2ra-1499/22 — repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1499/2022

2-19165041-01-2ra-13102022

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central (V. Robu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (G. Colev, A. Curdov, Ș. Starciuc)

Î N C H E I E R E

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Vasile Surdu,

reprezentat de avocatul Alexandru Găină,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Surdu

împotriva lui Victor Musteață, Ninei Musteață cu privire la încasarea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă :

La 16 octombrie 2019, Vasile Surdu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Victor Musteață, Ninei Musteață cu privire la încasarea prejudiciului

moral în sumă de 20 000 de lei, a câte 10 000 de lei de la fiecare pârât.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 19 august 2019, Victor Musteață și Nina

Musteață au depus la Inspectoratul de Poliție Cimișlia cereri prin care au solicitat

tragerea la răspundere a lui Vasile Surdu pentru că i-ar fi numit cu cuvinte

necenzurate.

Pe cazul dat de către Inspectoratul de Poliție Cimișlia a fost pornită procedura

nr.2638 de examinare a plângerii lui Victor Musteață și procedura nr.2648 de

examinare a plângerii Ninei Musteață. În cadrul audierii petiționarii au declarat că

Vasile Surdu i-ar fi numit cu cuvinte necenzurate.

Prin încheierile Inspectoratului de Poliție Cimișlia din 13 septembrie 2019 s-a

constatat că faptele nu s-au adeverit.

Menționează că, este căsătorit, are la întreținere trei copii minori, soția care este

în concediu de îngrijire a copiilor, mama, care este pensionară. Este angajat în

câmpul muncii, exercitând funcția de director al gimnaziului „Liuba Dimitriu” din

s. Ciucur Mingir începând cu anul 2006 și până în prezent. De către consăteni este

stimat, având reputația de om gospodar și onest.

A notat că, prin acțiunile și declarațiile calomnioase ale pârâților, aceștia i-au

cauzat suferințe psihice, în urma cărora a avut și mai are de suferit moral, fiindu-i

1

prejudiciată integritatea psihică, ponegrită reputația personală și profesională. De

rând cu reclamantul, acestor suferințe psihice sunt supuși și membrii familiei sale.

Prin hotărârea din 29 decembrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, a

fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Vasile Surdu împotriva lui

Victor Musteață și Ninei Musteață cu privire la repararea prejudiciului moral

(f.d.143, 149-156).

Prin decizia din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul

declarat de avocatul Alexandru Găină în interesele lui Vasile Surdu, cu menținerea

hotărârii din 29 decembrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a relevat că soluția instanței de fond

corespunde rigorilor legale, apelantul nu a probat temeinicia afirmațiilor sale, iar

instanța de fond a stabilit toate circumstanțele cauzei și a apreciat just probele

administrate, fiind emisă o hotărîre legală și întemeiată.

La 26 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal avocatul Alexandru

Găină în interesele lui Vasile Surdu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei decizii noi privind admiterea acțiunii

(f.d. 210-211).

În motivarea recursului a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel

reiterând argumentele indicate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Comrat a emis dispozitivul deciziei la 08 iunie 2022.

La 19 august 2022, prin intermediul oficiului poștal a fost expediată în adresa

participanților la proces decizia motivată (f.d. 201), fiind recepționată de către

recurent la 24 august 2022 (f.d. 203).

Astfel, Colegiul constată că, recursul depus de Vasile Surdu, reprezentat de

avocatul Alexandru Găină la 26 septembrie 2022, se consideră depus în termenul

stabilit de lege.

La 13 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f.d. 223).

La 09 noiembrie 2022, Musteață Victor și Musteață Nina au depus referință pe

marginea recursului declarat, solicitând declararea acestuia ca fiind inadmisibil

(f.d.227-230).

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

2

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

3

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Vasile Surdu,

reprezentat de avocatul Alexandru Găină nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, sunt

inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Vasile Surdu, reprezentat de

avocatul Alexandru Găină.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

4