fiind unul nelegitim dar şi abuziv, s-au adresat în repetate rânduri
CSJ 2021-04-14
0,94
2ra-388/21 — Înlăturarea obstacolelor
Dosarul nr. 2ra-388/21 Prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – I. Potânga Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău, Judecători – V. Buhnaci, A. Malîi, V. Sîrbu Î N C H E I E R E 14 aprilie 2021 mun. Chişinău Colegi
CSJ 2022-06-08
0,94
2ra-497/22 — recunoasterea faptului atentariiinadmisibilile asupra imobilelor, obligarea înlăturării obstacolelor, prin demolarea constructiei
Dosarul nr. 2ra-497/22 2-19097537-01-2ra-08042022 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – L. Ciubotaru instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Pahopol, V. Sîrbu, V. Mihaila DECIZIE 08 iunie 2022 mun. Chişinău Colegiul c
CSJ 2024-03-20
0,93
2ra-278/23 — inlaturarea constructiei adiacente, gardului,etc.
Dosarul nr. 2ra-278/2023 2-21089079-01-2ra-20022023 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Centru (jud. A. Sandu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud: I. Ţurcan, O. Cojocaru, Iu. Cotruţă) Î N C H E I E R E 20 martie 2024 mu
CSJ 2022-05-11
0,93
2ra-237/22 — evacuarea echipamentului de asigurare a incalzirii blocului repararea prejudiciului
Dosarul nr. 2ra-237/22 2-19089976-01-2ra-22022022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. I. Țonov) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru) ÎNCHEIERE 11 mai 2022 mun. Chișinău Co
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă