3r-353/22 — cu privire la contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată

3r-353/22 — cu privire la contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-353/22

2-22117551-01-3r-14112022

Prima instanță: Curtea de Apel Comrat (jud. G. Colev, Ș. Starciuc, A. Curdov)

DECIZIE

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Vasilisa Buzadji

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a

Vasilisei Buzadji împotriva Consiliului sătesc Congaz cu privire la contestarea

actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva încheierii din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, prin

care a fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de

Vasilisa Buzadji

constată:

La 10 august 2022, Vasilisa Buzadji a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului sătesc Congaz cu privire la contestarea actului

administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată.

Întemeindu-și pretențiile în baza art. 277, 278 CPC, art. 1, 163, 189

alin. (2), 191 alin. (1), 196, 206, 208, 209, 211, 212 Cod administrativ, a solicitat

admiterea acțiunii, anularea deciziei Consiliului sătesc Congaz nr. 8.6 din

28 iunie 2022 privind aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea Casei de

Cultură din sat. Congaz, ca fiind ilegală.

Prin încheierea din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, a fost

declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Vasilisa

Buzadji, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ.

A fost explicat reclamantei că declararea inadmisibilității prezentei acțiuni

exclude posibilitatea adresării repetate în instanța de judecată a aceluiași

reclamant cu aceeași acțiune.

La 27 septembrie 2022, Vasilisa Buzadji a depus recurs împotriva

încheierii din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea

acestuia și anularea încheierii recurate.

1

În motivarea recursului a invocat că încheierea recurată este neîntemeiată

și pasibilă de a fi anulată.

A menționat că singurul argument care a stat la baza emiterii încheierii

Curții de Apel Comrat este faptul că decizia Consiliului sătesc Congaz nr. 8.6 din

28 iunie 2022 nu îi încalcă dreptul său în sensul art. 17 Cod administrativ.

La fel, a notat că la 5 noiembrie 2020, directorul interimar al Casei de

Cultură din sat. Congaz a emis ordinul nul nr. 36-л cu privire la concedierea

dânsei, în legătură cu absența fără motive întemeiate de la lucru timp de 4 ore

consecutive, în temeiul prevederilor art. 86 alin. (1) lit. h) Codul muncii.

Ordinul nominalizat de concediere a fost contestat în modul prevăzut de

lege, prin depunerea unei cereri de chemare în judecată.

Până în prezent, cauza civilă la cererea dânsei cu privire la anularea

ordinului de concediere nu a fost examinată în fond.

A opinat că prin neexaminarea de către instanța de judecată a litigiului

privind legalitatea încetării raporturilor sale de muncă din inițiativa angajatorului,

emiterea deciziei de către Consiliului sătesc Congaz afectează drepturile și

interesele sale legitime, în calitate de angajat al instituției de educație menționate.

Totodată, prin decizia contestată, atribuțiile angajatorului sunt delegate

ilegal și puse pe seama persoanei care, conform legii, nu poate exercita funcțiile

angajatorului, întrucât Casa de Cultură din sat. Congaz nu are statut de persoană

juridică.

De asemenea, prin decizia contestată, primarul sat. Congaz, care este

pârâtul în acțiunea dânsei cu privire la restabilirea la locul de muncă și, totodată,

este inițiatorul deciziei Consiliului sătesc Congaz, încearcă să legitimeze acțiunile

directorului interimar al Casei de Cultură din sat. Congaz, în cazul concedierii

sale.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești

împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva încheierii din 13 septembrie 2022, la 27 septembrie

2022, în termenul legal.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de

judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la

proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră inoportună invitarea părților la proces pentru

a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, întrucât argumentele

2

expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a

permite instanței examinarea acesteia.

Examinând recursul depus de Vasilisa Buzadji, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul urmează a fi admis, cu anularea încheierii din 13 septembrie 2022 a

Curții de Apel Comrat și restituirea cauzei Curții de Apel Comrat pentru

judecarea în fond a acțiunii, din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de

judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la

proces.

Potrivit art. 243 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.

După cum rezultă din materialele dosarului, la 10 august 2022, Vasilisa

Buzadji a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc

Congaz cu privire la contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de

judecată (f. d. 1-3).

Tot actele cauzei atestă că prin încheierea din 13 septembrie 2022 a Curții

de Apel Comrat, a fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ

depusă de Vasilisa Buzadji. Totodată, a fost explicat reclamantei că declararea

inadmisibilității prezentei acțiuni exclude posibilitatea adresării repetate în

instanța de judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune (f. d. 18-20).

În susținerea concluziei date, prima instanță a reținut că Vasilisa Buzadji

nu a demonstrat că prin actul administrativ contestat – decizia Consiliului sătesc

Congaz nr. 8.6 din 28 iunie 2022 privind aprobarea Regulamentului cu privire la

activitatea Casei de Cultură din sat. Congaz, i-au fost lezate drepturile și

libertățile sale stabilite prin lege.

Totodată, deși Vasilisa Buzadji a contestat în instanța de judecată ordinul

directorului interimar al Casei de Cultură din sat. Congaz nr. 36-л din 5 noiembrie

2020, prin care a fost dispusă concedierea Vasilisei Buzadji din funcția de

costumier, la momentul depunerii prezentei acțiuni împotriva Consiliului sătesc

Congaz, Vasilisa Buzadji nu era angajat al Casei de Cultură din sat. Congaz.

Verificând legalitatea și temeinicia încheierii menționate în raport cu

criticele formulate în recurs și materialele cauzei, coroborat cu normele de drept

material și procedural aplicabile raportului juridic litigios, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

că încheierea Curții de Apel Comrat nu poate fi menținută, din considerentele ce

succed.

În conformitate cu prevederile art. 189 alin. (1) Cod administrativ, orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

3

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios

administrativ.

Conform art. 207 alin. (1) Codul administrativ, instanța verifică din oficiu

dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se

declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Alineatul (2) lit. e) al aceluiași articol stabilește că acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate

revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17.

În sensul art. 17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau

libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

În același timp, potrivit art. 20 Cod administrativ, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest

drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire

la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de

contencios administrativ, conform prezentului cod.

În consonanță cu art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a

contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor

administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin

care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.

Iar, articolul 39 alin. (1) și (2) Cod administrativ garantează controlul

judecătoresc al activității administrative și stipulează că acesta nu poate fi

îngrădit. Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate

publică în sensul art. 17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se

poate adresa instanței de judecată competente.

Raportând la caz prevederile legale enunțate, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că sesizarea

instanței de judecată de către orice persoană care în opinia sa revendică încălcarea

unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice, fie prin

refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal o cerere, implică

existența obligatorie a două condiții, și anume: existența vătămării unui drept

subiectiv recunoscut de lege a reclamantului și vătămarea dreptului său să fie

cauzat printr-un act administrativ, fie prin refuzul autorității administrative de a

soluționa în termenul legal o cerere.

La caz, se constată că prima instanță în mod eronat a conchis asupra

inadmisibilității acțiunii depuse de Vasilisa Buzadji, pe motiv că reclamanta nu a

indicat expres vreun drept personal vătămat prin anularea actului administrativ

solicitat.

În acest sens instanța de recurs notează că, deși prin ordinul directorului

interimar al Casei de Cultură din sat. Congaz nr. 36-л din 5 noiembrie 2020, a

fost dispusă concedierea Vasilisei Buzadji din funcția de costumier, în

4

conformitate cu prevederile art. 86 alin. (1) lit. h) Codul muncii (f. d. 6),

materialele cauzei atestă și faptul că Vasilisa Buzadji a contestat în instanța de

judecată ordinul nominalizat (f. d. 17), iar potrivit informației de pe pagina web

a Judecătoriei Comrat la etapa examinării prezentului recurs, cererea de chemare

în judecată a Vasilisei Buzadji împotriva Casei de Cultură din sat. Congaz se află

pe rolul Judecătoriei Comrat.

Respectiv, în eventualitatea admiterii cererii de chemare în judecată a

Vasilisei Buzadji împotriva Casei de Cultură din sat. Congaz cu privire la

anularea ordinului de concediere, încasarea salariului, a prejudiciului moral și

restabilirea la locul de muncă, Vasilisa Buzadji ar putea pretinde incontestabil că

prin emiterea actului administrativ contestat, in concreto – decizia Consiliului

sătesc Congaz nr. 8.6 din 28 iunie 2022 privind aprobarea Regulamentului cu

privire la activitatea Casei de Cultură din sat. Congaz, îi sunt afectate drepturile

și libertățile personale în sensul art. 17 Cod administrativ, întrucât ar deține în

continuare statutul de angajat al Casei de Cultură din sat. Congaz.

Corespunzător, în speță nu se poate reține că înaintarea prezentei acțiuni în

instanța de judecată de către Vasilisa Buzadji ar reprezenta o actio popularis.

Aceasta mai cu seamă că, după cum a indicat și Curtea de Apel Comrat,

potrivit art. 207 alin. (3) Cod administrativ, declararea acțiunii ca inadmisibilă în

baza temeiului că reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea

administrativă, a unui drept în sensul art. 17, exclude posibilitatea adresării

repetate în instanța de judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

Așadar, în ipoteza declarării inadmisibilității prezentei acțiuni în temeiul

art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, Vasilisa Buzadji ar fi lipsită de dreptul

de a depune o nouă acțiune identică, chiar și în condițiile admiterii cererii de

chemare în judecată a Vasilisei Buzadji împotriva Casei de Cultură din

sat. Congaz cu privire la anularea ordinului de concediere, încasarea salariului și

prejudiciului moral și restabilirea la locul de muncă, fapt ce i-ar crea reclamantei

o îngrădire nejustificată a dreptului său de acces la instanță.

În lumina celor expuse, instanța de recurs conchide că prima instanță eronat

a ajuns la concluzia de a declara inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e)

Cod administrativ, acțiunea în contencios administrativ depusă de Vasilisa

Buzadji, precum că dânsa nu a indicat expres vreun drept personal vătămat prin

actul administrativ contestat.

Or, după cum rezultă din art. 17 Cod administrativ, actele administrative

urmează a fi contestate de persoanele interesate, cărora nemijlocit le sunt

încălcate drepturile și libertățile prevăzute prin lege, pentru judecarea în fond a

acțiunii.

Ca urmare, în sensul art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța de recurs

ține să menționeze că, instanțele de judecată trebuie să indice cu suficientă

claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca

5

instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze

efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se rezume doar

la probarea concluziilor unei părți.

În circumstanțele descrise, instanța de recurs reține că soluția adoptată de

prima instanță, prin încheierea recurată privind declararea inadmisibilă a acțiunii

depuse de Vasilisa Buzadji nu este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui

proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Sintetizând cele reliefate supra și având în vedere că soluția Curții de Apel

Comrat este neîntemeiată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul depus de Vasilisa Buzadji și a anula încheierea, cu restituirea cauzei la

Curtea de Apel Comrat pentru judecarea în fond a acțiunii.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de Vasilisa Buzadji.

Se anulează încheierea din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, în

cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a Vasilisei

Buzadji împotriva Consiliului sătesc Congaz cu privire la contestarea actului

administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată, cu restituirea cauzei la Curtea

de Apel Comrat, pentru judecarea în fond a acțiunii.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

6